Condiţiile răspunderii civile delictuale; răspunderea pentru fapta proprie.
| Comentarii |
|
Judecătoria TURNU MĂGURELE Sentinţă civilă nr. 395 din data de 04.04.2017
Prin acțiunea civilă, înregistrată sub nr.2198/329/2015, la data de 28 decembrie 2015, reclamanta SC C.V. SA, cu sediul în C., str. B., nr.2, județul D., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. . având CUI , deschis la BRD Sucursala D., reprezentată de avocat A. I., cu sediul în B., C. F. nr.39, etaj 3, Sector 1, a chemat în judecată pe pârâtul F. M., domiciliat în comuna I., județul T., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să-l oblige pe pârât să-i repare prejudiciul ce i l-a cauzat, în valoare de 7375,26 lei, reprezentând recuperarea energiei electrice, conform facturilor anexate cererii de chemare în judecată, și să-i plătească dobânda legală, calculată până la data plății.
A solicitat obligarea pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urma verificării instalației electrice de alimentare și măsurare, la locul de consum aparținând pârâtului, , inspectori din cadrul societății au întocmit nota de constatare nr.101397, atașate cererii de chemare în judecată.
În urma acestui control, efectuat la data de 25.06.2015, s-a constatat că mecanismul integrator prezenta urme de zgârieturi iar șuruburile metrologice ale contorului aveau vopsea neagră aplicată pe capete și prezentau uzură pe filete.
Având în vedere că unitatea de măsură a energiei electrice a fost atribuită în custodia pârâtului, acesta, în calitate de titular al contractului de furnizare, este răspunzător pentru integritatea contorului, indiferent dacă prejudiciile aduse acestuia au fost cauzate de el, în mod direct sau indirect.
Conform prevederilor contractului cadru de furnizare a energiei electrice la consumatori, responsabilitatea păstrării integrității sigiliilor și a contorului revine consumatorului.
Mai mult decât atât, de energia electrică neînregistrată de aparatul de măsură a beneficiat pârâtul.
Față de aceste aspecte, reprezentanții Departamentului NTL au procedat la inventarierea receptoarelor electrice și la întocmirea notei de constatare.
În astfel de situații, contorul s-a păstrat în pungă de plastic, ce a fost sigilată în prezența pârâtului, cu sigiliu de unică întrebuințare.
Valoarea prejudiciului pe care pârâtul i l-a cauzat, din culpa sa, este în sumă de 7375,26 lei, pentru care au fost emise facturile cuprinse în fișa de client și atașate cererii de chemare în judecată.
Cu privire la dobânda legală, reclamanta a arătat că facturile emise au ajuns la scadență, iar, potrivit dispozițiilor OG nr.13/2011, acestea sunt purtătoare de dobânzi, motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtului și la plata dobânzii legale, calculate de la data scadenței facturii și până la data achitării integrale a debitului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.194 și următoarele Cod procedură civilă, art.1350 Cod civil, art.1516 și art.1521 Cod civil, Legii nr.123/2012 și Ordinului ANRE nr.64/2014.
Pentru dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și expertiză.
Au fost anexate acțiunii, interogatoriu, facturi fiscale, fișă client, notă de constatare nr.101397/25.06.2015, bon de mișcare/resigilare, planșe foto, contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr.3776/22.05.2003(în copii certificate), ordin de plată în valoare de 473,76 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, și împuternicire avocațială.
La data de 17 februarie 2016, după expirarea termenului legal, pârâtul a formulat întâmpinare(filele 52-54), prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea cererii, pârâtul a arătat că la data de 25 iunie 2015, la imobilul proprietatea sa, situat în comuna Islaz, județul Teleorman, s-au prezentat lucrători ai reclamantei, cu scopul de a verifica instalația electrică a imobilului. Controlul a avut loc în prezența sa și, cu această ocazie, s-a constatat că nu se înregistrează toată energia electrică ce era consumată, motiv pentru care a fost ridicat contorul și a fost întocmită nota de constatare nr.EY101397/25.06.2015.
Pârâtul a susținut că el nu a încălcat nicio dispoziție legală iar în bonul de mișcare, întocmit la data de 25.06.2015, s-a constatat că sigiliile contorului și sigiliile de pe placa de borne au fost intacte.
Mai mult decât atât, în cererea de chemare în judecată au fost prezentate alte fapte decât cele reținute în nota de constatare.
Pârâtul a mai arătat că angajații reclamantei nu au efectuat măsurători pentru a calcula consumul de energie.
De asemenea, reclamanta a depus, la dosarul cauzei, planșe foto din care rezultă foarte clar că este vorba de un alt contor, și nu cel care a fost montat la imobilul proprietatea lui.
Pentru aceste motive, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 și următoarele Cod procedură civilă.
În apărare, pârâtul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, martori și expertiză.
La data de 14 martie 2016, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare(filele 60-61), prin care a solicitat respingerea cererii formulate de pârât.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma controlului efectuat la data de 25 iunie 2015, la imobilul proprietatea pârâtului, s-a găsit o punte între bornele 1 și 3 ale contorului, introdusă în urma unei intervenții neautorizate, menite să împiedice grupul de măsură să înregistreze toată energia electrică. Această intervenție neautorizată a avut drept scop ocolirea echipamentului de măsurare a energiei electrice consumate, în acest mod, neînregistrându-se energia electrică consumată și facturată.
Așa cum se poate observa din fișa de detaliu a energiei electrice consumate și neînregistrate de contor, perioada de calcul a fost de 162 zile, respectiv 14.01.2015 - 25.06.2015.
Baza legală pentru calcularea diferenței de consum o constituie Legea nr.123/2012 și Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici.
Pentru lămurirea situației de fapt, reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize.
Instanța a încuviințat probele cu înscrisuri și expertiză, solicitate de părți, și proba cu martori(Bratu Victor Adrian și Voicu Puiu), solicitată de pârât și necontestată de reclamantă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține că, în ziua de 25 iunie 2015, lucrători aparținând S.C. S. I. S.R.L., societate ce a prestat servicii de verificare a grupurilor de măsură a energiei electrice pentru S.C. C. D. S.A., între care s-au aflat și martorii V. P. și B. V. A., au efectuat o verificare a instalației electrice de alimentare și măsurare, la imobilul proprietatea pârâtului, situat în comuna I., județul T..
Cu ocazia acestui control, conform depoziției martorilor audiați în cauză(filele 76 și 77 din dosar), s-a constatat că asupra contorului se făcuse o intervenție neautorizată, în sensul că s-a găsit montată o punte între bornele 1 și 3 ale contorului, menită să împiedice grupul de măsură să înregistreze întreaga cantitate de energie electrică consumată.
Rezultatul verificărilor a fost consemnat în nota de constatare CY101397/25.06.2015(filele 15-20 din dosar).
Tot atunci, a fost întocmit și bonul de mișcare/resigilare contor/grup de măsurare.
Pârâtul a recunoscut în întâmpinarea formulată că aparatul de măsură(contorul) nu înregistra întreaga cantitate de energie electrică, ce era consumată, dar s-a apărat susținând că lucrătorii care au efectuat controlul nu au efectuat măsurători pentru a calcula consumul de energie electrică și că din planșele foto, anexate cererii de chemare în judecată, rezultă că este vorba de un alt contor, și nu cel care a fost montat la imobilul proprietatea lui.
Aceste apărări sunt contrazise de materialul probator administrat în cauză, astfel, martorii V. P. și B. V. A. au declarat că echipa de control a făcut fotografii ale contorului, astfel cum a fost găsit, pentru a fi identificate seria, indexul și sigiliile aplicate. În locul contorului demontat, s-a montat un alt aparat de măsură iar contorul demontat, împreună cu sigiliile, au fost puse într-o pungă de plastic și sigilate în prezenta pârâtului.
Martorul V. P. a precizat că toate etapele verificării au fost fotografiate și filmate și că toate aceste verificări s-au făcut în prezența pârâtului.
Tot în prezența pârâtului, conform acelorași declarații de martori, cu ajutorul unui clește Wattmetric, s-a măsurat intensitatea curentului electric iar datele din acest aparat de măsură au fost filmate și fotografiate. Acest aparat de măsură, potrivit precizărilor făcute de martorul B. V. A., este folosit pentru determinarea consumului de energie electrică, permite vizualizarea rezultatului măsurătorilor,dar nu eliberează și o diafragmă pe suport de hârtie.
Pârâtul s-a apărat susținând că nu poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat reclamantei, pe motiv că el nu a încălcat nicio dispoziție legală.
Referitor la angajarea răspunderii pârâtului, instanța reține că între reclamantă(fosta S.C. E. S.A.)și pârât s-au încheiat contractele de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr.3776/22.05.2003(filele 34-37)și nr.322-003623/22.05.2003(filele 38-41)iar potrivit art.7 lit.f) din contracte, consumatorul, în speță pârâtul, are obligația să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice și plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia și de la firida individuală de branșament, precum și toate celelalte instalații ale furnizorului, aflate în proprietatea consumatorului.
Potrivit acestei clauze contractuale, pârâtului, în calitate de proprietar al contorului de decontare, îi revine răspunderea juridică legată de integritatea acestui aparat de măsură.
Din întregul material probator administrat în cauză a rezultat că asupra contorului montat la imobilul proprietatea pârâtului se făcuse o intervenție neautorizată, prin montarea unui șunt între bornele 1 și 3, ce împiedica aparatul de măsură să înregistreze întreaga cantitate de energie electrică consumată.
Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este reglementată de dispozițiile art.1357 al.(1) Cod civil, ce dispune că cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.(2). Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Din analiza textului de lege, reprodus mai sus, reiese că angajarea răspunderii pentru prejudiciile acuzate prin fapta proprie,mai mult, a întregii răspunderi delictuale, presupune existența cumulativă a patru condiții, și anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile. Toate aceste condiții sunt în același timp și condiții ale răspunderii contractuale.
Dovada acestor condiții se poate face prin orice mijloace de probă, inclusiv martori și prezumții simple.
Martorii audiați în cauză au declarat că au constatat că asupra contorului montat la imobilul proprietatea pârâtului se făcuse o intervenție neautorizată și au arătat că aparatul de măsură era sigilat, dar au precizat că sigiliul este practic un plastic și nu-ți poți da seama dacă asupra acestuia s-a intervenit sau nu și că ei nu erau abilități să certifice autenticitatea sigiliilor aplicate(martorul V. P.).
Și martorul B. V. A. a declarat că aparatul de măsură prezenta sigiliu, dar nu a putut preciza dacă acest sigiliu era cel original și nici dacă acesta prezenta "urmă de intervenție neautorizată";.
În cauză, au fost întocmite două rapoarte de expertiză, de expert C. N. C (filele 87-88 și 95-98 dosar) și de expert N. V.(filele 139-140 dosar).
Expert C. N. C, la fila 87(pe verso) a raportului de expertiză, a menționat că la desigilarea echipamentului de măsurare s-a constatat existența unui șunt suplimentar, între bornele 1 și 3, dar s-au identificat și urme de intervenție/forțare a plăcuței obturatoare, de pe fața dorsală a contorului.
În răspunsul la obiectivul 1 al raportului de expertiză, expertul a arătat că intervenția neautorizată asupra contorului electric s-a făcut prin deschiderea/forțarea plăcuței obturatoare și fără desigilarea contorului electric. Șuntul suplimentar a fost montat, potrivit expertului, prin îndepărtarea plăcuței obturatoare de pe partea dorsală a echipamentului, ale cărei urme de forțare sunt vizibile pe suprafața acesteia, acțiune realizată fără desigilarea contorului.
Expertul N. V. a constatat montarea șuntului între cele două borne ale contorului, dar a considerat că o astfel de intervenție neautorizată nu se putea face "fără desigilarea cutiei contorului și a cutiei propriu-zise"; . Expertul nu a făcut însă vorbire de urmele de forțare identificate de expert C. N.C., pe suprafața plăcuței obturatoare a cotorului și potrivit aprecierii sale, "montarea șuntului s-a făcut de către angajatul A. care a resigilat contorul(…)";.
Așa cum instanța a reținut mai sus, potrivit clauzelor din contractul de furnizare a energiei electrice, încheiat între părți, contorul de măsură a energiei electrice, montat la imobilul proprietatea pârâtului, se află în paza juridică a acestuia iar pârâtul este răspunzător de intervențiile neautorizate asupra cestuia, cât timp nu face dovada unei cauze exoneratoare de răspundere, precum fapta unui terț, presupus de a fi un angajat A. de către expert N. V., dovadă pe care pârâtul nu a făcut-o în cauză.
La soluționarea cauzei, instanța va omologa raportul de expertiză întocmit în cauză de expert C. N.C., în care sunt explicate și detaliate constatările făcute de expert.
Și verificarea calculului energiei electrice s-a făcut de către același expert(care a concluzionat că prejudiciul a fost evaluat în mod corect de către reclamantă), potrivit dispozițiilor art.80 alin.(1) și (2) din Ordinul nr.64/2014, în forma în vigoare la data constatării faptei(26.05.2015), formă în vigoare până la data de 06.08.2015, potrivit cărora (1) în situațiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabilește în sistem paușal, în conformitate cu procedura specifică, elaborată de OR și avizată de ANRE și (2) pct.IV stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă, printre alte situații, limitativ prevăzute, în cazul sustragerii de energie electrică.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată, motiv pentru care urmează să o admită și va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 7375,26 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantei, și dobânda legală, calculată de la data de 09.07.2015 (data scadenței facturii nr.2061766793 /29.06.2015- fila 9 dosar) și până la data plății.
În baza art.453 alin.(1) Cod procedură civilă, va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 2453,76 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și onorariu expert - Crețu Nicoleta Corina.
| ← Cerere de valoare redusă. clauze abuzive. Jurisprudență | Contestaţie la executare; lipsa unui titlu executoriu → |
|---|
