Conivenţa soţului debitor cu soţul nedebitor privind constatarea unei cote majoritare şi atribuirea bunului imobil, în cadrul partajului solicitat de creditorul personal al unuia dintre soţi.
| Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă civilă nr. 913 din data de 25.11.2014
Dosar nr. 3929/212/2012*
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.913
Ședința publică de la 25 noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE -
JUDECĂTOR-
GREFIER -
S-au luat în examinare apelurile civile având ca obiect partaj, apeluri declarate de apelanții intimați ... și ..., ambii cu domiciliul în ..., împotriva sentinței civile nr.3842/07.04.2014 pronunțate de Judecătoria ... în dosarul civil nr.3929/212/2012*, în contradictoriu cu intimata contestatoare ..., cu sediul în ....
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2014, apoi la 25.11.2014, când a pronunțat următoarea decizie:
T R I B U N A L U L
Asupra apelurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr.3842/7.04.2014, Judecătoria ... a admis cererea principală formulată de reclamanta ... în contradictoriu cu pârâții ... și ...și a respins cererea reconvențională formulată de pârâți ca neîntemeiată.
A constatat că pârâții ... și ...au dobândit în timpul căsătoriei bunul imobil situat în ..., în valoare de 155.300 lei, cu o cotă de contribuție egală (1/2).
A dispus sistarea stării de devălmășie asupra bunului comun, a atribuit în natură imobilul către pârâtul ...și a obligat pârâtul ...la plata către pârâta ... a sumei de 77.650 lei, cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Prin aceeași sentință, au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 3.697 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a reținut că prin cererea înregistrată la 20.02.2012 sub nr. 3929/212/2012, contestatoarea ..., în contradictoriu cu intimații ...și ..., a solicitat instaței ca, prin hotărârea ce o va pronuța, să dispună partajarea bunului comun al intimaților ce formează obiectul executării, respectiv apartamentul situat în ..., în cote de ½ pentru fiecare, cu atribuirea în natură debitorului ...și obligarea acestuia la plata unei sulte către ..., cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatoarea a arătat că este creditorul personal al lui ...conform sentinței penale nr.1271/17.11.209 a Judecătoriei ... pronunțată în dosarul penal nr.17945/212/2008, definitivă și irevocabilă, prin care acesta a fost condamnat pentru delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind obligat la plata sumei de 92.128,26 lei cu titlul de daune materiale către asociație. În urma învestirii cu formulă executorie, a fost pusă în executare hotărârea penală, solicitându-se executarea titlului pe bunurile aparținand debitorului, formându-se astfel dosarul de executare nr.266/2011 al BEJ ....
Dat fiind că bunul asupra căruia trebuia făcută executarea, respectiv apartamentul proprietatea debitorului ...l, este bun comun dobândit în timpul căsătoriei acestuia cu ..., prin procesul verbal încheiat la data de 02.02.2012 de executorul judecătoresc s-a constatat impediment la executare faptul că debitorul nu este proprietar exclusiv al acestui bun.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.399 alin.1, 4001, 493 alin.1 Cod pr. civilă.
Pârâtul ...a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată. A arătat că, după rămânerea irevocabilă a hotărârii penale, a stabilit prin înțelegere verbală cu președintele Asociației de proprietari ..., ca plata sumei datorate să se facă pe cale amiabilă, cuantumul fiind stabilit în conformitate cu art.169 alin.4 din Codul Muncii coroborat cu art.409 din Codul de procedură civilă, care prevăd că sumele datorate să fie rambursate în cauntum de 1/3 din venitul lunar net, în scopul de a nu lipsi debitorul de mijloacele necesare traiului, astfel încât în perioada octombrie 2010- ianuarie 2012 a achitat, în contul pus la dispoziție de președintele Asociației de proprietari creditoare, suma de 10.400 lei prin depunerea sumei inițiale de 8.000 lei provenită dintr-un credit, apoi prin depunerea sumelor lunare.
A mai precizat intimatul ...faptul că, deși primea în cont cu regularitate sumele lunare, creditorul a obținut încuviințarea executării silite prin încheierea nr.17268/25.11.2011 a Judecătoriei ..., întocmindu-se dosarul de executare silită de către BEJ ... și s-a stabilit ca plățile către debitor să se facă în conformitate cu prevederile legale, respectiv 1/3 din venitul net al debitorului, respectiv din pensie, astfel încât pentru luna februarie 2012 s-a făcut reținere din contul debitorului. Executarea a fost comunicată Casei de Pensii de pe lângă Ministerul Apărării Naționale, aceasta confirmând cu adresa nr.P4052/23.02.2012 reținerea a 1/3 din pensia debitorului până la acoperirea debitului.
Intimatul ...a depus la dosarul cauzei, atașat întâmpinării formulate, următoarele înscrisuri în copie: adresa nr.P4052/23.02.2012 a Casei de Pensii de pe lângă Ministerul Apărării Naționale, chitanțe emise de CEC Bank, ordine de plată, extras de cont, adresă înființare poprire, cupon pensie.
Intimata ... a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare și, în subsidiar, atribuirea în natură a imobilului. Pe cale reconvențională, a solicitat să se constate cota majoritară de 75% la dobândirea imobilului.
Pentru dovedirea pretențiilor formulate, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul intimaților și proba cu expertiză tehnică imobiliară.
La solicitarea instanței, au fost depuse la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, actele dosarului de executare nr.266/2011 al BEJ ....
Prin sentința civilă nr.1018/28.01.2013 pronunțată în primul ciclu procesual, instanța a respins cererea principală și cererea reconvențională, reținând că interesul creditorului poate fi satisfăcut prin executarea veniturilor periodice ale debitorului.
Prin decizia civilă nr.82/13.02.2014 a Tribunalului Constanța, s-a anulat sentința sus menționată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, constatând în esență faptul că dreptul creditorului de a-și alege forma de executare și bunul asupra căruia se poartă executarea nu poate fi restricționat, în condițiile în care în speță nu se identifică vreuna dintre situațiile de excepție.
În rejudecare, prima instanță areținut în considerentele sentinței că, prin acțiunea formulată de reclamanta ..., a fost învestită instanța cu o cerere de partajare a bunului comun al pârâților ...și ..., în temeiul dispozițiilor art.399, 400 și 400/1 C.proc.civ.
Reclamanta își justifică calitatea sa de creditor prin sentința penală nr.1271/17.11.2009 a Judecătoriei ..., pronunțată în dosarul nr.17945/212/2008.
Conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, respectiv actele de executare emise în dosarul de executare nr.266/2011 al BEJ ..., reiese că s-a început executarea silită împotriva debitorului ...pentru suma de 90.684,78 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare.
În urma verificărilor cu privire la imobilul deținut de către debitor, situat în ..., organul de executare a constatat că acesta este bun comun al soților ...și ....
În consecință, având în vedere existența impedimentului la executare, reclamanta a procedat la chemarea în judecată a soților ..., pentru a se dispune partajarea imobilul bun comun supus executării silite.
În raport de prevederile art.33 C.fam., potrivit cărora bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți, dar și de cele înscrise în art.371/3 C.proc.civ., care stabilesc obiectul asupra căruia se poate desfășura executarea silită, acesta fiind circumscris la sfera "bunurilor debitorului";, devin incidente prevederile art.493 alin.1 C.proc.civ.
Dispozițiile art.493 C.proc.civ. sunt imperative, instanța fiind ținută să verifice dacă în privința bunului care se află în proprietatea mai multor persoane s-a solicitat de către creditori partajul.
Astfel, creditorul trebuie să urmărească cota parte determinată din imobil, însă în cazul proprietății comune și devălmașe această cotă nu poate fi stabilită decât în urma ieșirii din indiviziune.
Din analiza textelor legale invocate, rezultă cu claritate că pentru o datorie personală a debitorului nu se pot face acte de executare asupra unui imobil în integralitatea sa și care se află în proprietatea comună a debitorului cu o altă persoană.
Prin urmare, instanța a apreciat că este îndreptățită cererea reclamantului de a solicita partajul imobilului, pentru ca apoi să ceară urmărirea silită asupra părții din imobil, ce se va atribui debitorului ...l.
Procedând conform dispozițiilor art.673/1 și urm. C.proc.civ., instanța a constatat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.19428/1992, pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului construcție, situat în ....
Potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din Codul familiei, "bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților";.
Acest text de lege instituie prezumția comunității de bunuri în virtutea căreia bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, devin bunuri comune ale acestora.
În cauză, față de împrejurarea că imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei de către ambii soți, prin raportare la prezumția de comunitate instituită de art.30 alin.1 din Codul familiei, acesta are natura unui bun comun ce urmează a fi inclus în masa partajabilă.
Cât privește cota de contribuție a părților, s-a reținu că pârâta a formulat cerere reconvențională prin care contestă cota egală de contribuție și solicită recunoașterea unei cote de 75% pentru soțul nedebitor.
Cu privire la acest aspect, prima instanță a reținut că înlăturarea prezumției legale de contribuție egală la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, trebuie să fie susținută de probe. Imobilul în litigiu a fost dobândit în 1992, iar părțile nu au făcut dovada realizării unor venituri substanțial diferite anterior dobândirii imobilului. Prin urmare, instanța de fond a reținut o cotă de contribuție egală a pârâților la dobândirea bunului pentru care se solicită partajul.
Cu privire la valoarea bunului supus partajului, s-a reținut că prin raportul de expertiză întocmit de expert ... imobilul a fost identificat și a fost evaluat la suma totala de 155.300 lei.
Raportând cotele de contribuție recunoscute părților la valoarea totală a masei partajabile, a rezultat că, la dobândirea bunului, copârâta ... are o cotă de contribuție de 50%, în valoare de 77.650 lei, iar copârâtul ...de 50%, în valoare de 77.650 lei.
Procedând la sistarea stării de codevălmășie în funcție de criteriile prevăzute de art.6739 din Codul de procedură civilă, văzând că bunul imobil nu este comod partajabil în natură și având în vedere faptul că numai prin atribuirea către pârâtul debitor se poate realiza creanța reclamantei prin continuarea executării silite, instanța a dispus atribuirea în natură a acestuia către ...l.
Pentru egalizarea loturilor, în temeiul dispozițiilor art.742 C.civ. coroborate cu art.673/10 alin.4 C.proc.civ., pârâtul ...a fost obligat să plătească copârâtei ... suma de 77.650 lei cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Având în vedere prevederile art.274 C.proc.civ., instanța a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 3.697 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, cei doi pârâți ... au declarat fiecare apel, cele două apeluri conținând însă aceleași motive de apel.
Pârâta ... a susținut, sub un prim aspect, că hotărârea apelată este lovită de nulitate, hotărârea în rejudecare fiind pronunțată de același judecător care a pronunțat și prima hotărâre casată. Deși judecătorul a formulat cerere pentru a se constata incompatibilitatea sa, aceasta a fost respinsă prin încheierea din 11.03.2014, iar prin încheierea din 19.03.2014 a fost respinsă ca neîntemeiată și declarația de abținere a aceluiași judecător, fiind încălcate astfel disp. art.24 alin.1 C.pr.civ. 1865.
Pe fondul apelului, a susținut că prima instanță s-a aflat în eroare, referindu-se în dispozitivul hotărârii la cererea reconvențională formulată de pârâții ... și ...l, în condițiile în care numai ... a formulat cerere reconvențională.
Instanța de rejudecare a nesocotit considerentele deciziei civile nr.82/13.02.2014 a Tribunalului Constanța, respingând proba testimonială cu martora ..., propusă pentru dovedirea contribuției majoritare la dobândirea bunului imobil supus partajului. De asemenea, în motivarea hotărârii instanța nu face nicio referire la probele administrate în primul ciclu procesual și nici nu motivează de ce acestea au fost înlăturate, situație care contravine disp. art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civ.
Probele administrate au evidențiat faptul că în timpul căsătoriei ambii soți au realizat venituri din muncă, acestea fiind de valori apropiate. Fiind cadru militar, intimatul a fost plecat în misiuni specifice și aplicații, lipsind mult timp de acasă, astfel că apelanta s-a ocupat singură, în mare parte din timp, de problemele specifice gopodăriei, precum și de creșterea, îngrijirea, educarea și formarea profesională a copilului părților. Or, legea recunoaște în favoarea soțului care a prestat asemenea activități, că acestea reprezintă o contribuție materială din partea acestuia la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.
În plus, a dovedit că bunul a fost cumpărat în rate, sens în care la încheierea contractului s-a plătit un avans de 12.914 lei ROL, iar ultima rată în cuantum de 99.944 lei ROL a fost achitată în baza chitanței seria CT ALB nr.1912408/19.08.1999. A arătat apelanta că prin declarația martorei ... a dovedit că suma de 99.944 lei a provenit din banii dați de părinții săi, reprezentând un ajutor oferit ei în scopul dobândirii imobilului, iar valoric, circa ¼ din prețul apartamentului.
În ceea ce privește modalitatea de partajare a imobilului, a arătat apelanta că, în modalitatea propusă de ea, sulta care ar urma să fie executată ar fi de 38.825 lei și ar acoperi mai mult de ½ din debitul restant rămas de executat, în valoare de circa 63.000 lei.
În plus, prin soluția pronunțată instanță înlătură o nedreptate cu o altă nedreptate mult mai mare, întrucât apelanta și intimatul pârât ar rămâne fără locuință și ar fi aruncați în stradă, o asemenea soluție fiind străină principiului umanismului legii și principiului echității.
Chiar și în ipoteza în care instanța a constatat cota egală a soților, având în vedere că imobilul reprezintă domiciliul comun al acestora, iar apelanta a solicitat atribuirea în natură a acestuia, dacă ar fi făcut o aplicare corectă a art.6739 C.pr.civ., instanța trebuia să atribuie imobilul apelantei. A susținut apelanta că prin această modalitate de partajare nu sunt nesocotite interesele creditoarei, deoarece aceasta se poate îndestula cu suma de 38.825 lei pe care intimatul debitor urmează să o primească drept sultă, iar diferența de debit de circa 25.000 lei ar putea fi recuperată în maxim 3 ani prin continuarea popririi veniturilor intimatului debitor.
În motivarea apelului declarat de intimatul ...l, s-a susținut că hotărârea este nulă, fiind pronunțată în rejudecare de același complet inițial, iar instanța de rejudecare a nesocotit dispoziția instanței de apel care a recomandat "cercetarea cu atenție a cererii reconvenționale privind cota de contribuție a celor doi soți la dobândirea bunurilor comune";, deoarece nu a analizat în niciun fel probele administrate de reconvenienta ... și a respins cererea de suplimentare a probei testimoniale cu încă un martor.
Intimata contestatoare ... a solicitat prin întâmpinare respingerea apelului ca nefondat. A arătat că nu este real că ar exista în prezent doar un debit de 63.611 lei, deoarece s-a achitat doar 19.982.78 lei dintr-un debit de 90.684,78 lei (la care se adaugă și rata inflației începând cu anul 2009), fiind achitate cu prioritate cheltuielile de executare în valoare de 6.671,08 lei. Susținerea apelantei că ar exista posibilitatea ca Asociația să execute sulta pe care ar trebui să o primească de la aceasta ... nu este credibilă, deoarece, dacă ar fi dispus de această sumă de bani până în prezent, apelanta ar fi putut să achite datoria soțului său, pentru a salva bunul de la scoaterea la vânzare silită.
Motivul de nulitate a hotărârii este nefondat, întrucât judecătorul fondului s-a conformat întocmai dispozițiilor deciziei de casare. În condițiile în care judecătorul a invocat incompatibilitatea sa și a formulat și cerered e abținere, ambele fiind respinse, partea, dacă dorea, putea să uzeze de instituția recuzării, ceea ce nu s-a întâmplat.
Din răspunsurile soțului apelantei la interogatoriu, rezultă cu ușurință conivența vădită dintre cei doi soți, justificată, de altfel, de interesul de a conserva dreptul de proprietate asupra apartamentului în familie. Pe de altă parte, din depoziția martorei ... rezultă că aceasta nu a asistat personal la înmânarea către apelantă a niciunei sume de bani de la părinții acesteia, ci doar faptul că apelanta i-a relatat despre o sumă pe care pretinde că a primit-o de la părinții săi.
La cererea apelantei ..., în apel a fost adminustrată proba testimonială cu martora ..., iar la cererea intimatei ... a fost emisă adresă către ... pentru a se comunica data trecerii în rezervă a apelantului debitor ...și cuantumul plăților compensatorii de care acesta a beneficiat.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, tribunalul reține următoarele:
Ambele apeluri conțin aceleași critici referitoare la nulitatea hotărârii primei instanțe și cota de contribuție a soților la dobândirea imobilului supus executării silite, prin urmare vor fi analizate printr-un considerent comun.
Critica privind nulitatea hotărârii primei instanțe este nefondată. Într-un prim ciclu procesual, prin sentința civilă nr.1081/28.01.2013, judecătorul fondului a respins cererea principală și cererea reconvențională, fără să se regăsească în dispozitiv o altă mențiune (ca nefondată, ca inadmisibilă etc.), singurul motiv extras din considerente fiind acela că "interesul creditorului poate fi satisfăcut prin executarea veniturilor periodice ale debitorului, constatând că debitorul este pensionar al Casei Militare de Pensii și că, așa cum rezultă și din adresa de înființare a popririi, creditoarea reclamantă a înființat poprire asupra veniturilor obținute de debitorul ...de la terțul poprit";. Prin decizia Tribunalului Constanța nr.82/13.02.2014, a fost anulată această sentință și s-a trimis cauza la instanța de fond spre rejudecare. S-a reținut că "în cauza de față nu ne aflăm în niciuna din situațiile de excepție prevăzute de lege, astfel că dreptul creditorului de a alege forma de executare și bunul asupra căruia poartă această executare nu poate fi restricționat, cum în mod greșit a reținut instanța de fond"; și că "soluția anulării hotărârii pronunțate de către instanța de fond se impune ca urmare a aplicării greșite a prevederilor legale în materie de împărțeală în cadrul executării silite și pentru nefinalizarea cercetării fondului pricinii";.
Prin urmare, judecătorul nu a cercetat fondul cauzei, nu a analizat pe fond cererea de partaj judiciar și cererea reconvențională, prin urmare nu a devenit incompatibil să rejudece pricina, așa cum, dealtfel, în mod întemeiat s-a reținut în încheierea de ședință din 11.03.2014, prin care s-a respins declarația de incompatibilitate formulată de judecătorul fondului în temeiul art.24 alin.1 C.pr.civ. 1865.
Este real că la instanța de fond numai intimata ... a formulat cerere reconvențională, iar prima instanță a respins în dispozitiv cererea reconvențională "formulată de pârâții ... și ...l";, însă acest aspect constituie o chestiune ce poate fi remediată apelând la instituția îndreptării erorii materiale și nu se constituie într-un veritabil motiv de critică în calea de atac, pentru a conduce la reformarea soluției.
În ceea ce privește nesocotirea de către prima instanță a dispoziției instanței de control judiciar, în sensul ca "instanța de rejudecare să cerceteze cu atenție cererea reconvențională privind cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune";, tribunalul reține că nu este fondată această critică, instanța de fond arătând în considerente, chiar dacă extrem de concis, care au fost considerentele pentru care a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată. Respingerea suplimentării probei testimoniale cu un martor este o chestiune de apreciere, lăsată la latitudinea judecătorului fondului și nu poate conduce prin ea însăși la concluzia nerespectării deciziei de trimitere. În altă ordine de idei, se reține că în apel, în temeiul disp. art.295 alin.2 C.pr.civ. tribunalul a încuviințat suplimentarea probei testimoniale de la fond cu martora ..., astfel că nu există pentru apelanți nicio vătămare dedusă din acest aspect.
Referitor la contribuția soților la dobândirea imobilului ce face obiectul executării silite, tribunalul reține că determinarea corectă a cotei egale, sau, dimpotrivă, a uneia diferențiate, presupune raportarea punctuală la veniturile și la contribuțiile de orice natură ale fiecăruia dintre aceștia cu ocazia achiziționării bunurilor, în doctrină cât și în jurisprudența constantă a instanțelor fiind acordată valoare atât activităților retribuite, cât și a celor de susținere a muncii necesare întreținerii familiei (incluzând aici activitățile de menaj ale soțului neîncadrat în muncă).
Textul art.36 Codul fam. instituie o prezumție simplă în aprecierea contribuției soților la dobândirea masei bunurilor comune, iar răsturnarea ei trebuie să se fundamenteze pe acele probe care afirmă existența unui decalaj semnificativ de venituri ori de resurse financiare adiacente (incluzând aici și ajutorul altor membri ai familiei).
În speță, deși intimații apelanți ... au susținut constant că au avut venituri de valori apropiate, nicicând nu au făcut o astfel de dovadă, la dosar fiind depus doar carnetul de muncă al numitei ..., neexistând nicio dovadă privind nivelul veniturilor realizate de soțul debitor ...l, pentru a se realiza o astfel de comparație de-a lungul anilor, în condițiile în care cei doi soți au plătit rate în perioada 1992-1999. De asemenea, susținerea apelantei ... în sensul că soțul său, fiind cadru militar, a fost plecat în dese rânduri din localitate, în misiuni specifice și aplicații, lipsind mult timp de acasă, astfel că ar fi fost nevoită să se ocupe în mare parte singură de problemele specifice gospodăriei și de creșterea și îngrijirea copilului soților, este neprobată. Nu orice cadru militar execută misiuni specifice și aplicații care să necesite deplasări dese din localitate, pentru perioade mai de timp, or sub acest aspect apelanta ... nu a administrat probe privind specificul muncii desfășurate de soțul său, perioadele exacte în care a fost plecat, periodicitatea acestor deplasări etc.
Nici pretinsul dar manual de la părinții săi, nu a fost probat de apelanta .... Astfel, deși aceasta a pretins la fond că la achitarea avansului de 12.914 lei în anul 1992, 10.000 lei a primit de la părinții săi, iar în anul 1999 a achitat rata de lichidare de 99.944 lei, 90.000 lei primind de la "părinții și de la fratele meu"; (fila 112 dosar fond), în apel a susținut că numai suma de 99.944 lei prin plata căreia a fost achitat integral apartamentul a provenit de la părinții săi, fără să mai susțină că părinții i-ar fi dat bani și la achitarea avansului și fără să mai susțină că ar fi primit bani și de la fratele său.
Această inconsecvență, completată cu răspunsul său la întrebarea "de ce până la 26.10.2012 nu ați solicitat cotă majoritară?";, respectiv "așa m-am înțeles cu soțul meu";, coroborată cu poziția procesuală a soțului debitor, care a recunoscut și a fost de acord cu toate pretențiile soției sale - respectiv cota majoritară de 75% și atribuirea în natură a imobilului, denotă o conivență clară între soții ..., în scopul de a diminua patrimoniul lui ... supus executării.
Mărturiile celor două martore, ... și ..., reprezintă probe indirecte, martorele cunoscând aspectele din relatarea apelantei ... și rezumându-se doar la momentul achitării integrale a prețului, fără a confirma vreun aspect legat de plata avansului, așa cum a susținut apelanta în cererea reconvențională de la fond. Evident că, în contextul caracterului indirect al acestor mărturii, nu se poate stabili nici intenția de gratificare a părinților apelantei și nici măcar aspectul că suma de bani cu care s-a achitat integral prețul apartamentului provine din acel pretins dar manual.
Pentru considerentele expuse mai sus, se constată că nu se poate reține răsturnarea prezumției privind contribuția egală a soților la dobândirea imobilului bun comun, astfel că nu se impune reformarea hotărârii primei instanțe sub acest aspect.
Și în ceea ce privește atribuirea în natură a imobilului, soluția primei instanțe este temeinică și legală, atribuirea neputând fi influențată de conivența soților .... Reamintim că debitul pus în executare este reprezentat de prejudiciul cauzat Asociației de proprietari ... de către apelantul intimat ...l, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de delapidare, astfel cum s-a stabilit prin sentința penală nr.1271/17.11.2009, decizia penală nr.183/21.04.2010 și decizia penală nr.563/P/2.09.2010. În litigiul de față nu s-au administrat probe privind suma efectiv rămasă din debitul inițial, pentru a se face calcule privind executarea în contul creanței a sultei de 77.650 lei, pe care soțul debitor ... ar urma să o primească de la ..., dacă i-ar fi atribuit acesteia imobilul în natură. În plus, o astfel de modalitate ar prelungi nejustificat de mult procedura executării silite, conducând practic la o nouă executare silită, de data aceasta împotriva numitei ..., mai ales că aceasta nu a probat nicicând că ar avea la dispoziție o astfel de sumă. În ceea ce privește susținerea din cererea de apel, în sensul că o eventuală diferență ar putea fi recuperată prin continuarea popririi veniturilor intimatului debitor ..., aceasta a primit o dezlegare prin decizia Tribunalului Constanța nr.82/13.02.2014, aceasta impunându-se cu autoritate de lucru judecat. Astfel, s-a reținut în considerente că "o consecință a principiului disponibilității procesuale, în faza executării silite, o constituie dreptul, pentru creditorul urmăritor, dacă prin lege nu se prevede altfel, de a alege bunurile debitorului pe care vrea să le urmărească și, prin urmare, forma de executare silită pe care dorește să o promoveze";, prin urmare apelanta nu mai poate reitera susțineri privind forma de executare silită, potrivit intereselor sale, pe care să o promoveze creditoarea asociație de proprietari.
Susținându-se că soții ... ar rămâne fără locuință ca urmare a executării silite asupra imobilului atribuit soțului debitor, aceștia susțin fără temei că soluția este străină principiului umanismului legii și principiului echității, în condițiile în care prejudiciul produs Asociației de proprietari ... a rezultat din însușirea repetată a unor sume de bani, provenite din încasările de la ceilalți membri ai condominiului și constând în costurile utilităților primite de la furnizorii de servicii, cu consecințe directe asupra tuturor membrilor asociației. Același principiu al echității, dar și al proporționalității rezonabile între interesele părților angrenate în conflictul judiciar, dar și în executarea silită, conduc la concluzia că soluția de atribuire a imobilului către intimatul ... este temeinică și legală.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul disp. art.296 C.pr.civ. 1865 tribunalul va respinge ambele apeluri ca nefondate, iar în temeiul disp. art.274 alin.1 din același cod va obliga apelanții aflați în culpă procesuală la plata sumei de 1.500 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelurile formulate de apelanții intimați ... și ..., ambii cu domiciliul în ..., împotriva sentinței civile nr.3842/07.04.2014 pronunțate de Judecătoria ... în dosarul civil nr.3929/212/2012*, în contradictoriu cu intimata contestatoare ..., cu sediul în ..., ca nefondate.
Obligă apelanții ...și ... la plata către intimata contestatoare ... a cheltuielilor de judecată de 1.500 lei, reprezentând onorariul apărătorului ales.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud. fond.
Red./tehnored. dec. apel jud. 15.12.2014/5 ex.
| ← Contestaţie la executare - anulare decizie de instituire a... | Eroarea obstacol – cauză de nulitate absolută.... → |
|---|
