constatare nulitate absolută procură acordată în faţa notarului public
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 6867 din data de 09.10.2015
Prin cererea de chemare în judecată, formulată la data de 19.06.2014, reclamanta DIACONU SILVIA VASILICA, în contradictoriu cu pârâții PM, IEG, IM, BNP Mși Societatea Profesional Notarială M și A, a solicitat instanței constatarea nulității absolute a două înscrisuri notariale , respectiv procură specială autentificată sub numărul …./8.04.2014 și contract de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 689/15.04.2014.
În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că reclamanta este proprietara unui teren în suprafață de 1022 mp, situat în Iași, comuna C, intravilan, dobândit prin cumpărare, prin actul autentic …./2007. Susține reclamanta că, fără știrea sa, numitul PM a întocmit în fals procura autentică nr. …./2014, pentru a putea înstrăina terenul. Reclamanta nu a semnat procura și nu a fost prezentă în fața notarului, iar aceasta a fost utilizată în conivență cu pârâții Iosub în vederea finalizării tranzacției. Mai susține reclamanta că, în anul 2011 a ridicat pe teren o casă, fără a deține autorizație de construcție, locuind cu PM, concubinul său; la data de 9.01.2014, ca urmare a actelor de violență la care ar fi fost supusă, reclamanta a decis să se mute , părăsind locuința fără acte și alte bunuri personale. La data de 4 mai 2014, a fost sunată de PM care ar fi anunțat-o că a procedat la vânzarea imobilului. Solicită astfel reclamanta constatarea lipsei totale a consimțământului și a nulității absolute a celor două acte. În drept, au fost invocate prevederile art. 1204, 1235 și urm, 1246 C.civ și 271 NCPC. Sub aspect probatoriu, s-a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâților, înscrisuri, martori, expertiză grafologică.
Au fost anexate cererii următoarele înscrisuri: împuternicire avocațială, cerere de acordare a ajutorului public judiciar, acte doveditoare ale veniturilor, copie carte de identitate reclamantă, copie procură specială și contract de vânzare cumpărare , încheiere nr. 45362 OCPI, extras carte funciară pentru informare, plângere înaintată Camerei Notarilor Publici.
Instanța a fixat termen pentru soluționarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar , emițând din oficiu adrese instituțiilor competente, în vederea verificării informațiilor furnizate de reclamantă. Prin încheierea din data de 17 iulie 2014, instanța a admis în totalitate cererea de acordare a ajutorului public judiciar. Cererea de chemare în judecată a fost comunicată la aceeași dată către pârâți.
La data de 1 august 2014, Biroul Notarial a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive , iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii. S-a arătat că în ceea ce privește încheierea actelor, procedura a fost urmată întocmai , iar reclamanta a fost prezentă la data încheierii actului, citindu-l și semnându-l în fața notarului. Mai mult, deși reclamanta susține că și-a pierdut actul de identitate, nu a efectuat nici un demers pentru a-l declara pierdut în termen de 48 ore, la cea mai apropriată secție de poliție. A fost anexată întâmpinării împuternicire avocațială.
La data de 19 august 2014, pârâtul IEG a depus la rândul său întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare, s-a arătat că după câteva întâlniri cu agenții imobiliari a fost contactat de PM, mandatat din informațiile pe care le avea la momentul respectiv pârâtul, de soția acestuia- Diaconu Silvia, să vândă terenul de 1022 mp. Explicațiile primite în legătură cu procura lăsată de reclamantă, care ar fi plecat în Italia, păreau logice, iar în contextul încheierii acestora în formă autentică, pârâtul nu a identificat nici un fel de impedimente în încheierea actului de vânzare cumpărare. Pârâtul susține că i s-a pus la dispoziție întreaga documentație privind avizele urbanistice și autorizațiile de construcție și că la o parte din discuțiile purtate au asistat doi martori CL și ARS. Pârâtul subliniază de asemenea că nu a fost informat de această problemă , până la data primei citații. În drept, a invocat prevederile art. 205 și 258 NCPC.
Sub aspect probatoriu, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori și interogatoriul reclamantei.
Întâmpinarea pârâtului a fost însoțită de împuternicire avocațială, aviz scoatere din circuitul agricol teren 35/2008, decizia aferentă 57/2008 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, descriere lucrare topo, plan de mișcare parcelară, plan de amplasament teren, certificat de urbanism.
În cadrul ședinței publice din data de 3 decembrie 2014, instanța a procedat la unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale pasive a Biroului Notarial, a încuviințat proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei, interogatoriul pârâșilor persoane fizice, a reclamantei, proba cu martori propuși de pârât, a respins ca neutilă proba cu interogatoriul societății individuale și biroului notarial și a pus în vedere identificarea unei posibile probe video de care dispune biroul notarial.
În cadrul ședinței din data de 25 februarie 2015, instanța a procedat la luarea interogatoriului pârâtului IEG, a încuviințat proba testimonială cu 2 martori propuși de Biroul Notarial, a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a se prezenta personal în instanță și a indica motivele pentru care dorește să se înscrie în fals.
În cadrul ședinței de judecată din data de 6 mai 2015, instanța a procedat la audierea celor patru martori încuviințați, separat, a constatat că reclamanta nu s-a prezentat personal și nici nu a depus nici un fel de precizări legate de procedura înscrierii în fals, a acordat cuvântul pe fondul cauzei și a reținut-o spre competentă soluționare.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Notarial M, instanța reține că, în toate cazurile, calitatea procesuală presupune corespondența dintre calitatea de parte a raportului juridic dedus judecății și calitatea de parte procesuală. Nulitatea absolută a unui act implică într-adevăr atragerea în proces a părților semnatare a actului, însă nu poate presupune acordarea legitimității procesuale biroului notarial în care actul a fost autentificat. Nici în ceea ce privește opozabilitatea , reclamanta nu ar putea justifica o calitate procesuală pasivă a biroului notarial, pronunțarea unei hotărâri judecătorești de constatare nulitate absolută invalidând actul semnat de părți ( act ce produce efecte doar între acestea). Astfel, instanța reține că reclamanta nu a reușit să probeze legitimitatea procesuală pasivă a biroului notarial, excepția având un caracter întemeiat și urmând a fi admisă, cu consecința directă a respingerii acțiunii în contradictoriu cu acest pârât pentru constatarea lipsei calității procesuale pasive.
Analizând solicitarea pârâtului Biroului Individual Notarial M, de acordare a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, instanța reține că deși ar putea fi îndreptățit la a pretinde contravaloarea costurilor procesului, biroul nu a probat realitatea efectuării unor atare cheltuieli , la dosar nefiind anexată o chitanță sau factură doveditoare. Pe cale de consecință, această cerere urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta solicită în instanță constatarea nulității absolute a două acte autentice ( procura specială autentificată sub numărul 1…. , la data de 8.04.2014, de BNP M și contractul de vânzare cumpărare autentificat la același birou, la data de 15 aprilie 2014, sub numărul 689/2014). Se poate așadar sublinia cu prioritate faptul că norma de drept substanțial aplicabilă cauzelor de nulitate este cea în vigoare la momentul încheierii actului, unicul moment luat în considerare pentru aprecierea valabilității acestuia. Astfel, legea de drept material aplicabilă prezentei acțiuni este reprezentată de dispozițiile Noului cod civil.
Este de subliniat de asemenea că, în ambele acte reclamanta DSV figurează în calitate de mandatar, respectiv de vânzător, proprietar al imobilului, prin mandatar și că aceasta a înțeles să se prevaleze de lipsa totală a consimțământului, drept cauză de nulitate absolută, realizând referiri cu privire la semnarea în fals a procurii și actului autentic de către mandatarul PM.
În privința celei din urmă căi procedurale alese de reclamantă, instanța reține că procedura înscrierii în fals presupune prezența personală sau prin mandatar cu procură specială, în vedere susținerii motivelor de declarare ca fals a înscrisului , însă reclamanta nu s-a prezenta la termen și nici nu a împuternicit o altă persoană pentru a îi susține interesele. Astfel, în privința acestei atitudini, instanța a făcut aplicarea art. 306 alin. 3 NCPC.
Cu toate acestea, instanța va cerceta cauza de nulitate invocată de reclamantă, prin prisma probelor administrate în cauză.
În acord cu dispozițiile art. 1204 NCC, consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză, iar potrivit art. 1235 NCC cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.
Un act juridic nu poate sa isi produca efectele daca nu exista o manifestare de vointa la incheierea acestuia. Suntem in prezenta unui consimtamant valabil cand sunt intrunite urmatoarele conditii:- sa emane de la o persoana cu discernamant;sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice (angajare juridica); sa fie serios, si nu facut in gluma (jocandi causa) sau cu rezerva mentala (reservatio mentalis) cunoscuta de cealalta parte ori sub conditie potestativa pura (eveniment viitor a carui realizare depinde de vointa exclusiva a uneia dintre parti); sa fie precis; sa fie exteriorizat - in scris, oral, prin gesturi, prin simboluri, prin orice fapt concludent; sa nu fie alterat de viciile de consimtamant.
Consimțământul și cauza alcătuiesc voința juridică, ce stă la baza încheierii oricărui act, indiferent de natura sa. Lipsa oricărei componente poate antrena nulitatea acestuia, iar cauzele sunt diferențiate în raport de motivul pentru care componentele lipsesc sau sunt alterate.
Spre deosebire de consimțământ, ce reprezintă acordul de voință exprimat de părți, cauza constituie motivul care determină fiecare parte să semneze un act.
Ceea ce invocă în realitate reclamanta este absența totală a consimțământului începând cu procura de reprezentare dată pârâtului PM, fapt ce ar invalida încheierea contractului de vânzare cumpărare prin intermediul acestui mandatar, în numele său.
Cu toate acestea, reclamanta nu a reușit să probeze inexistența consimțământului, depozițiilor martorilor angajați ai societății notariale descriind în detaliu procedura aplicabilă pentru încheierea actelor autentice. Mai mult, aceste depoziții, care subliniază prezența reclamantei la data întocmirii procurii de reprezentare ( depoziția martorei PI descrie modalitatea de prezentare a reclamantei ți pârâtului PM, fără programare, personal, fiind solicitate actele de identitate, verificate actele în original, pregătită documentația și actul ce urma să fie semnat, semnarea efectivă a actului în fața notarului, iar depoziția martorei PL descrie prezența efectivă a reclamantei) trebuie coroborate cu atitudinea procesuală a reclamantei de nesusținere a cererii de înscriere în fals.
Or, puterea doveditoare a unui act autentic, în privința constatărilor personale ale funcționarului public referitoare la prezența, identitatea părților, luarea efectivă a consimțământului și aspectelor efectiv consemnate este recunoscută până la înscrierea în fals, procedură pe care reclamanta nu a ales să o urmeze. Simpla intenție manifestată în cererea introductivă, urmată de nerespectarea etapelor stricte ale procedurii înscrierii în fals, împotriva mențiunilor care au la bază o percepere prin propriile simțuri ale funcționarului public competent , ce a întocmit un act autentic , nu poate echivala cu o contestare corespunzătoare a acestor mențiuni. Astfel, puterea doveditoare de care se bucură aceste mențiuni ( referitoare la prezența efectivă a reclamantei, semnarea actului intitulat "procură";, în mod personal, la data de 8 aprilie 2014, după citirea conținutului), nu a fost înlăturată.
Desigur, prezumția de valabilitate a actului autentic, în privința acestor mențiuni se răsfrânge implicit asupra actului autentic reprezentând contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 689/2014, ce are la bază procura de reprezentare a reclamantei, în calitate de proprietar vânzător.
Deși în cadrul temeiurilor de drept, reclamanta s-a prevalat și de valabilitatea cauzei, susținând că în mod fraudulos și cunoscând inexistența unui mandat din partea sa pârâții Pătrașcu și familia Iosub au încheiat un contract de vânzare cumpărare întemeiat pe o cauză ilicită, aceasta nu a reușit să demonstreze nici elementul declanșator al unei atare ipoteze ( lipsa mandatului și nevalabilitatea procurii pentru absența totală a consimțământului) și nici reaua credință a cumpărătorilor, la momentul încheierii contractu8lui, aceștia bazându-se pe înscrisurile autentice prezentate, extrasele de carte funciară și actul de vânare cumpărare anterior în original, pe care le-au avut la dispoziție.
Instanța va reține astfel caracterul neîntemeiat al ambelor cauze de nulitate absolută invocate - lipsa totală a consimțământului și caracterul ilicit al cauzei, urmând a respinge în consecință acțiunea formulată de reclamantă. Ca urmare a promovării unei atare soluții, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată și solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de către reclamantă.
Cu privire la solicitarea pârâtului IEG de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța reține că acesta nu a realizat dovada efectuării acestora, astfel încât va respinge ca neîntemeiată cererea.
| ← : pretenţii, daune morale solicitate de descendenţii majori... | plangere contravenţională, scandal public. Jurisprudență Ultraj → |
|---|
