Constatare nulitate act - respinge apelul . Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 554 din data de 14.06.2017
Dosar nr.............................
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. .....................
Ședința publică de la 14 Iunie 2017
Completul compus din:
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de apelantul-reclamant ........................și de apelantele-pârâte ................... împotriva sentinței civile nr...................... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .................., având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-reclamant ........................ și apelantele pârâte ................... și ......................
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului:
Constată că prin sentința civilă nr. ......................, Judecătoria Craiova a admis în parte acțiunea formulata de reclamant ................... și pe pârât ........................ pârât ..........................
A respins ca inadmisibilă cererea privind anularea notei de constatare nr...................
Prin aceeași sentință a constatat inexistența dreptului de creanță al pârâtei pentru suma de 30.077,73 lei.
A admis în parte cererea reconvențională și obligă reclamantul la plata către pârâte a sumei de 15.038,52 lei.
A compensat cheltuielile de judecată.
În baza disp. art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013 a obligat pârâtele la plata către stat a sumei de 979 lei taxă timbru judiciar.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că la data de 09.03.2015 o echipa de constatare din cadrul ........................ a procedat la efectuarea unui control la locul de consum al Reclamantului situat in sat .................................
S-a arătat că, acest control a fost realizat in prezenta si cu acordul proprietarului, care a permis accesul in imobil pentru inventarierea receptorilor electrici, in urma controlului realizat de ............................... s-au constatat o serie de nereguli la instalația electrica atribuita consumatorului si asupra grupului de măsurare a energiei electrice.
Instanța a mai arătat că in toate cazurile in care se constata abateri de la normele legale privind consumul de energie electrica se întocmește o nota de constatare intre distribuitor si consumator, care conține descrierea amănunțita a celor constatate, in speța Nota de constatare emisa de ................... și fata de neregulile constatate la locul de consum al Reclamantului, echipa de constatare ...................... aflata la fata locului a ridicat coloana faza găsita cu o bucata din conductorul care o intercepta, precum si probe foto.
S-a reținut că, contorul electric a fost schimbat conform Bonului de mișcare nr. ..................... ("Bonul de *-mișcare"), nota de constatare a fost semnata de ..................., proprietar, si s-au formulat mentiuni/obictiuni la rubrica: "V) Punctul de vedere al persoanei care a participat la constatare" iar pe baza deficientelor consemnate in Nota de constatare si a probelor prelevate la locul de consum al Reclamantului s-a întocmit fișa de calcul a energiei consumate si neînregistrata si ..................., in calitate de furnizor, a emis către Reclamant Facturile din care: (i) Factura nr.1 in valoare de ................... lei reprezentând contravaloarea energiei electrice calculata pe o perioada de 12 luni anterior întocmirii Notei de constatare si (ii) Factura nr. nr. ..................... in cuantum de 158,32 lei ("Factura nr.2") reprezentând contravaloarea serviciilor de constatare a intervenției neautorizate.
S-a arătat că față de aceste fapte, reclamantul a considerat că facturile emise de pârâtă sunt emise nejustificat, motiv pentru care a formulat acțiunea de față.
În ceea ce priveste capatul de cerere privind inexistenta dreptului de creanta instanta a admis acest capat de cerere, în parte, pentru urmatoarele considerente:
A arătat că in speta, paratele au facturat reclamantului, urmare a constatarilor efectuate prin nota de constatare ......................energie electrică calculată pe 36 luni anterior controlului, în cuantum de ................ lei pentru cantitatea de 67.909 kwh, calculată în sistem paușal, ce rezultă din factura nr. ............................ și din raportul de expertiza întocmit in prezenta cauza de expert Nitipir Viorel a rezultat faptul ca starea de fapt consemnată în NC se încadrează parțial în prevederile Ordinului ................ în ceea ce privește modalitatea de calcul pentru energia care nu poate fi determinată prin măsurare, procedura specifică aprobată de ................ mefiind în vigoare la data încheierii NC:
S-a reținut că astfel calculul s-a făcut pentru o perioadă retroactivă de 36 luni, care nu a fost prevăzută nici în vechiul ................și nici în noul R................., respectiv Ordinul ................... pentru aprobarea procedurii privind consumul de energie electrică în caz de înregistrare eronată și în sistem paușal ( utilizată la stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în spețele deduse soluționării instanțelor judecătorești) și a concluzionat expertul că pentru cazurile de "suspiciune de sustragere energie electrică", în perioada 29.10.2014 ( data abrogării RFEEC)-29.07.2015 (data intrării în vigoare a Ordinului ......................) nu era în vigoare nici o procedură de calcul în sistem paușal pentru consumul de energie electrică.
Instanța a arătat că, de asemenea, procedura aprobată cu Ordinul ANRE nr................. nu prevede și modul de calcul pentru cazuri flagrante de consum fraudulos de energie electrică și la data emiterii facturii, 18.03.2015, nu era în vigoare Ordinul ANRE nr. ............../29.07.2015, care este o completare a ....................
S-a reținut că în consecință dacă s-au aplicat prevederile .............. perioada de calcul trebuia să fie de un an și în acest caz factura ...................... calculată pe 36 luni anterior controlului, în cuantum de 45.116,25 lei pentru cantitatea de 67.909 kwh, calculată în sistem paușal, recalculată pentru o perioadă de un an va avea valoarea de 15.038,52 lei.
S-a mai arătat că de asemenea expertul a mai efectuat o modalitate de clacul conform procedurii aprobate cu ordinul .................. 121/2015 ( art. 20 alin.1 lit.d) situație în care factura ........................., recalculată pentru 2.400 KWh va avea valoarea de 1.594,46 lei și față de concluziile expertului, instanța a ales prima variantă de calcul, deoarece aceasta s-a efectuat pentru cantitatea de 67.909Kwh pe o perioadă de un an, cantitate estimată și de către pârâte conf. N.C., motiv pentru care va admite în parte acțiunea reclamantului.
S-a mai reținut că sistemul paușal, potrivit Deciziei nr. 57/1999, este definit ca fiind modul de stabilire a consumului de energie electrică în funcție de puterea instalată și de numărul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare electrice și astfel, energia electrică consumată de un receptor se stabilește ca produs între puterea instalată a receptorului respectiv (exprimată în Kw), coeficientul mediu de cerere și durata de utilizare normală (exprimată în ore) or, când se constată că asupra grupului de măsură au avut loc intervenții neautorizate ce afectează funcționarea acestuia în regim normal, cu scopul neînregistrării totale sau parțiale a consumului de energie electrică, indiferent de cauză, calcului energiei electrice consumate se stabilește în mod paușal potrivit art. 80 din Regulament coroborat cu prevederile Deciziei 57/1999.
S-a mai arătat că în conformitate cu Contractul - cadru și art. 80 din Regulament, CEZ Vânzare are dreptul și obligația să recalculeze consumul Reclamantului in sistem pausal pentru perioada anterioară de 12 luni de la data constatării intervențiilor neautorizate asupra instalației electrice și/sau a grupului de măsură și, să aplice prevederile legislației în vigoare în cazul în care se constată consum fraudulos prin aceste tipuri de manevre de eludare a consumului real și astfel, având în vedere că energia electrică consumată nu a fost înregistrată de unitatea de măsură, datorită intervențiilor neautorizate asupra instalației și a aparatului de măsură, cantitatea măsurată în sistem paușal va fi suportată de reclamant, pentru o perioadă anterioară de 12 luni, conform fișei de evaluare a energiei electrice consumată și neînregistrată.
Instanța a mai arătat că luând in considerare totalitatea acestor elemente, rezultă o energie electrica consumata în sistem paușal (pentru toate receptoarele reclamantului) reprezentând cantitatea de energie electrica de recuperat pentru cele 12 luni anterioare constatării și potrivit art.103 din Legea nr.71/2011, obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
S-a arătat că, conform art.1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă, art.87 lit.b din HG nr. 1.007 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, prevede obligația consumatorului de a menține starea tehnica corespunzãtoare a instalațiilor electrice proprii în conformitate cu normele în vigoare și art.90 alin.2 lit.a din HG nr.1007/2004, prin consumul fraudulos prevăzut la alin.1 se înțelege conectarea oricărui receptor sau a instalației de utilizare înainte de grupul de măsurare.
Instanța a reținut că așadar, sub aspectul aplicării în timp a legii civile, având în vedere că pretinsa faptă ilicită a reclamantului-pârât s-a săvârșit la data de 09.03..2015, deci ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil, instanța reține că sunt aplicabile dispozițiile acestui cod.
În speță, instanța a reținut că sunt întrunite cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a reclamantului-pârât întrucât există fapta ilicită a acestuia constând în ruperea suf-ului de la firida de branșament și racordarea unui conductor electric în coloana branșament, printr-un conector, înainte de contor, situația încadrându-se în noțiunea de consum fraudulos prevăzută de art.90 alin.2 lit.a din HG nr.1007/2004.
S-a arătat că din cuprinsul notei de constatare coroborată cu concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, rezulta ca s-a intervenit în mod direct, din exterior, asupra funcționării normale a contorului, situație în care contorul nu mai înregistra consumul de energie electrică, însă, chiar și așa, consumul stabilit paușal trebuie determinat astfel încât să fie în mod rezonabil, în aceeași ordine de mărime, ca și în cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare.
Avand în vedere concluziile raportului de expertiza tehnica în specialitatea electroenergetica coroborate cu celelalte probe din dosarul cauzei, instanța a apreciat ca atata timp cat s-a facut dovada consumului fraudulos de energie electrica din partea reclamantului, se justifica în parte factura calculată de parate în sistem paușal motiv pentru care instanța va admite capatul de cerere privind inexistenta dreptului de creanta petru suma de 30.077,73 lei ce rezultă din factura ...............................
S-a arătat că față de soluția pronunțată în favoarea reclamantului se impune admiterea cererii reconvenționale formulată de către pârâte, privind obligarea reclamantului la plata sumei de 15.038,52 lei, diferență rezultată din factura sus precizată.
În ceea ce priveste capatul de cerere privind anularea notei de constatare, instanța a reținut că nota de constatare nu este un act juridic pentru ca, la rândul său să fie supus condițiilor de valabilitate și verificat de către instanță, și reprezintă doar un mijloc de probă prin care pârâta , în mod unilateral reține o anumită stare de fapt, stare care poate fi sau nu conformă realității și temeinicia notei de constatare , care din punct de vedere al dreptului procesual civil reprezintă un înscris, ca mijloc de probă, poate fi combătută doar în cadrul unui proces privind executarea contractului, prin alte mijloace de probă, inclusiv martori, deoarece înscrisul reține o stare de fapt și nu un act juridic. S-a reținut că, tocmai pentru că această notă de constatare nu cuprinde un act juridic reprezentat de manifestarea de voință a uneia dintre părți ( act juridic unilateral ) sau ambelor părți ( act juridic bilateral), nu poate fi anulată într-o acțiune având ca obiect " anulare act", cum reclamantul cere prin acțiunea formulată și precizată, întrucât o asemenea acțiune vizează doar acte juridice nu și stări de fapt.
Instanța a mai arătat că aceasta reprezintă doar un document prin care s-a constatat o situație de fapt referitoare la starea tehnica a instalatiei electrice si a contorului electric pentru măsurarea energiei electrice precum si numărul si categoria aparatelor electro-casnice utilizate de reclamant în imobilul pentru care a fost instalat aparatul de măsura al energiei electrice iar aceasta opinie juridica este constatata si in jurisprudenta înaltei Curți de Casație si Justiție - Secția Comerciala, prin Decizia nr. 3144 din data de 09 Octombrie 2013.
In consecința, fata de aceste aspecte, instanța a respins ca inadmisibilă cererea privind anularea notei de constatare nr. .........................
În ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta le-a compensat, iar în baza disp. art. 44 alin. 4 din OUG 80/2013 a obligat pârâtele la plata către stat a sumei de 979 lei taxă timbru judiciar.
Împotriva sentinței civile nr. ....................... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12702/215/2015, au formulat apel, pârâtele ........................... solicitând admiterea apelului și modificarea în parte a sentinței, în sensul, respingerii cererii principale formulata de reclamant, admiterii in totalitate a cererii reconvenționale, cu consecința obligării Reclamantului la plata către ........................... a sumei totale de 45.274,57 lei, compusa din factura nr. 2061730247/18.03.2015 in valoare de 45.116,25 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice calculata pe o perioada de 12 luni anterior întocmirii Notei de constatare si factura nr. 2061730248/18.03.2015 in cuantum de 158,32 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de constatare a intervenției neautorizate și obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate in prezenta cauza, raportat la dispozițiile art. 453 din NCPC.
În motivare au arătat că instanța de fond a pronunțat o sentința nelegala si netemeinica in sensul ca a interpretat greșit legea si probatoriul administrat in cauza iar instanța de fond in motivarea hotărârii admite ca "in speță sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a reclamantului-parat intrucat exista fapta ilicita a acestuia constând in ruperea suf-ului de la firida de branșament si racordarea unui conductor electric in coloana branșament, printr-un conductor, inainte de contor, situația incadrandu-se in noțiunea de consum fraudulos prevăzută de art. 90 alin. 2 lit. 1 din HG nr. 1007/2004".
S-a mai arătat că se poate observa ca instanța de fond, deși retine întrunirea condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale a reclamantului-parat, in mod greșit menționează prevederile art. 90 alin. 2 lit. 1 din HG nr. 1007/2004 privind noțiunea de" consum fraudulos, ce nu mai erau în vigoare la data întocmirii Notei de constatare nr. .....................
S-a mai arătat că de asemenea, instanța fondului retine ca "din cuprinsul notei de constatare coroborata cu concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, rezulta ca s-a intervenit in mod direct, din exterior, asupra funcționarii normale a contorului, situație in care contorul nu mai înregistra consumul de energie electrica".
Apelantele au arătat că, in mod bizar, instanța de fond considera ca: "[...] chiar si asa, consumul stabilit paușal trebuie determinat astfel încât sa fie in mod rezonabil, in aceeași ordine de mărime, ca si in cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare. [...] Chiar si in cazul consumului fraudulos, determinarea trebuie sa fie reala [...]"
S-a mai precizat faptul că determinarea consumului de către ............... cu prilejul întocmirii Notei de constatare este una reală, calculul energiei electrice consumate și neînregistrate fiind făcut conform legii de către ................, respectiv Ordinul nr.64/2014 coroborat cu metodologia de calcul elaborată de ..........................
Au mai arătată apelantele, că insa, in raportul de expertiza, expertul face calculul energiei electrice consumata si neînregistrată de grupul de măsurare datorita intervenției neautorizate ale Reclamantului raportat la dispozițiile HG 1007/2004 si ale Ordinului ANRE nr. 121/2015 care nu erau in vigoare la data Notei de constatare nr. ...................
S-a învederat că la data Notei de constatare era in vigoare Ordinul nr. 64/2014 care se coroborează cu metodologia de caicul CEZ, iar singura diferența fata de HG 1007/2004 este aceea ca perioada de calcul a energiei electrice consumata si neînregistrată de contor nu mai este limitată la perioada de 12 luni (pentru consumatorii casnici), ci se calculează de la data intervenției neautorizate, sau, daca aceasta data nu se cunoaște, pentru o perioada de 3 ani anterior Notei de constatare, conform dispozițiilor Codul Civil referitoare la termenul de prescripție al dreptului de creanță.
Apelantele au menționat faptul că calculul prejudiciului efectuat de expert este greșit deoarece Expertul nu aplica dispozițiile legale in vigoare la data Notei de constatare, respectiv Ordinul ANRE nr. ................., ci:
(i) intr-o varianta de calcul reduce la 12 luni calculul prejudiciului (conform HG 1007/2004), in loc de 3 ani, deși nu se cunoaște data intervenției neautorizate, iar HG 1007/2004 nu mai era in vigoare la data Notei de constatare,
(ii) iar in alta varianta de calcul aplica dispozițiile Ordinului ANRE nr. 121/2015, doar pentru o perioada de 6 luni, deși acest Ordin nu intrase in vigoare la data Notei de constatare.
Cererea de apel a fost motivată în drept pe dispozițiile art.466 și urm, art. 480 alin 2 din NC.proc civ., Ordinul ANRE nr. 64/2014 și Legea nr. 123/2013.
Împotriva sentinței civile nr.................. pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12702/215/2015, a formulat apel, reclamantul .................., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul de: a admite in parte acțiunea si sa constate instanța inexistenta dreptului de creanța al paratei pentru suma de 43.521,79 lei si a admite in parte cererea reconventionala si sa fiu obligat la plata către parate la suma de 1594,46 lei.
În motivare a arătat că la începutul lunii februarie 2015 s-a prezentat o persoana de la ................. care i-a verificat și i-a sigilat nișa si contorul de energie electrică, ocazie cu care nu a fost semnalata nici o neregula la contorul de energie electrica și în data de 18.02.2015, a sesizat lipsa tensiunii electrice in imobilul meu ceea ce l-a determinat sa sune la numărul de urgenta, iar ca urmare a intervenției sale telefonice către parata .................., întrucât a ramas fara energie electrica in imobilul in care locuiește, in data de 09.03.2015 s-a prezentat o echipa de intervenție, formata din doi salariați ai societății parate, care a întocmit nota de constatare nr. RO100176/09.03.2015, a ridicat sigiliile vechi pe care le-a inlocuit cu altele noi, solicitandu-i sa semneze documente întocmite cu acea ocazie care atesta faptul ca s-au prezentat conform solicitării mele telefonice.
A mai arătat că la data de 27.03.2015 a primit prin posta factura de plata cu suma de 158,32 lei reprezentând "verificare instalație"; pe care a achitat-o imediat, cat si factura nr. 2061730247 emisa in data de 18.03.2015 in suma de 45.116,25 lei pe care o contestă și prin hotararea pronunțata in cauza instanța de fond a admis in parte atat acțiunea cat si cererea reconventionala constatând inexistenta dreptului de creanța al paratei pentru suma de 30.077,73 lei si am fost obligat sa achit paratelor suma de 15.038,52 lei.
Apelantul a apreciat soluția pronunțată in cauza nelegala in condițiile in care deși in motivarea hotărârii instanța arata ca, "consumul stabilit paușal trebuie determinat astfel încât sa fie in mod rezonabil, in aceeași ordine de mărime ca si in cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare";, îl obliga sa achite către parate suma de 15.038,52 lei pentru o perioada anterioara de 12 luni de la data constatării intervențiilor neautorizate asupra instalației electrice, adică 1253,21 lei/luna x 12 luni, in plus fata de suma pe care parata mi-o facturase pentru consumul înregistrat de contor.
S-a menționat că instanța a pronunțat o hotărâre fără a da relevanta maxima concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza in condițiile in care expertul precizează ca "factura nr. 2061730247/18.03.2015 pentru recuperare energie electrica, recalculata pentru 2400 kwh va avea valoarea de 1594,46 lei"; si ca " aceasta metoda de calcul este cea corecta deoarece se bazează pe prevederile Ordinului ................ (in vigoare la data controlului), iar procedura de calcul rezultă din Ordinul ANRE nr. ........../2015, care este un ordin subsidiar.";
A mai arătat apelantul că, de asemenea se poate observa cu ușurința ca anterior emiterii facturii contestate, consumul de energie electrica este similar cu cel existent după emiterea acestei facturii, in condițiile in care facturile emise înainte de 09.03.2015 cat si ulterior acestei date au o valoare aproximativ egala care este cuprinsa intre 60 lei si 120 lei, conform mențiunilor înscrise in aceste facturi pe care le-a atașat prezentului apel.
Ori, in condițiile in care nu exista diferența de consum intre perioada de dinainte si de după emiterea facturii contestate, apelantul a apreciat ca soluția pronunțata in cauza de către instanța de fond si anume sa fie obligat sa achite către parate suma de 15.038,52 lei, ceea ce înseamnă 1253,21 lei/luna x 12 luni, in plus fata de suma pe care parata i-o facturase pentru consumul înregistrat de contor, suma pe care eu nu ar fi plătite-o niciodată in condițiile consumului real pe care îl înregistrează lunar, mi se pare o măsură extrem de drastica raportat si la faptul ca eu nu a avut niciodată cunoștință de faptul ca instalația sa electrica nu ar fi in regula.
Cererea de apel a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 466 și urm NC.proc.civ.
Apelantul-reclamant ......................... a depus la dosarul cauzei, întâmpinare.
Prin întâmpinare s-a invocat excepția netimbrării apelului și în in cazul in care aceasta cerința a fost satisfăcuta, a solicitat respingerea apelului astfel cum a fost formulat.
S-a arătat că prin apelul promovat in cauza de către ............... se invoca faptul ca determinarea consumului de către ................ cu prilejul notei de constatare este una reala, calcului energiei electrice consumate si neînregistrate fiind făcut conform legii, respectiv Ordinul nr. 64/2014 și in condițiile in care in raportul de expertiza întocmit in cauza, expertul precizează ca "factura nr. ............... pentru recuperarea energiei electrice, recalculata pentru 2400 kwh va avea valoarea de 1594,46 lei"; si ca "aceasta metoda de calcul este cea corecta deoarece se bazează pe prevederile Ordinului ANRE nr. 64/2014 (in vigoare la data controlului), iar procedura de calcul rezulta din Ordinul ANRE nr. 121/2015, care este un ordin subsidiar";, atunci este evident ca determinarea consumului de către .......... nu s-a făcut in concordanta cu legile in vigoare.
S-a mai precizat că, de asemenea se poate observa cu ușurința ca anterior emiterii facturii contestate, consumul de energie electrica este similar cu cel existent după emiterea acestei facturii, in condițiile in care facturile emise înainte de 09.03.2015 cat si ulterior acestei date au o valoare aproximativ egala care este cuprinsa intre 60 lei si 120 lei, conform mențiunilor inscrise in aceste facturi pe care le-am atașat apelului promovat de către mine. A mai arătat apelantul că ori, in condițiile in care nu exista diferența de consum intre perioada de dinainte si de după emiterea facturii contestate, soluția pronunțată in cauza de către instanța de fond, in sensul de a fi obligat sa achit către parate suma de 15.038,52 lei, ceea ce înseamnă 1253,21 lei/luna x 12 luni, in plus fata de suma pe care parata mi-o facturase pentru consumul înregistrat de contor, suma pe care eu nu ar fi platit-o niciodată in condițiile consumului real pe care îl inregistrează lunar, i se pare o măsură extrem de drastica raportat si la faptul ca nu a avut niciodată cunoștința de faptul ca instalația sa electrica nu ar fi in regula cu atat mai mult cu cat, anterior, la o distanta foarte scurta de timp de la momentul in cauza, la începutul lunii februarie 2015, s-au prezentat cei de la ................... care au verificat si au sigilat nisa si contorul de energie electrica.
Apelantul a învederat că in aceste condiții, este evident ca nu se poate vorbi despre un consum neinregistrat de energie electrica decât pentru cel mult aproximativ o luna de zile atata timp cat nisa si contorul doar ce au fost verificate și mai mult decât atat, chiar si din fisa privind rezultatele de citire a contorului pe care o atașează se poate observa ca eu a inregistrat un consum aproximativ egal periodic atat inainte de momentul controlului cat si ulterior acestuia si raportat la acest aspect apreciez ca suma de 45116,25 lei pentru care s-a emis factura contestata este aberant de mare in condițiile in care locuiește singur intr-o casa la tara.
De asemenea apelantul a precizat că făcând un calcul logic al consumului calculat de către apelante conform facturii nr. ..................... in valoare de 45116,25 lei pe o perioada de 12 luni anterior întocmirii notei de constatare înseamnă ca, pe lângă sumele pe care deja le-a achitat conform facturilor care i s-au emis periodic ar mai trebui sa achite in plus 3759,68 lei/luna, o suma colosala in raport de consumatorii pe care îi are in casa si pe care ii folosește frecvent, un bec, un frigider si un televizor, pentru ca restul aparatelor electrocasnice le folosesc ocazional.
A solicitat respingerea apelului si raportat la faptul ca prin motivarea acestuia se solicita sa fie obligat sa achite suma totala de 45274,57 lei compusa din factura nr. 2061730247/18.03.2015 in valoare de 45116,25 lei si factura nr. .................... in cuantum de 158,32 lei și din înscrisurile pe care le-a atașat se poate observa ca in data de 27.03.2015 a achitat factura nr. ...................... in cuantum de 158,32 lei astfel incat nu mai poate fi obligat sa mai achite inca o data contravaloarea aceleași facturi.
La dosarul cauzei, apelantele-pârâte ..................., au depus întâmpinare, prin care au solicitat: excepția tardivității formulării apelului, respingerea apelului formulat ca nelegal și netemeinic și obligarea apelului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză.
Au arătat faptul că apelantul-Reclamant prin apelul formulat cirtica Sentința in sensul in care: instanța de fond a dat o hotarare nelegala si netemeinica.
Apelantele au arătat că sunte de parare ca instanța de fond a avut in vedere in motivarea Sentinței toate aspectele prevăzute de lege pentru a da, in parte, o hotarare temeinica si legala, facand aplicarea si interpretarea corecta a dispozițiilor legale aplicabile spetei, mai puțin aspectele criticate prin apelul formulat de paratele intimate, precum si a intregului probatoriu administrat in cauza.
S-a învederat că, in acest sens instanța de fond a retinut in mod corect faptul ca la locul de consum al Apelantului- Reclamant s-a găsit, in urma verificărilor efectuate, o serie de neregului la instalația electrica motiv pentru care s-a întocmit Nota de constatare nr. RO ................. ("Nota de constatare") și ca urmare a acestor constatări Intimata-Parata CEZ Vanzare a emis cele doua facturi, Factura nr. 2061730247/18.03.2015 in cuantum de 45.116,25 lei ("Factura nr.l") si a Factura nr. ................... in valoare de 158,32 lei ("Factura nr.2"), prima reprezentând energia electrica de recuperat ca urmare a prejudiciului suferit, iar cea de a doua reprezentând serviciile prestate cu urmare a verificărilor efectuate.
S-a mai arătat că aceste aspecte cu privire la situația de fapt au fost reținute in mod corect si de instanța de fond in motivarea Sentinței: "In speța, paratele au facturat reclamantului, urmare a constatărilor efectuate prin nota de constatare NTL nr. RO 100176 energie electrica calculate pe 36 luni anterior controlului, in cuantum de 45.116,25 lei pentru cantitatea de 67.909 kwh, calculata in sistem pausal, ce rezulta din factura nr. 2061730247/18.03.2015.
Apelantele au arătat că in dosar a fost administrata si proba cu expertiza tehnica de specialitate efectuata de expert tehnic judiciar ...................., expertiza care a concluzionat ca asupra contorului s-a intervenit in mod neautorizat, iar energia electrica nu era înregistrata de contorul electric si in consecința nefacturata de furnizorul .........................
Au învederat că aspectele reclamate de Apelantul-Reclamant cu privire la faptul ca instanța de fond nu a dat relevanta maxima concluziilor raportului de expertiza efectuat ai privire metoda/le de calcul folosite de expert pentru stabilirea prejudiciului și problema ridicata de Apelantul-Reclamant nu este de natura sau fondul procedurii de calcul (metoda matematica) folosita si nici de "corectitudinea" metodei folosite si care ar trebui aplicata Apelantului-Reclamant, ci de natura pecuniara și este o diferența intre o metoda corecta de calcul care reiese din rațiuni de ordin legal si tehnic si intre o metoda "corecta" de calcul care se raportează la valoarea prejudiciului mai mic stabilit.
Apelantele-pârâte au precizat că este normal ca Apelantul-Reclamant sa aleagă varianta care ii este mai puțin oneroasa și cu toate acestea instanța de fond este libera sa aprecieze, raportat la concluziile raportului de expertiza, care procedura este aplicabila spetei, ținând cont de aspectele legale si nu de cele pecuniare, si sa aplice in consecința legea.
Au mai arătat că nici aspectele învederate de Apelantul-Reclmant cu privire la consumul de energie electrica înainte si după constatare nu poate fi luat in calcul pentru următoarele considerente:înainte de constatare Apelantul-Reclamant, fiind conștient de faptul ca energia electrica nu este înregistrata de contorul electric, putea consuma energie electrica după bunul plac fara sa tina cont de numărul consumatorilor pe care ii avea sau de numărul de ore in care le ținea conectate; și după constatare conduita Apelantului-Reclamant este una atenta, limitandu-se in a consuma energie electrica de o valoarea egala sau apropiata cu cea care ii era facturata înainte de constatare.
Au precizat faptul ca unitatea de măsură a energiei electrice se afla in paza juridica a Apelantului-Reclamant, aceasta fiind direct răspunzător de bunurile date in custodia sa. Potrivit contractului de furnizare a energiei electrice, apelantul-reclamant si-a asumat obligația de păstrare in stare intacta a contorului de decontare, a plombelor metrologice (sigiliile producătorului unitatii de măsură) si a plombelor furnizorului de la capacul de borne.
S-a arătat că in conformitate cu art. 7 lit. h din Contractul - cadru de furnizare a energiei electrice aprobat prin Decizia nr. 57/1999 emisa de Autoritatea Naționala de Reglementare in domeniul Energiei, consumatorul are obligația "sa păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice si plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia si de la firida individuala de branșament";.
Apelantele-pârâte a precizat că aceasta obligație este una legala, fiind stabilita si in art. 53 lit. b) din Regulament, potrivit căruia consumatorul (n.n.: Apelantul-Reclamant) are obligația "să mențină starea tehnică corespunzătoare a instalațiilor electrice proprii în conformitate cu normele în vigoare" si in art. 100 din Regulament, potrivit căruia "Se interzice clientului final să intervină asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalații ale operatorului de rețea/măsurare ori să blocheze accesul furnizorului/operatorului de rețea/operatorului de măsurare la acestea";.
S-a mai arătat că in concluzie, potrivit dispozițiilor legale invocate mai sus, paza juridica a grupului de măsurare (potrivit Anexa 1 la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public din 02.08.2013: grup de măsurare (a energiei electrice) - ansamblul format din contor și transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum și toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare) este atribuita consumatorului, astfel incat responsabilitatea păstrării integrității contorului, inclusiv a sigiliilor revine consumatorului (n.n.: Apelantului-Reclamant).
Aceste aspecte au fost reținute in mod corect si de instanța de fond in motivarea Sentinței apelate.
De asemenea au mai precizat că apelantul-Reclamant nu a reușit sa demonstreze ca nu acesta a intervenit asupra controului electric, ci alta persoana pentru a putea sa se intrepte impotriva acesteia pentru prejudiciul cauzat .....................
S-a mai arătat că instanța de fond a interpretat in mod corect probatoriul administrat in cauza si a aplicat in mod corect legea, mai puțin aspectele criticate prin apelul formulat de paratele-intimate, concluzionad ca Apelantul-Reclamant trebuie sa plateasca pentru prejudicul cauzat ....................., admitand parțial in acest sens cererea reconventionala.
Apelantele pârâte au învederat că acest raționament este simplu de realizat:
a) Raportul de expetizata a concluzionat ca asupra contorului s-a interventi in mod neautorizat;
b) Contractul cadru de furnizare a energiei electrice stabilește paza juridica a contorului in sarcina abonatului - Apelantului-Reclamant;
c) Singura persoana care a beneficiat de toata energia electrica consumata in mod fraudulos si neînregistrată de contor este Apelantul-Reclamant;
d) Apelantul-Reclamant nu a reușit de demonstreze contrariul in cadrul procesului.
S-a mai arătat că instanța trebuia sa tina cont, la stabilirea prejudiciului, de aspectele pe care le-a criticat prin apelul formulat de paratele-intimate, deci nici aceste argumente-ciritici ale Apelantului-Reclamant nu pot fi reținute.
Fata de cele enunțate mai sus apelantele-pârâte sunt de părere ca argumentele si criticile apelantului-reclamant nu pot fi reținute acestea nefiind întemeiate
Întâmpinarea a fost motivată în drept pe dispozițiile art.205 și urm, art. 471 și urm NC.pr.civ.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată că ambele apeluri sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:
Tribunalul reține că prin ambele cereri de apel se contestată modul în care instanța de fond a stabilit cuantumul prejudiciului.
Astfel, apelantul -reclamant susține că suma la care trebuia obligat către apelanta - pârâtă este de 1594,46 lei, conform procedurii de calcul prev. de Ordinul ANRE nr. 64/2014 și nr. 121/2015.
Apelanta - pârâtă contestă, al rândul său, modul de calcul al prejudiciului, considerând că, în cauză prejudiciul nu poate fi calculat conform Ordinului ANRE nr. 121/2015, care nu era în vigoare al data întocmirii notei de constatare nr. .................... și nici conform HG 1007/2004, întrucât acesta nu mai era în vigoare la aceeași dată ( a constatării prejudiciului ), susținându-se că acest prejudiciu este în cuantum de 45.274,57 lei, fiind calculat pe o perioadă de 3 ani, anterior întocmirii notei de constatare.
Tribunalul constată că la data de 09.03.2015 singurul act normativ în vigoare era Ordinul ANRE nr. 64/2014; Ordinul ANRE nr. 121/2015 fiind adoptat ulterior, iar HG 1007/2004, fiind abrogat;
Totodată, se constată că deși Ordinul ANRE nr. 64/2014 în cuprinsul art. 60 definește intervenția neautorizată, impune niște pași de urmat, relativi la întreruperea furnizării energiei electrice și sesizarea organelor de cercetare penală, fără a stabili modul în care se calculează prejudiciul ca urmare a constatării unei atare intervenții. Acest mod de calcul a fost stabilit prin Ordinul ANRE nr. 121/2015, publicat în Monitorul Oficial din 6 august 2015.
Prin urmare, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 1 alin.2 C.Civ., potrivit cu care "; În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora dispozițiile legale privitoare al situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului .";
Analogia dreptului ( analogia iuris) este rezolvarea unui caz concret, nereglementat de lege, pe baza principiilor generale ale dreptului, spiritului general al legislației și ordinii de drept. Astfel, principiile generale ale dreptului , ca sursă de inspirație a interpretului în cazuri neprevăzute de lege, sunt surse generale unanim recunoscute, care, uneori, în lipsă de reglementare legală, pot avea valoarea unor surse autonome de drept. Este astfel, principiul bunei - credințe și principiul echității.
Analogia, ca instituție juridică, se plasează în sfera de aplicare a legii ca argument de interpretare, căci analogia implică absența normei, și, în consecință libertatea recunoscută, în mod excepțional, unei autorități publice, de a stabili ea însăși regula după care urmează să se rezolve un caz, luând ca model o altă soluție formulată într-un cadru reglementat ( Decizia CCR 1590/2010).
Așa cum s-a arătat, în cauză nu pot fi aplicate dispoz. Ordinului ANRE nr. 121/2015, întrucât acesta nu era în vigoare la data întocmirii notei de constatare -09.03.2015, (ordinul menționat fiind publicat în Monitorul Oficial din 6 august 2015), pentru a se cuantifica un prejudiciu de 1594,46, conform susținerilor apelantului- reclamant.
Nu se poate reține cu temei nici susținerea apelantei - pârâte, în sensul că prejudiciul suferit ar trebui cuantificat pe o perioadă de trei ani anterior întocmirii notei de constatare, și că prejudiciu calculat, în acest caz, ar fi de 45.274,57 lei.
Tribunalul apreciază că stabilirea de către instanța de fond a unui prejudiciu în cuantum de 15.038, 52 lei, corespunde cerințelor de echitate, instanța de fond apreciind în mod întemeiat că acesta este un cuantum rezonabil pentru un consum constatat ca fraudulos( situație necontestată de către niciuna dintre părți prin cererea de apel) , prejudiciul trebuind stabilit în același cuantum ca atunci când consumul de energie electrică ar fi măsurat în mod adecvat prin mijloacele de măsurare.
Ca atare, constatând că în cauză nu există motive de schimbare a sentinței apelate, în raport de dispoz. art. 480 alin.1 C.pr.civ., vor fi respinse apelurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de apelantul reclamant ...................și de apelantele pârâte ........................ împotriva sentinței civile nr. 7822/30.05.2016 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ..............., având ca obiect constatare nulitate act.
Definitivă.
| ← Acţiune în constatare. calitatea procesuală pasivă a casei... | Hotărâre care ţine loc de act autentic. Jurisprudență... → |
|---|
