Uzucapiune . Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul DOLJ Decizie nr. 1377 din data de 19.06.2017

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:........

Dosar nr. 25230/215/2013*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1377/2017

Ședința publică de la 19 Iunie 2017

Completul compus din:

PREȘEDINTE ............

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelanta-reclamantă ........., pe de o parte și apelantul-pârât .........., pe de altă parte împotriva sentinței civile nr. ........., pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimați-pârâți, ........., având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelanta-reclamantă ........., reprezentant convențional, avocat ....., în baza împuternicirii avocațiale nr. ........, emisă de Baroul Dolj, apelantul-pârât ........, personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:

- prin încheierea de ședință din data de .......... a fost respinsă cererea de repunere pe rol formulată de apelantul-pârât și a fost menținută măsura suspendării dispusă prin încheierea de ședință din data de ......... în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă;

- apelantul-pârât a depus cerere de repunere pe rol a cauzei;

- apelantul-pârât ............ a depus cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței.

Instanța constată că a rămas fără obiect cererea formulată de apelantul-pârât de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, având în vedere că acesta s-a înfățișat la apelarea cauzei, după care pune în discuție cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul-pârât ..........

Apelantul-pârât .......... procedează la semnarea în ședință publică a motivelor de apel structurate.

Apelantul-pârât ......... solicită repunerea cauzei pe rol, întrucât nu mai subzistă motivele de suspendare.

Avocat ........., pentru apelanta-reclamantă ..........., solicită admiterea cererii de repunere pe rol.

În deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța urmează a încuviința cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul-pârât .........., având în vedere că nu mai subzistă motivele pentru care s-a suspendat cauza, dosarul ce a atras suspendarea fiind soluționat definitiv.

Apelantul-pârât ........... depune completări la notele de probatorii depuse la termenul anterior și solicită efectuarea unei adrese către ........ pentru a se constata că .........., în perioada când se susține că a semnat acea chitanță, era angajat ca și militar; efectuarea unei adrese către ........... pentru a se verifica în ce bază i-a fost înregistrat imobilul mătușii ........ și chitanțe prin care să dovedească că din anul 1975 acel imobil a fost al lui ............. Prin completările la notele de probatorii a arătat faptul că în anul 1976 ....... a fost căsătorit cu .........., ulterior ............. până în anula 1978, perioadă în care ei au locuit în imobilul părinților, nu al lui ............ Solicită a se prezenta actul prin care a intrat în posesia imobilului în care a locuit .........., nu imobilul în discuție, pentru că au legătură aceste 2 imobile.

Avocat ......., pentru apelanta-reclamantă ............., consideră inutilă cererea de probatorii formulată de apelantul-pârât în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, apreciind că nu are legătură cu obiectul cauzei.

În replică apelantul-pârât ......... învederează că acțiunea în constatare s-a întemeiat inclusiv pe acea chitanță, nu au renunțat la ea, chiar dacă nu au dovedit că acea chitanță este originală și legală și, în aceast sens a solicitat chiar efectuarea unei expertize grafoscopice, care nu s-a mai realizat și nici suma plătită pentru expert nu i-a fost restituită. Precizează că solicită aceste probe pentru că reclamanta nu a dovedit că această chitanță este legală și originală și solicită ca reclamanta să dovedească acest fapt.

În deliberare, instanța respinge atât proba cu efectuarea unei adrese către ......., cât și proba cu efectuarea unei adrese către ........ ca nefiind utile soluționării cauzei, față de obiectul cauzei si de motivele de apel invocate de ambele părți, iar în ceea ce privește probele pe care ar trebui să le facă partea adversă le respinge ca nefiind utile soluționării cauzei apreciind că modul cum înțelege apelanta reclamantă să-și probeze acțiunea nu poate fi impus de apelantul pârât.

Avocat ..........., pentru apelanta-reclamantă .........., depune la dosar extras de pe portalul Judecătoriei Craiova cu privire la dosarul nr. .........., având ca obiect acțiune în constatare și copie de pe cererea de chemare în judecată și formulează o nouă cerere de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova.

Apelantul-pârât ........... solicită respingerea cererii de suspendare, întrucât prin această cerere se încearcă tergiversarea cauzei.

În deliberare, având în vedere că la dosar nu s-a făcut dovada printr-un certificat de grefă cu privire la existența dosarului .........., cu privire la faptul că obiectul dosarului il constituie cerere de chemare în judecată depusă de av ..........., neexistând nici măcar primirea instanței pe cerere, tribunalul respinge cererea de suspendare a prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr. ........... aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, având în vedere că nu se cunoaște obiectul acestui dosar, nici părțile, simplul extras de pe portalul instanțelor de judecată nefăcând o dovadă în acest sens.

La interpelarea instanței avocat ........., pentru apelanta-reclamantă ....... și apelantul-pârât .......... învederează că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Avocat ........., pentru apelanta-reclamantă ............, precizează că a criticat sentința pronunțată la fond numai dintr-o anumită perspectivă, respectiv lipsa calității procesuale pasive și active a intimatului apelant pârât reclamant reconvențional ....... Precizează că acesta nu are calitate procesuală pasivă, întrucât a fost înlăturat de la moștenirea lui ........... de către mătușa sa pârâta reclamantă, decedată în timpul procesului, ..........., întrucât dumnealor sunt colaterali ordinari care vin la moștenire în raport de ramura și clasa din care fac parte. Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a acțiunii numai în ceea ce-l privește pe ...........

Apelantul-pârât ............. precizează că aceste motivele invocate in apel sunt tardive, întrucât s-au judecat în două instanțe de fond și una de apel și nu s-au supus dezbaterii aceste aspecte, dacă are sau nu are calitate. Precizează că reclamanta a lărgit cadrul procesual și a solicitat introducerea în cauză a sa și a mătușii sale. Solicită respingerea apelului declarat de apelanta-reclamantă.

Având cuvântul în replică, avocat ........., pentru apelanta-reclamantă .........., învederează faptul că atunci când au lărgit cadrul procesual au avut în vedere cele două declarații notariale.

Apelantul-pârât .......... solicită admiterea apelului său așa cum a fost formulat și precizat, a se constata că ............ au fost proprietari de drept ai imobilului, inexistența chitanței împotriva căreia s-a înscris în fals, faptul că nu s-a probat existența chitanței prin acea expertiză a fost din vina reclamantei și a martorului care nu s-a prezentat. Reclamanta nu a depus dovezi că acea chitanță este adevărată și legală. Solicită constatarea dreptului de proprietate a lui ............ asupra acelui imobil, a lui ........... ca moștenitor și a sa ca moștenitor colateral ordinar. Cu cheltuieli de judecată efectuate în faza apelului și expertiză.

Avocat ........, pentru apelanta-reclamantă .........., solicită respingerea apelului declarat de apelantul-pârât ca nefondat, întrucât instanța de fond a acordat ceea ce se solicită prin apel, deci este lipsit de obiect acest apel câtă vreme instanța a acordat ceea ce a cerut, în sensul că a constatat dreptul de proprietate și pentru apelanții pârâti în indiviziune cu reclamanta. Solicită respingerea apelului ca nefondat.

Apelantul-pârât .......... solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Avocat ......., pentru apelanta-reclamantă ............, arată că nu se impune amânarea pronunțării, întrucât au fost depuse la dosar suficiente note de ședință.

În deliberare, instanța respinge cererea de amânare a pronunțării pentru a se depune concluzii scrise și pune în vedere părților că au posibilitatea de a depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr.........., pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ..........., a fost admisă în parte acțiunea modificată formulată de reclamanta ......., în contradictoriu cu pârâții ..........., a fost admisă în parte cererea reconvențională precizată, formulată de pârâții-reclamanți .........., decedată în timpul procesului și continuată de moștenitoarea legală .............

S-a constatat dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei și pârâților-reclamanți ....... asupra imobilului teren în suprafață de 828 mp, situat în ................

Au fost compensate cheltuielile de judecată și s-a dispus restituirea către pârâtul reclamant ..................................... a sumei de 900 lei achitată cu titlu de onorariu expertiză grafoscopică.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a constatat și reținut că, în 1975, reclamanta și soțul acesteia, ......... au intrat în posesia terenului în suprafață de 828 mp, situat în ........... pe o distanță de 33,46m, așa cum a rezultat din raportul de expertiza tehnică efectuat în cauză.

Prima instanța a reținut din depozițiile martorilor, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză că terenul nu a fost folosit de autorii soțului reclamantei și al pârâților, ci a intrat în posesia reclamantei și soțului acesteia ........ în 1975, anterior fiind în posesia numitului ..............., iar la data de 27.01.2012 a decedat numitul ..........., având ca moștenitori legali pe reclamantă, în calitate de soție supraviețuitoare și pe pârâți, în calitate de colaterali privilegiați.

Verificând aplicarea legii civile în timp, Judecătoria instanța a constatat că, în speță, se vor aplica dispozițiile vechiului cod civil, posesia începând în 1964.

Judecătoria a procedat la verificarea îndeplinirii celor doua condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani, prev. de art. 1847 și 1890 din Codul civil din 1864, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea- credință si exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani și cu privire la prima condiție, a considerat-o îndeplinită de către reclamantă și soțul acesteia, decedat și ai cărui moștenitori legali sunt părțile, aceștia exercitând o posesie utila, așa cum este definită aceasta de art. 1847 C.civ., si anume o posesie continua, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.

S-a apreciat dovedirea caracterului continuu al posesiei prin efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, așa cum atesta martorii audiati în cauză și faptul că depoziția martorilor vine si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei, rezultând ca reclamanții și autorii săi, din momentul dobândirii si până in prezent, nu au fost tulburați de nimeni, ceea ce atestă ca posesia nu a fost dobandită sau conservată prin acte de violență.

Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns, iar caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamanta și soțul acesteia au intrat in stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta in calitate de proprietari si nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativa de neprecaritate instituită de art. 1854 C.civ. ,care se coroborează cu atitudinea acestora de a se impune in fața tuturor in calitate de proprietari.

Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea îndeplinită in cauza fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv în 1975, reclamanta și pârâții, ca moștenitori legali ai lui .........., beneficiază de prezumția relativă de continuitate, stabilită de art. 1850 C.civ., potrivit căreia posesorul actual care probează ca a posedat intr-un moment dat mai înainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie, rezulta ca aceștia au exercitat de peste 30 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.

In aceste condiții, prima instanța a apreciat ca in speță sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 1837, 1847, 1860 si 1890 C.civ. din 1864, pentru câștigarea de către reclamantă și pârâți a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 828 mp și a admis în parte acțiunea modificată și cererea reconvențională precizată și a constatat dreptul de proprietate în indiviziune, deoarece nu s-a dezbătut succesiunea autorului .........., asupra imobilului teren în suprafață de 828 mp, situat în .............

În temeiul art. 453, alin 2 NCPC, instanța a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.

Având în vedere că s-a revenit asupra probei cu expertiza grafoscopică, prima instanța a dispus restituirea către pârâtul reclamant .......... a sumei de 900 lei achitată cu titlu de onorariu expertiză grafoscopică.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta ........... criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În apelul formulat de reclamanta .......... se arată că prima instanță, la pronunțarea sentinței, instanța a avut în vedere declarațiile de acceptare expresa a succesiunii autorului ...........

Potrivit declarației autentificate la BNP ....... sub nr. ........, paratul reclamant ......... a acceptat succesiunea defunctului ......... in calitate de văr primar (moștenitor de gradul IV - colateral ordinar ), iar potrivit declarației autentificate la BNP ...... sub nr. ......., pârâta reclamanta ......... decedata in timpul procesului a acceptat succesiunea defunctului .......... in calitate de mătușă (moștenitor de gradul III colateral ordinar).

Potrivit art. 983 NCC :"(1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepția colateralilor privilegiați.

(2) Colateralii ordinari vin la moștenire dacă descendenții, ascendenții privilegiați, colateralii privilegiați și ascendenții ordinari nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni. Dispozițiile art. 964 alin. (2)se aplică în mod corespunzător.Colateralii ordinari vin la moștenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul. ";

Reclamanta arată că pârâtul ........., este înlăturat de la moștenire de către pârâta reclamanta ......, decedată în timpul procesului.

Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței , în sensul admiterii în parte a cererii reconvenționale numai cu privire la pârâta ........ și respingerea cererii reconvenționale formulate de către pârâtul ..........

În motivarea apelului formulat de apelantul pârât reclamant reconventional ......., acesta arată că, în temeiul dispozițiilor art 479 NCPC dispoziții speciale privind judecata, solicită refacerea probelor solicitate la prima instanță și de care nici a două instanță nu a ținut seama, așa cum a stabilit Tribunalului Dolj prin Decizia Civilă nr. 749 27.04.2015.

Arată instanța de fond nu a analizat toate probele solicitate și consideră că această sentință este netemeinică nelegală, întrucât instanța nu a respectat prevederile art 22 din NCPC la nici un termen de judecată pe parcursul derulării procesului.

Astfel, prin Nota de probatorii depusă la termenul 09.09.2015 a solicitat mai multe probe pentru a fi administrate și anume: proba cu martori și interogatoriul reclamantei .........; efectuarea unei expertize grafoscopică, iar reclamanta să depună acte legale din care să reiese modul în care a intrat în posesia imobilului din ........... ; să se emită o adresă către ............ pentru a se stabili dacă nu cumva în perioada când s-a încheiat "Chitanța";, adică în anul 1975 ..............) se afla în stagiul militar obligatoriu; să se emită o adresă către către ............, pentru a se comunica cine a beneficiat de ajutorul de înmormântare de pe urma defunctei ..........; emiterea unei adrese la ..........., pentru a se verifica susținerile făcute de reclamantă, ac că imobilul nu era înscris în cartea funciară nu este adevărată, iar certificatul de atestare modă nr........... îi infirmă susținerea acesteia.

Arată apelantul pârât reclamant reconventional că, prin încheierea ședinței din data de ....... instanța a admis o parte din solicitări , respingând solicitările privitoare la întocmire a adreselor către ........, precum și obligarea reclamantului de a depune actul prin care a primit mobilul respectiv, actul prin care a intrat în posesia apartamentului în urma divorțului de fosta sa soție și hotărârea de divorț, ca nefiind utile cauzei.

A arătat prin adeverința eliberată de societatea ................, că mătușa sa ........... a fost angajata acestei societăți din anul 1963 și susținerea că a cumpărat imobilul de la ........ între anii 1960-1965 este fondată că, în timpul audierii de instanță a martorului ..........., reclamanta cât și apărătorul acesteia au intervenit și l-au influențat în declarație, fapt constatat de instanță, dar nu s-au luat măsuri împotriva acestora

A mai arătat apelantul pârât reclamant reconventional că deși prima instanță a încuviințat proba cu expertiza grafoscopică, că a achitat o taxă în cuantum de 900 lei către ........., această expertiză nu s-a mai efectuat.

Referitor la reținerile instanței, apelantul pârât reclamant reconventional arată că acestea sunt nejustificate, fiind contrazise pe de o parte de actele depuse de reclamantă la dosar, de actele și martorii propuși de el administrate ca probatorii precum și de declarațiile martorilor reclamantei .......... care s-au contrazis în declarații, iar instanța avea obligația de a verifica aceste contradicții, dar nu s-a prevalat de această obligație care îi revenea în stabilirea adevărului.

Luând act de susținerea celor două instanțe de fond din sentința .......... cum că pârâții ar fi renunțat la cererea de intervenție în interes propriu, aceasta este eronată nefiind susținută de declarația intervenintilor care să fie consemnată în încheierile de ședință ale procesului, fiind doar susținerea primei instanțe de fond nemotivată de probe prin care li s-a respins acțiunea prin cererile de intervenție și reconvenționale depuse în primul dosar ...........

Arată că există contradicțiile din actele depuse ca probatorii și "Acțiunea în Constatare"; formulată de reclamantă asupra cărora instanța de fond nu s-a pronunțat si că solicită admiterea cererii de intervenție si reconventională în totalitate și constatarea dreptului de proprietate a lui ..........., terenul fiind dobandit de aceasta si de ........ între anii 1960-1965 de la numitul ........., fapt ce rezulta din certificatul de atestare fiscală nr. ......... se atestă calitatea de deținător a lui ...... pe imobilul din ..........

În ceea ce privește declarațiile lui ........, se arată că acestea sunt în contradicție cu ceea ce declara martora .......... și că nerealizarea expertizei grafoscopice s-a datorat martorului .......... și reclamantei care s-au eschivat

Arată că, din certificatul de căsătorie reiese că părinții săi s-au căsătorit pe 25.05.1965 și au locuit până în 1969 la ........., după care s-au mutat cu chirie tot în "......... ";, că instanța, dacă ar fi respectat prevederile art 22 alin. 2 din NCPC trebuia să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză și că reclamanta avea obligația de a demonstra legalitatea înscrisului " Chitanță ".

În motivele de apel, structurate, apelantul parat reclamant reconventional arata ca solicită refacerea probelor solicitate in prima instanță si de care nici cea de a doua instanță nu a tinut seama, avand in vedere faptul ca prima instanță de apel a reținut că judecătoria a admis cererea reclamantei limitandu-se la expertiza topo, că a respins cererea reconventională fără să motiveze solutia, ca nu a discutat si administrat proble propuse, nu a analizat elementele obligatorii ale uzucapiunii si susținerile din cererea reconventională

Arată că prima instanță nu a respectat obiectivele din decizia tribunalului ci s-a bazat doar pe declaratiile martorilor care s-au contrazis, nu s-a verificat daca imobilul este inscris in CF, si ca toate probele pe care le-a propus trebuiau să ducă la concluzia ca imobilul este proprietatea lui .............

Deliberând asupra apelului declarat de ........., Tribunalul constată că acesta este fondat din considerentele ce succed:

Limitele efectului devolutiv al apelului sunt determinate de ceea ce s-a apelat si de ceea ce s-a suspus judecătii in primă instanță(tantum devolutum quantum appellatum, tantum devolutum quantum iudicatum), așa cum prevăd disp art 477 si respectiv 478 Cpc, astfel încât, desi apelul provoacă o nouă judecată in fond a litigiului, acesta, pe de o parte se limitează la motivele de apel, iar, pe de altă parte, reprezintă totusi o cale de atac îndreptată împotriva hotararii primei instanțe, deci un mijloc procedural de continuare a procesului care a debutat in prima instanță și nu un mijloc de extindere sau de dezvoltare a cadrului procesual.

Apelanta reclamanta a sustinut, în apel, că intimatul apelant pârât reclamant reconventional ........ nu are calitatea de mostenitor al sotului ei, fiind inlăturat de la succesiune de matușa sa, ......

Această susținere este reală întrucât Tribunalul constată, din înscrisurile depuse la dosar, că numita ......., mama intimatului ......... și mătușa autorului ........, a decedat in anul 2006, înainte de decesul autorului ........ care a avut loc în anul 2012, iar intimatul ....... nu putea veni la succesiunea autorului ......... decât prin reprezentarea mamei sale, predecedate.

Cum însă, potrivit disp art. 966 cod civil reprezentarea succesorală este admisă numai în privința descendentilor copiilor defunctului, la nesfârsit și în privința descendentilor din frați si surori, pana la gradul al patrulea inclusiv, iar intimatul nu este nici descendent direct, nici descendent al fratelui sau surorii defunctului ci al mătușii acestuia, în cazul lui nu este admisa reprezentarea, deci el nu poate veni la succesiunea autorului .......... prin reprezentarea mamei sale.

In ceea ce privește susținerea intimatului în sensul ca abia in al doilea ciclu procesual, in apel, apelanta reclamanta a invocat lipsa calității sale de moștenitor deși tot aceasta l-a chemat in instanță ca pârât, deci ca moștenitor al defunctului, Tribunalul constată următoarele:

Reclamanta a investit instanța cu o acțiune in uzucapiune, actiune care se introduce in contradictoriu cu proprietarul bunului a cărei uzucapare se solicită.

În situația în care nu a fost identificat un proprietar al terenului in litigiu, cum este cazul in speță, întrucât in înscrisul sub semnătura privată intitulat "chitanță" prin care se atesta cumpărarea imobilului casa situat pe terenul a cărei uzucapare se solicită, se arată că terenul pe care este situat casa este proprietate statului, fără însă să se arate in temeiul cărui act normativ sau de proprietate, s-a apreciat de către prima instanță și nu s-a contestat de catre părți că pârâtul ...... are calitate procesuală pasivă, ca persoană susceptibilă să invoce un drept real asupra imobilului întrucât bunul intră în categoria res nullius și revine domeniului privat al statul/unității administrativ teritoriale, în temeiul art. 477, 646 și 680 C. civ. și art. 25 din legea nr. 213/1998.

Astfel, legitimitate procesuală pasivă într-o acțiune în constatarea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii poate avea proprietarul, dar și aceia care, prin invocarea unor impedimente legale sau de alta natură, pot împiedica constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către cel care formulează cerere în acest sens.

În aceasta ultima categorie se încadrează și pârâții care au declarat ca au acceptat succesiunea defunctului ............. si care puteau veni la succesiunea acestuia in calitate de mostenitori legali alături de reclamanta, sotie supravietuitoare.

Aceasta calitate de posibili mostenitori ai defunctului este suficienta pentru a putea justifica legitimarea procesuala pasivă a pârâților, dar nu înseamnă că acestia, care au vocatie succesorala generala au automat si vocație succesorala concreta la mostenirea defunctului ............

Prin urmare, tribunalul va respinge apărarea intimatului și va reține că acesta nu are calitatea de mostenitor a autorului ............

Cu privire la apelul declarat de apelantul parat reclamant reconventional ..........., tribunalul reține că acesta este nefondat din considerentele ce succed:

Apelantul, alături de pârâta ............, a formulat initial cerere de interventie in interes propriu, motivată în drept pe Codul de procedura civila de la 1865 desi in speta sunt aplicabile dispozitiile noului cod de procedura civila, fara insa ca aceasta cerere, care este o veritabila cerere de chemare in judecata să cuprindă măcar elementele esentiale ale unei actiuni in instanță, cu atât mai putin toate elementele prevăzute de art 194 Cpc , fara să fie depusă în numar suficient de exemplare pentru comunicare si fără ca intervenintii sa pretinda a li se recunoaste sau stabili vreun drept propriu.

In apel, apelantul a criticat faptul că prima instanță nu a admis aceste cereri de interventie, critica pe care o apreciem neîntemeiata întrucat, pe de o parte, așa cum am arătat cererile erau informe, iar pe de alta parte, ele au rămas fara obiect deoarece reclamanta a formulat precizare prin care a largit cadrul procesual pasiv solicitând a se introduce in cauza in calitate de pârâti si pe cei care formulaseră cerere de interventie, iar prima instanță, in primul ciclu procesual, a retinut că intervenintii au renunțat la cererea de interventie, fapt ce nu a fost combatut de acestia prin motivele de apel formulate in primul ciclu procesual.

Mai mult, Tribunalul reține că pârâții ......... au formulat cerere reconventională, deși nici prin această cerere nu au solicitat un drept propriu ci au solicitat sa se admita actiunea si sa se constate dreptul de proprietate asupra imobilului din .........., fără să se precizeze despre ce imobil este vorba având in vedere ca la nr. respectiv este si o casă și un teren si nici in favoarea cui să se constate dreptul de proprietate, desi, solicitând admiterea actiunii, se presupune ca au fost de acord cu actiunea reclamantei de a i se consta dreptul de proprietate pentru teren.

Cu toate acestea, prima instanță a admis în parte atât cererea principala cât si cererea reconventională si a constatat dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei și pârâților-reclamanți ....... asupra imobilului teren în suprafață de 828 mp, situat în ............ deși nu a clarificat daca a fost învestita de pârâți cu o cerere reconvențională prin care se cerea sa se constate ca si ei sunt proprietari asupra terenului in cauză.

De asemenea, prima instanță a reținut existenta unei posesii utile, neviciate, neîntrerupte timp de 30 de ani exercitate de către reclamantă și soțul acesteia, decedat și ai cărui moștenitori legali sunt părțile, deși nu a verificat dacă si pârâtii reclamanti reconventionali au exercitat vreo posesie asupra terenului in cauză și nici daca acestia sunt mostenitorii legali ai sotului reclamantei, simpla declaratie de acceptare a succesiunii autorului data de catre acestia nefiind suficienta pentru a se constata calitatea de mostenitori legali ai autorului. Mai mult, parte in cauza mai erau, pe lânga reclamanta si paratii reconventionali, si pârâtul ............... .

Cum insă aceste aspecte nu au fost criticate in apel, cu exceptia lipsei calitatii de mostenitor a paratului ........, aspect pe care instanța de apel s-a pronunțat atunci când a analizat apelul apelantei reclamante, având în vedere limitele efectului devolutiv al apelului la care instanța de apel s-a raportat în debutul analizei apelurilor părților, tribunalul nu va analiza și nu se va pronunța pe aceste aspecte.

Apelantul a mai criticat modul cum prima instanță a înteles sa încuviințeze si sa administreze probele si modul cum a apreciat aceste probe raportându-se în principal la înscrisul intitulat" chitanță " pe care l-a apreciat ca fals și a arătata ca cei cărora trebuia să li se recunosca dreptul de proprietate erau părinții autorului ........, respectiv ........., acestia fiind adevaratii cumpăratori ai imobilului situat in ............ .

Tribunalul constată că modul de incuviințare si administrare a probelor nu putea produce nicio vătămare apelantului întrucât apelantul pârât reclamant reconventional nu este succesor al autorului ......., deci, pe de o parte, nu poate solicita joncțiunea posesiei sale cu ce a autorului ..........., iar pe de altă parte nici nu a invocat faptul că, după decesul autorului este cel care a posedat terenul în cauză, deci l-ar putea uzucapa .

In ceea ce privește inscrisul intitulat "chitanță", acesta nu constituie un act de proprietate asupra imobilului având in vedere ca este nul pentru nerespectarea condițiilor de forma ad valididatem ci poate constitui, in baza principiului conversiunii actului juridic, doar o eventuala promisiune de vânzare cumpărare asupra imobilului casa. Cum, în speta, s-a solicitat constituirea dreptului de proprietate prin uzucapare pentru teren, acest inscris are importanta numai pentru a se determina momentul de început al posesiei, astfel ca susținerile apelantului parat reclamant reconventional cu privire la faptul ca adevărărații cumpărători sunt parintii autorului .......... si nu acesta nu au relevanta pentru că, pe de o parte, nu este vorba despre un act translativ de drepturi, iar, pe de alta parte, chiar daca ar fi așa , ....... este mostenitor, in calitate de descendent direct, al părinților săi, iar apelantul nu este nici mostenitor al lui ......., nici al lui .........., nici succesor cu titlu particular, deci nu are niciun interes a se constata ca parintii lui ......... sunt proprietarii terenului in cauză.

Cererile de probatorii privind modul cum reclamanta a intrat in posesia apartamentului din ........., adrese către ........ pentru a se comunica cine a beneficiat de ajutorul de inmormântare de pe urma defunctei ......., adrese către ........ pentru a vedea de când a fost .......... a fost angajata acestei societăți, nu puteau fi admise intrucat aceste probe nu sunt pertinente si concludente deoarece nu au legătură cu obiectul procesului si nu purtau asupra unor imprejurari de natura a rezolva actiunea în uzucapiune asupra terenului.

Ca urmare a argumentelor expuse, în temeiul art 480 alin 1 Cpc , Tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul pârât reclamant reconventional ................., iar in temeiul art 480 alin 2 Cpc, va admite apelul declarat de apelanta reclamantă pârâtă reconventională ....... împotriva sentinței civile nr. ......, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......., va schimba în parte sentinta civilă apelată în sensul că va constata dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei pârâte reconvențional ...... și al pârâtei-reclamantă reconventional ......... asupra imobilului teren în suprafață de 828 mp, situat în ............

Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de apelantul pârât reclamant reconventional ....., cu domiciliul în ........., împotriva sentinței civile nr. ........., pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimata reclamantă pârâtă reconventională ......., cu domiciliul în ........ .

Admite apelul declarat de apelanta reclamantă pârâtă reconventională ........., împotriva aceleiași sentințe, în contradictoriu cu intimații-pârâți ............

Schimbă în parte sentinta civilă apelată în sensul că:

Constată dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei pârâte reconvențional .......... și al pârâtei-reclamantă reconventional .......... asupra imobilului teren în suprafață de 828 mp, situat în ............

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la ..

← încuviinţarea executării silite - respinge apelul  Dreptul cadrelor didactice la decontarea cheltuielilor de... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Uzucapiune . Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)