Hotărâre care ţine loc de act autentic. Jurisprudență Antecontracte
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 1329 din data de 12.06.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:...........
Dosar nr. 12735/215/2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1329/2017
Ședința publică de la 12 Iunie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE ..........
Judecător ..........
Grefier ...........
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă ........ împotriva sentinței civile nr........ pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ........., în contradictoriu cu intimații pârâți ............, având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă ........., asistată de avocat ......, și intimații pârâți ...........
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează următoarele:
- apelul este declarat în termen și motivat
- s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru
- s-a depus întâmpinare
- nu s-a depus răspuns la întâmpinare
- nu se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța procedează la verificarea identității apelantei reclamante și a intimaților pârâți.
Instanța, în raport de dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, pune în discuție competența instanței de judecată.
Avocat ........., pentru apelanta reclamantă, având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluționarea prezentului apel.
Intimații pârâți ..........., având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluționarea prezentului apel.
Instanța, verificându-și competența, în raport de dispozițiile art. art. 95 pct 2 și art. 94 pct. 1 litera k Noul Cod procedură civilă, constată că este competentă, general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.
Instanța, în raport de dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, pune în discuție estimarea duratei procesului.
Avocat ........., pentru apelanta reclamantă, având cuvântul, învederează că estimează durata procesului la 6 luni.
Intimații pârâți ........... arată că procesul se poate soluționa oricând.
Instanța estimează durata procesului la acest termen de judecată.
Avocat ........, pentru apelanta reclamantă, depune la dosar note scrise.
Intimații pârâți ......... solicită amânarea cauzei întrucât nu este prezent apărătorul lor.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimații pârâți întrucât nu există la dosar dovada angajării unui apărător și nici cerere de amânare privind imposibilitatea de prezentare a apărătorului.
Instanța pune în discuție cererea formulată de intimații pârâți în întâmpinare, prin care solicită suspendarea cauzei și trimiterea cauzei la parchet pentru efectuarea de cercetări.
Intimații pârâți ........... solicită încuviințarea cererii.
Avocat ......, pentru apelanta reclamantă, solicită respingerea cererii întrucât nu a fost solicitată și la fond. Consideră că înainte de discutarea unei cereri de trimitere a cauzei la parchet ar trebui să fie audiat martorul ......... pentru a se lămuri dacă înscrisul a fost întocmit de apelanta reclamantă sau de o altă persoană. Arată că solicită încuviințarea prrobei cu expertiza grafologică pentru verificarea înscrisurilor din 2011 și 2012 care par a fi scrise de aceeași persoană.
Instanța acordă cuvântul pe probele solicitate prin motivele de apel.
Intimații pârâți ....... arată că sunt de acord cu proba testimonială și cu efectuarea unei noi expertize grafologice dar se opun audierii martorului .............. care a discutat cu tatăl lor termenii vânzării terenului.
După deliberare, față de disp. art.307 CPC, care prevăd caracterul facultativ al suspendării cauzei în cazul în care se solicită înaintarea dosarului la parchet, instanța respinge cererea de suspendare a cauzei formulată de intimații pârâți ...............
Instanța respinge probele solicitate de apelanta reclamantă prin motivele de apel ca nefiind utile soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel cu luarea în considerare a excepției inadmisibilității acțiunii, față de disp. art.14 din Legea nr.17/2014 invocată de instanță, din oficiu, la acest termen de judecată.
Avocat ........, pentru apelanta reclamantă, solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelante și trimiterea dosarului la instanța de fond întrucât nu s-a intrat în cercetarea fondului, prim instanță administrând o singură probă. Din punctul său de vedere trebuiau audiați toți martorii propuși, efectuată expertiză topo și analizate de către instanță cele două chitanțe. Arată că nu pot fi primite concluziile raportului de expertiză întrucât expertul nu a avut la dispoziție toate actele din dosar pentru efectuarea expertizei, exemplificând în acest sens cele două exemplare ale aceluiași contract cu două semnături diferite pe care expertul nu le-a văzut. Menționează că expertului i s-au pus la dispoziție acte emise până în 2007.
Cu privire la excepția inadmisibilității invocată din oficiu, avocat ........, pentru apelanta reclamantă, solicită respingerea acesteia întrucât este o chestiune ulterioară încheierii chitanței și arată că Legea 17/2014 a apărut ulterior. Solicită obligarea intimaților pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
Intimații pârâți ........... solicită respingerea apelului și înaintarea dosarului la parchet.
T R I B U N A L U L
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. ............ pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta ...... în contradictoriu cu pârâții .......................
A fost obligată reclamanta la plata către pârâți a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate valabilitatea înscrisului sub semnătură privată intitulat ,,chitanță" încheiată la ........ iar hotărârea care se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.
Din raportul de expertiză grafologică întocmit în cauză a rezultat că semnătura de pe chitanța din data de ........ nu-i aparține lui .............
Astfel, instanța a reținut că în cauză nu s-a încheiat o convenție valabilă iar ........... nu a avut calitatea de promitent vânzător.
Față de cele menționate, instanța a respins acțiunea formulată ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453 c.p.c instanța a obligat reclamanta la plata către pârâți a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta ..........,, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
A arătat că raportul de expertiză a avut la bază documente și acte semnate de autorul pârâților între anii 2001-2007, dar fără a se pune la dispoziția expertului și contractul de vânzare-cumpărare, încheiat la data de ............., în aceeași zi cu chitanța de mână încheiată la aceeași dată și că, la dosar, există o serie de înscrisuri care contrazic concluziile expertului, astfel că apreciază că este imperios necesar să se efectueze un supliment la raportul de expertiză.
În ceea ce privește chitanța încheiată la data de ..........., apelantul menționează că aceasta nu este decât o detaliere a chitanței încheiată la data de ............, respectiv o înșiruire în concret a terenurilor ce fac obiectul tranzacției, cu toate datele de identificare, chitanța principală fiind cea încheiată la data de ............
Apelanta apreciază că trebuia administrată proba testimonială cu cei doi martori indicați în cererea de chemare în judecată, precum și administrarea probei cu expertiza tehnică, specialitatea topo, pentru suprafețele de teren menționate în chitanța încheiată la data de ............
Solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât apreciază că nu s-a intrat în judecata fondului.
Analizând apelul, prin prisma excepției inadmisibilității acțiunii, invocate din oficiu, ce are prioritate în soluționare, față de dispozițiile art. 248 N.C.P.C., Tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate valabilitatea înscrisului sub semnătură privată intitulat ,,chitanță" încheiată la .........., iar hotărârea care se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.
Conform acestui înscris, autorul intimaților-pârâți, .........., s-a obligat să vândă apelantei-reclamante .......... terenul în suprafață de 10.000 mp, situat în comuna .............., astfel amplasat: suprafața de 2800 mp în ...............
Conform titlurilor de proprietate aflate la filele 9 și 10, terenul ce a format obiectul convenției din data de ........... este situat în extravilan.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, se constată că reclamanta a înțeles să sesizeze instanța cu o acțiune prin care a solicitat sa se valideze convenția de vânzare cumpărare, aspect din care se poate prezuma faptul că reclamanta ar fi înțeles că încheie cu autorul intimaților-pârâți o promisiune de vânzare cumpărare.
Pentru a se putea pronunța o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare trebuie sa fie indeplinite toate condițiile necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate, astfel cum acestea sunt reglementate prin dispozițiile art.1179 N.Cod Civil, art.1650-1667 N.Cod Civil.
Art. 1179 alin. 1 din N. cod civil (legea nr. 287/2009) prevede ca și condiții esențiale pentru validitatea unui contract: capacitatea de a contracta; consimțământul valabil al părților; un obiect determinat, posibil și licit și o cauză valabilă a obligațiilor, iar în alin. 2 se prevede că "în măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancțiunea prevăzută de dispozițiile legale aplicabile".
Art. 1244 alin. 1 din N. cod civil prevede că "în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară".
Astfel, actul juridic în discuție, respectiv antecontractul încheiat la data de ..........., între apelanta-reclamantă și autorul intimaților-pârâți, neîndeplinind condiția "ad validitatem"; a formei autentice, astfel cum prevăd și disp. art. 1244 N. cod civil, este nul ca și contract de vânzare-cumpărare, dar, în virtutea principiului conversiunii actului juridic, valorează antecontract de vânzare-cumpărare (în termeni juridici, promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare), generator de obligații de a face în sarcina părților contractante, acestea fiind, astfel, obligate sa perfecteze în viitor contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru a opera transferul dreptului de proprietate în patrimoniul părților.
Art. 1279 alin. 1, 2 și 3 N. cod civil prevede că " (1) Promisiunea de a contracta trebuie să conțină toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părțile nu ar putea executa promisiunea.
(2) În caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese.
(3) De asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanța, la cererea părții care și-a îndeplinit propriile obligații, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerințele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel."
De asemenea, potrivit disp. art. 1669 alin. 1 N. cod civil "Când una dintre părțile unei promisiuni bilaterale de vânzare refuză din motive care îi sunt imputabile să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite".
Însă, pentru admisibilitatea unei atare acțiuni trebuie îndeplinite mai multe condiții generale și anume: să existe un antecontract valabil încheiat, ceea ce presupune că trebuie să îndeplinească condițiile de valabilitate ale antecontractului, respectiv consimțământ valabil, capacitate, obiectul (bunul vândut și prețul stabilit) și cauza.
Totodată, pe lângă aceste condiții generale mai trebuie îndeplinite și următoarele condiții speciale: una dintre părți să refuze autentificarea actului, reclamantul să-și fi îndeplinit obligațiile, respectiv plata prețului, iar promitentul vânzător să fie proprietar al bunului.
La acestea se adauga ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 17/2014 si conditiile reglementate de art. 3,4 si 9 din aceasta lege.
Analizand indeplinirea conditiilor reglementate de lege Tribunalul constată ca apelanta-reclamant nu a facut dovada indeplinirii conditiilor reglementate de dispozitiile Legii nr. 17/2014, conditii ce trebuie analizate în momentul pronuntarii hotararii care sa tina loc de act autentic, având în vedere că antecontractul de vânzare cumpărare a dat naștere unui drept de creanță, corelativ obligației de a vinde asumată de promitent în temeiul antecontractului, nefiind de natură să transfere dreptul de proprietate. Transferul acestuia nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, indiferent de forma acestuia, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunțării hotărârii judecătorești care să țină locul acordului de voință nerealizat. În acest sens, instanța de judecată, învestită în temeiul art. 1669 alin. 1 N. cod civil, trebuie să realizeze o verificare a îndeplinirii tuturor condițiilor de validitate la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, reprezentate, în speță, de normele legale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune, în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești. Așadar, îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum
Față de cele mai sus expuse se reține ca potrivit art. 5 alin. 1 din L 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările ulterioare "În toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară.";
Art. 16 din aceeași lege prevede ca "înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, potrivit art. 4, sau fără obținerea avizelor prevăzute la art. 3 și 9 este interzisă și se sancționează cu nulitatea relativă.";
Conform art. 20 alin. 1 din aceeasi lege, "prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor și pactelor de opțiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.";
De asemenea, potrivit art.20 alin.2 "dispozițiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între rude până la gradul al treilea, inclusiv.";
Din analiza dispozițiilor art.1 din Ordinul nr.719 din data de 12 mai 2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului "se aprobă normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, prevăzute în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.";
Conform art. 2 alin.1 "normele metodologice prevăzute la art.1 se aplică transferului dreptului de proprietate realizat în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public, precum și în baza unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare, dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie.(2)Transferul dreptului de proprietate, realizat în modalitățile prevăzute la alin.(1), poate avea ca obiect atât întregul teren, cât și o cotă-parte din dreptul asupra acestuia. (3)Normele metodologice nu se aplică contractelor de vânzare-cumpărare care au la bază antecontracte și pacte de opțiune autentificate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014, cu modificările ulterioare.
Din coroborarea textelor de lege precizate, instanța apreciază ca Legea nr. 17/2014 este aplicabila in cazul tuturor antecontractelor incheiate atat sub imperiul vechiului Cod civil cât și sub imperiul noului Cod civil, fiind exceptate antecontractele incheiate intre rude până la gradul al treilea, inclusiv, sens în care s-a pronunțat și Curtea Constituțională.
Cum în speta de fata obiectul cererii il reprezinta un teren extravilan agricol, solicitandu-se pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autentic in baza unui antecontract de vanzare -cumparare neautentificat la notar, incheiat la data de ........, instanta constata ca dispozitiile Legii nr.17/2014 sunt aplicabile, apelanta-reclamantă avand obligatia de a face dovada indeplinirii acestor conditii cumulative reglementate de lege.
Aplicarea în cauză a Legii 17/2014 nu încalcă dispozițiile art.15 alin.(2) din Constituție, ci este în concordanță cu principiul activității legii, potrivit căruia orice act normativ acționează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice născute după acest moment. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr.287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.729 din 12 august 2004).
Astfel îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare.
Prin prisma celor mai sus expuse și analizând actele și lucrările dosarului se reține că apelanta-reclamantă nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor instituite prin dispozițiile legale mai sus precitate din legea nr.17/2014, față de care se constată că nu se mai impune analizarea celorlalte condiții de admisibilitate, astfel că se apreciază că este întemeiată excepția inadmisibilității și, în consecință, în baza art. 480 alin. 1 N.C.P.C., instanța urmează să admită apelul, să schimbe sentința apelată, în sensul admiterii excepției inadmisibilității, invocate din oficiu și respingerii acțiunii ca inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă .......... domiciliată în ........ și cu domiciliul procedural ales la Cabinet Individual de Avocatura-........... împotriva sentinței civile nr. 12690/07.11.2016, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ........, în contradictoriu cu intimații-pârâți .............. .
Schimbă sentința civilă apelată, în sensul că :
Admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la ............
| ← Constatare nulitate act - respinge apelul . Jurisprudență... | Pensie întreţinere. Jurisprudență Minori → |
|---|
