Constatare nulitate titlu de proprietate. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria DOROHOI Sentinţă civilă nr. 14 din data de 15.01.2014
Dosar nr. xxxx/222/2012 fond funciar
constatare nulitate titlu de proprietate
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA DOROHOI JUDEȚUL BOTOȘANI
Sentința civilă
Ședința publică din
Președinte -
Grefier -
Pe rol judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta A.Gh.E. cu domiciliul în comuna / jud. Botoșani și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat C.D. în Botoșani, / nr. /, jud. Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul A.V. cu domiciliul în comuna /, jud. Botoșani și intimatele Comisia locală de fond funciar a comunei / jud. Botoșani și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor /, având ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă mandatara A.M. pentru reclamantă asistată de avocat D.C. și pârâtul A.V. lipsă fiind reclamanta A. Gh. E. și reprezentanții celor două comisii intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, văzând că nu se formulează cereri noi și nu sunt alte probe concludente de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat D.C., având cuvântul pentru reclamantă, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. xxx emis inițial la data de 21.05.2003 și apoi la data de 30.11.2011 pentru suprafața de 2,09 ha teren pe raza comunei /, jud. Botoșani în sensul de a fi exclus din aceste titlu pârâtul A.V. Arată că pentru terenul înscris în titlul de proprietate a formulat cerere doar numitul A.G. care este tatăl reclamantei, ceilalți copii ai defunctei A.M. nu au formulat cerere de reconstituire deoarece au fost înzestrați. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Arată că cererea de reconstituire a fost formulată de către dânsul, tatăl său A.I. nu avea cum să formuleze cerere deoarece era decedat la data apariției Legii 18/1991. Mai arată că cererea sa de reconstituire nu se mai găsește la primărie deoarece a fost trimisă în original la un alt dosar în care s-a formulat plângere în baza Legii 18/1991 iar registrul în care au fost înregistrate din perioada respectivă a dispărut în condițiile arătate în întâmpinare. Solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
J U D E C A T A
Asupra acțiunii de față instanța constată următoarele:
Prin cererea reconvențională, precizată la data de 07.11.2012, formulată în dosarul nr. xxxx/222/2012 al Judecătoriei Dorohoi care are ca obiect ieșire din indiviziune cu privire la suprafața de 2,09 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. xxxx/2003, reclamanta A.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A.V., Comisia locală de fond funciar a comunei / și Comisia Județeană pentru reinstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor /, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. xxxx/2003 și excluderea pârâtului din acest titlu precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că terenul din titlul de proprietate menționat provine de la bunica sa A.M. care a avut șapte copii între care A.G. care este tatăl ei și A.I. care este tatăl pârâtului. Arată că patru dintre copii au fost înzestrați la căsătorie iar înțelegerea a fost ca restul terenului să rămână fraților neînzestrați, respectiv tatăl ei și surorile P. și A. Deoarece tatăl ei a rămas și a locuit împreună cu părinții până la decesul acestora, cele două surori au lăsat acestuia tot pământul motiv pentru care el este singurul care a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate la apariția Legii 18/1991.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către A.V.G., extras din decizia nr. xxxx din 06.12.2006 a Judecătoriei sectorului 5 București.
La termenul din 07 noiembrie 2012 s-a disjuns cererea reconvențională care are ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate și s-a format dosarul nr.xxxx/222/2012.
Instanța a solicitat de la Comisia locală de fond funciar a comunei / jud. Botoșani documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate iar de la OCPI s-a solicitat documentația care a stat la baza emiterii hotărârii nr. xxx din 21.10.2011 a Comisiei Județene /.
Pârâtul A.I.V. a formulat întâmpinare (fila 39) prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că bunicii săi A.M. și A.V. au avut 8 copii și nu 7 cum susține reclamanta, respectiv I. - decedat în război, D., F., P., N., C., I. și G. Toți copiii cu excepția lui G. (- tatăl reclamantei), s-au căsătorit înainte de colectivizare iar G care s-a căsătorit în 1964 a rămas să locuiască în gospodăria bunicilor. Arată că tatăl său nu putea formula cerere de reconstituire cu privire la terenul primit ca zestre așa cum susține reclamanta deoarece acesta este decedat din anul 1985, pentru terenurile din rolul agricol al tatălui a făcut cerere de reconstituire mama sa A.F. pe numele căreia s-a emis titlul de proprietate. Arată pârâtul că a formulat cerere de reconstituire pentru terenul care a aparținut bunicii sale A.M., și că a fost înscris în anexa 3 alături de restul moștenitorilor care au formulat cerere.
În dovedire a depus la dosar acte de stare civilă, anexa 2a, anexa 3a.
La termenul din 28 noiembrie 2012 pârâtul a arătat că au formulat cereri de reconstituire dânsul, A.G. și A.C..
La termenul din 19 decembrie 2012, pârâtul a arătat că registrul de la Primăria / în care au fost înregistrate cererile de reconstituire a dispărut iar funcționarii primăriei au fost cercetați penal și a solicitat pentru dovedirea celor susținute proba cu martori.
Analizând actele și lucrările dosarului istanța reține următoarele:
În baza Legii 18/1991 s-a emis titlul de proprietate nr. xxxx/2003 pentru suprafața de 2,09 ha teren pe raza comunei /, jud. Botoșani, pe numele B.R., Ț.G., A.C., A.V., A.G. și Ș.E., teren care provine de la defuncta A.M care este bunica reclamantei și a pârâtului.
La data de 04.08.2011, pârâtul A.V. a solicitat Comisiei locale de fond funciar a comunei / radierea din titlul de proprietate a numiților B.R., Ț.G., A.C. și Ș.E cu motivarea că aceștia nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin hotărârea nr. xxx din 21.10.2011 a Comisiei Județene / s-a dispus radierea din anexa 3, poziția 42 și de pe duplicatul titlului de proprietate nr. xxx a numiților B.R., Ț.G., A.C. și Ș.E. iar în baza acestei hotărări O.C.P.I a dispus corectarea titlului de proprietate la data de 19.12.2011, titlu în care au rămas înscriși doar pârâtul A.V. și unchiul său A.G..
Prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat instanței să dipună radierea pârâtului din titlul de proprietate cu motivarea că tatăl acestuia nu a formulat cerere de reconstituire decât cu privire la suprafața cu care a fost înzestrat și că a existat o înțelegere între toți frații ca cei care au primit zestre să nu mai primească alte suprafețe de teren.
Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991, de prevederile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora.
Totodată, dispozițiile art. 8 alin. 3 din același act normativ instituie principiul disponibilității care guvernează materia reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenurile care se regăsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție, astfel că, în lipsa unei cereri formulate de persoana care se consideră îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate proceda la o astfel de reconstituire.
Conform art. 13 alin. 2 din Legea 18/1991, moștenitorii care nu își pot dovedi calitatea deoarece terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți în termenul de aceptare cu privire la cota care li se cuvine din terenurile autorilor lor prin cererea pe care o fac comisiei.
Competența de a primi, înregistra cererile și propune sau nu spre validare aparține în exculsivitate primăriei localității în a cărei rază teritorială se află terenul și în cadrul căreia s-a constituit comisia de aplicare a legilor fondului funciar.
Intimata Comisia locală / a depus la dosar documentația care stat la baza emiterii titlului de proprietate și arată că sigura cerere de reconstituire pentru terenul din rolul defunctei A.M. este cererea înregistrată cu nr. xxxx/1991 și nu s-au mai găsit alte cereri în arhiva primăriei.
Cererea cu nr. xxxx din 22.03.2991, este formulată de către A.G., tatăl reclamantei, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,09 ha teren în calitate de moștenior al defunctei A.M.. În cuprinsul cererii acesta indică ca moștenitori pe pârâtul A.V. și pe numiții Ș.E., A.C., B.R. și Ț.G..
Conform certificatului de deces depus la dosar, A.I. care este tatăl pârâtului a decedat la data de / prin urmare nu avea cum să formuleze cerere de reconstituire la apariția Legii 18/1991.
Instanța reține că cererea de reconstituire poate fi formulată și prin intermediul unui mandatar, indiferent că este comoștenitor sau o altă persoană. Prin excepție, mandatul poate fi și tacit în cazul în care un alt comoștenitor îndreptățit a fost trecut în cererea de reconstituire de către un alt comoștenitor fără ca acesta să îi fi dat un mandat expres, chiar verbal, dacă acesta accceptă consecințele care decurg din formularea cererii respective.
Contractul de mandat este un contract consensul care ia naștere prin simplul acord de voință al părților fără să fie supus vreunei forme speciale. Potrivit art. 1533 Cod civil, mandatul poate fi expres ( scris sau verbal) sau tacit. Mandatul tacit rezultă din din împrejurări de fapt care fa neîndoielnică intenția părților.
În cererea de reconstituire numitul A.G l-a indicat ca moștenitor și pe pârâtul A.V. care a luat în primire o suprafață de teren înscrisă în titlul de proprietate iar ulterior a solicitat și modificarea titlului.
Pe tot parcursul procesului pârâtul a susținut că a formulat cerere de reconstituire în nume propriu pentru terenul care a aparținut bunicii sale însă cererea a fost trimisă în orginal la solicitarea instanței într-un alt dosar însă nu a indicat numărul dosarului pentru a se putea face verificări în acest sens.
A mai susținut că registrul în care au fost înregistrate cererile de reconstutuire a dispărut și a solicitat proba cu martori pentru a face dovada faptului că a formulat cerere de reconstituire.
Prin declarația dată în instanță, martora G.E arată că este secretar al primăriei comunei /, a lucrat la această primărie în perioada 1990-1993 și din 1997 până în prezent și știe că registrul în care s-au înregistrat aproximativ 10.0000 de cererei de reconstituire în baza Legilor fondului funciar a dispărut, au fost făcute cercetări penale și s-a constatat că registrul respectiv a fost distrus de către un fos angajat. Arată că în perioada aniloe 1993 - 1997 pârâtul A.V. a fost salariatul primăriei. Mai arată martora că pârâtul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate însă nu reține dacă a solicitat și terenul care provine de la bunica lui A.M..
Martorul P.C. arată că a lucrat la primăria comunei / până în anul 1993, s-a ocupat de primirea cererilor și a documentațiilor la Legea 18/1991 și știe că pârâtul a formulat cerere pentru terenul care a aparținut bunicii lui A.M. deoarece tatăl său era decedat și prin aceiași cerere a solicitat și terenul din jurul unei case pe care pârâtul o cumpărarase de la numita P.M.. Precizează că pârâtul nu putea fi trecut în anexa 3 dacă nu formula cerere de reconstituire.
Având în vedere că martorii audiați în cauză au arătat faptul că registrul în care a fost înregistrate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a dispărut, că pârâtul a lucrat în cadrul primăriei / și este puțin probabil să nu fi știut că este necesar să formuleze cerere de reconstituire precum și faptul că și în condițiile în care nu ar fi formulat cerere în nume propriu a fost indicat ca moștenitor de către tatăl reclamantei și a acceptat această calitate prin actele întreprinse ulterior respectiv intrarea în posesia unei părți din terenul pentru care s-a emis titlu proprietatea și apoi formularea unei cereri de modificare a titlului, instanța va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea având ca obiect constatare nulitate parțială titlu de proprietate formulată de reclamanta A.G.E. cu domiciliul în comuna /, jud. Botoșani și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat C.D. în Botoșani, / nr. /, jud. Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul A.V. cu domiciliul în comuna /, jud. Botoșani și intimatele Comisia locală de fond funciar a comunei /, jud. Botoșani și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor /, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Thred.
Ex. 6
| ← Hotarare act autentic. Jurisprudență Chemare în judecată... | Plângere contravenţională. Jurisprudență Cereri; Chemare... → |
|---|
