Constatarea nulităţii absolute a hotărârii de directorat

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Hotărâre nr. 43/2018 din data de 26.03.2018

Acesta este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:001.000043

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ

Sentința nr. 43/2018

Ședința publică de la 26 Martie 2018

Completul compus din:

PREȘEDINTE .............................

Grefier .....................

Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 12.03.2018, privind judecarea cererii formulată de reclamanta MEL, împotriva pârâtei ........................SA, având ca obiect constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015 precum, si a actelor subsecvente ce au fost emise in baza acestei hotărâri printre care si Decizia nr. 605/5241/15.02.2016

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.

Tribunalul, deliberând, pronunță următoarea sentință:

TRIBUNALUL,

Asupra cererii de față;

Prin cererea înregistrată la data de 12.10.2017, la Tribunalul Gorj-Secția a II-a Civilă, reclamanta MEL a solicitat constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015 precum, si a actelor subsecvente ce au fost emise in baza acestei hotărâri printre care si Decizia nr. 605/5241/15.02.2016, de pârâta ........................SA, având in vedere prevederile art. 216 alin. 6 Cod civil, pentru următoarele motive:

In fapt, a fost angajata pârâtei până la data de 15.02.2016, dată la care a încetat contractul individual de muncă, potrivit Deciziei nr. 605/5241/15.02.2016, ocupând funcția de Șef Departament Juridic.

In data de 11.12.2015 in ședința de directorat a fost prezentată Nota de fundamentare nr. 10828/11.12.2015 prin care s-a solicitat reorganizarea activității juridice prin desființarea Departamentului Juridic si înființarea Direcției Legislație si Guvernanta Corporativa, notă care a fost aprobată prin Hotărârea de Directorat nr. 74/11.12.2015.

In baza acestei hotărâri, a fost emisa Decizia de concediere individuală nr. 605/5241/15.02.2016.

Legea nr.31/1990 tratează prin SECȚIUNEA a II-a, Sistemul dualist al societăților comerciale, astfel încât modul de funcționare al directoratului este tratat în articolele 1531 si art. 1535 , iar prin SECȚIUNEA a III-a din același act normativ sunt indicate dispozițiile comune ce se aplică sistemului unitar si sistemului dualist.

Art. 15320 alin. 2 din Legea nr.31/1990, stipulează ca " Deciziile in cadrul consiliului de administrație, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezent, iar la alineatul 6 este prevăzut că " Daca actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administrație care este, in același timp, director al societății"

Totodată, prin art. 15320 alin.8 din același act normativ se arată că " In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa".

Art. 21 din Actul Constitutiv al ................S.A. prevede ca numărul membrilor directoratului trebuie sa fie compus dintr-un număr impar, aceste prevederi coroborându-se cu prevederile art. 1531 pct. 3 din Legea 31/1990. La data adoptării Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015, Directoratul funcționa cu patru membrii dintre care d-nul CIL deținea calitatea de Președinte al Directoratului si cea de Director General, deci contrar textelor mai sus menționate.

Având in vedere textele indicate mai sus, texte care nu pot fi extinse prin similitudine si la directorat daca in acestea nu se face referire, se poate observa cu ușurința ca au fost încălcate prevederile legii prin adoptarea Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015, întrucât la adoptarea acesteia a fost in situație de paritate, iar calitatea d-lui CIL de Președinte si Director General, nu-i permitea sa decidă.

Prevederile art. 216 alin. 6 cod civil statuează ca "Daca se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la acțiune in constatarea nulității este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata" astfel încât consider : ca justific interes in formularea cererii de anulare a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015 întrucât, Decizia nr. 605/5241/15.02.2016 a fost emisa in baza/temeiul acestei hotărâri.

Temeiul de drept: prevederile legale invocate in acțiune.

La data de 3 noiembrie 2017, pârâta Societatea ........................S.A., în temeiul art. 205 Cod pr. civila, a formulat și depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecata prin care se solicita constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr.74/11.11.2015, precum si a actelor subsecvente, respectiv Decizia nr.605/5241/15.02.2016, solicitând respingerea cererii de chemare în judecata ca inadmisibila, având in vedere următoarele motive:

În fapt, prin cererea de chemare in judecata formulata reclamanta MEL solicita sa se constate nulitatea absoluta a Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 prin care a fost aprobata reorganizarea activității juridice din cadrul paratei Societatea ........................S.A. prin desființarea Departamentului Juridic si înființarea Direcției Legislație si Guvernanta Corporativa, conform notei nr. 10828/11.12.2015.

Că, în baza acestei hotărârii de Directorat a fost emisa decizia de concediere individuala a acesteia nr.605/5241/15.02.2016 din postul de Sef Departament Juridic.

Că, Hotărârea de Directorat nr.74/11.12.2015 este lovita de nulitate absoluta deoarece a fost adoptata prin incalcarea prevederilor art.15320 (2) din Legea 31/1990 a societăților comerciale care prevede ca, " Deciziile in cadrul consiliului de administrație, al directoratului, sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezenți", iar la (6) sie precizează că: " Daca actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administrație su al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administrație care este, in același timp, director al societății."

Totodată, potrivit art.15320 (8) " In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa."

In aceste condiții, reclamanta susține ca, la data adoptării Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 Directoratul societății parate CE Oltenia funcționa cu 4 membrii dintre care dnul CIL deținea si calitatea de Președinte al Directoratului si cea de Director Generat, contrar art.21 din Actul Constitutiv al CEO care prevede ca directoratul trebuie sa fie compus dintr-un număr impar de membrii, astfel ca. votul a fost luat prin paritate cu votul decisiv al dnului C... I Lin calitate de Președinte Directorat.

Societatea ........................S.A. solicita respingerea cererii de chemare in judecata având in vedere următoarele considerente :

Pe cale de excepție, invocă excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, raportat la temeiul de drept invocat si la dispozițiile legale in materie privind legea societăților comerciale nr.31/1990, republicata:

Dispozițiile art. 216 - Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice, din Noul Cod Civil, prevăd următoarele:

"Hotărârile și deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc ședința, după caz."

De menționat faptul că, potrivit art. 153 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare, administrarea societății în sistem dualist, se face de către directorat și de consiliul de supraveghere, iar potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice - ,, întreprinderile publice - societăți comerciale, prevăzute la art. 2 pct. 2 Ut. b) și c), pot fi administrate potrivit sistemului unitar sau dualist de administrare, reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare."

Conform art. 17.1 din Actul Constitutiv al Societății ........................S.A. -.Societatea este administrată într-un sistem dualist, de către Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere."

B.. În absența unei dispoziții legale și în considerarea dispozițiilor Legii societăților nr. 31/1990, hotărârile Directoratului nu pot fi atacate în justiție, orice persoană interesată având posibilitatea de a ataca hotărârea adunării generale prin care aceasta s-a pronunțat asupra valabilității hotărârii directoratului/consiliului de supraveghere. în consecință, și față de această argumentație excepția invocată este admisibilă.

Textul art. 216 din Noul Cod Civil, se refera la nulitatea actelor emise de organele de conducere ale persoanei juridice, a unor dispoziții care vin sa completeze lacuna existenta in Legea nr. 31/1990 si care a generat numeroase opinii in doctrina si jurisprudența.

Noua orientare legislativa instituie o procedura similara celei de anulare a hotărârilor adunării generale a asociaților/acționarilor, insa transpusa la nivelul deciziilor luate de către organele de conducere ale societății comerciale, fiind stabilite si reguli in ceea ce privește calitatea procesuala activa pentru atacarea în justiție a unor astfel de decizii. Astfel, numai persoanele direct implicate in luarea acestor decizii pot sa apeleze la acest regim juridic.

Acest aspect rezulta cu certitudine din alin. 7 al art.216 din Noul Cod Civil, unde se specifica faptul ca "prevederile prezentului articol se aplica in măsura in care prin legi speciale nu se dispune altfel."

Or, în Legea nr. 31/1990 sunt cuprinse dispoziții speciale in materia supusa analizei, numai in ceea ce privește societățile pe acțiuni, in comandita pe acțiuni si societățile cu răspundere limitata si numai cu privire la hotărârile care se iau in cadrul adunărilor generale ale asociaților/acționarilor, astfel încât prin eliminare se ajunge la concluzia ca restul situațiilor sunt avute in vedere de legiuitor in redactarea Noului Cod Civil.

Pe de alta parte, prin aceste dispoziții din Noul Cod Civil sunt completate si acele lacune legislative care au determinat conturarea unei practici judiciare in sensul imposibilității atacării cu acțiune in anulare a deciziilor luate de celelalte organe de conducere ale societăților comerciale, respectiv de consiliul de administrație sau directorii societății, atunci cand societatea este administrata in sistem unitar, respectiv de către directorat si consiliul de supraveghere, atunci cand societatea este organizata in sistem dualist.

Prin Noul Cod Civil este așadar oferit cadrul legal necesar care reglementează posibilitatea atacării direct in justiție si a deciziilor acestor organe colegiale de conducere, altele decât cele luate ca urmare a delegării de atribuții din partea adunării generale, ceea ce constituie o noutate in dreptul societar roman.

Potrivit actului constitutiv al Societății ........................SA, art. 17.1, societatea este administrata în sistem dualist, de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere, în conformitate cu dispozițiile artel, art.2 pct.2 lit. b si art.27 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice.

Reclamanta susține că, modul de vot prin care a fost adoptata Hotărârea de Directorat nr.74 din data de 11,12.2015 conduce la nulitatea absoluta a acesteia, fara insa a indica care este interesul general ocrotit de lege.

Nulitatea absoluta, așa cum retine si practica judecătorească, sancționează încălcarea unor dispoziții legale care ocrotesc un interes general. Cauzele de nulitate absolută sunt cauzele expres prevăzute de lege precum și cazurile in care rezulta din lege ca interesul ocrotit este unul general.

Cauza invocata de reclamanta nu este expres prevăzuta de Legea 31/1990 sau alt act normativ ca fiind cauza de nulitate absoluta, iar din expunerea textului de lege presupus încălcat nu rezulta ca interesul protejat este unul general. "In cazul in care, natura nulității nu este determinata ori nu reiese in mod neîndoielnic din lege, actul este anul abil, deci lovit de nulitate relativă." - Decizia civila nr.688/13.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr.......

Că, Hotărârea de Directorat nr.74/11.12.2015 ar fi lovită de nulitate absolută deoarece a fost adoptata prin încălcarea prevederilor art.15 320 (2) din Legea 31/1990 a societăților comerciale care prevede că, ""Deciziile in cadrul consiliului de administrație, al directoratului, sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezenți" iar la (6) se precizează ca, " Daca actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administrație care este, in același timp, director al societății.";

Totodată, potrivit art.15320 (8) " In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa."

Astfel, reclamanta susține ca hotărârea Directoratului nr.74/2015 este adoptata cu paritate de voturi (2 voturi pentru/2 voturi impotriva) calitatea de Președinte si Director General al d-nului CIL nepermitandu-i acestuia un vot decisiv, incalcandu-se art.21 din Actul Constitutiv al CE Oltenia care prevede ca numărul membrilor Directoratului trebuie sa fie impar.

Potrivit art. 216 (1) din Codul civil " Hotărârile și deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de Ia data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc ședința, după caz. "

Mai mult decât atat, Actul constitutiv al societății prevede ca Directoratul este format din 5 membri astfel că, Actul constitutive respecta dispozițiile Legii 31/1990 privind constituire Directoratului dintr-un număr impar de membrii.

In mod greșit se susține ca, in aceasta situație de paritate propunerea de reorganizarea a Departamentului juridic ar fi trebuit respinsa deoarece, pe de o parte Președintele Directoratului beneficiază de vot decisiv iar pe de alta parte, dispozitiile art. 15320 (2) si (8) din Legea 31/l990 invocate de reclamanta se refera expres la calitatea de președinte al consiliului de administrație și a consiliului de supraveghere nicidecum, la Directorat ca forma de conducere executiva a societății.

In concluzie, nefiind vorba despre o cauza de nulitate absoluta, adică incalcarea unei dispoziții de ordine publica ci, eventual, o nuditate relativa, care poate fi constata in justiție in termen de 15 zile de la data cand a avut loc ședința, rezulta ca acțiunea reclamantei este inadmisibila.

Lipsa interesului legitim in promovarea cererii de chemare in judecată.

Reclamanta își întemeiază in mod greșit acțiunea pe o pretinsa cauza de nulitate absoluta prin raportare la prevederile art. 216 alin. (6) din Codul civil care prevede ca "(6) Dacă se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiunea în constatarea nulității este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată. Dispozițiile alin. 3)-(5) rămân aplicabile"

Or, așa cum a precizat mai sus, nulitatea absoluta trebuie sa fie prevăzuta expres de lege sau sa rezulte din lege ca interesul ocrotit este unul de interes general.

În speța de față, adoptarea Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 nu este de interes 7 general, nu ocrotește un interes general, ci este o hotărâre de interes particular, emisa in temeiul Actului constitutiv al Societății ........................si al atribuțiilor exprese ale acestui organ de administrare, ca atare, orice eventuala încălcare a modului de adoptare reprezintă o cauza de nulitate relativa, care poate fi constatata in condițiile art. 216(1) Cod civil printr-o acțiune in justiție aflata la îndemâna oricăruia dintre cei patru membrii de Directorat care au participat la ședința si au solicitat sa se insereze in procesul verbal de ședința, pretinsa încălcare a actului constitutiv, a statutului sau a legii.

In Legea 31/1990 sunt prevăzute expres cauzele de nulitate care ocrotesc un interes general cum ar fi înmatricularea unei societăți in registrul comerțului sau reprezentarea acționarilor de către alte persoane :

"Art. 56. - Nulitatea unei societăți înmatriculate în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:

a) lipsește actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situatiile prevăzute la art. 5 alin. (6);

b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societății;

c)obiectul de activitate al societății este ilicit sau contrar ordinii publice;

d)lipsește încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societății;

e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a societății;

f) actul constitutiv nu prevede denumirea societății, obiectul său de activitate, aporturile asociaților sau capitalul social subscris;

Art. 125 (5) Membrii consiliului de administrație, directorii, respectiv membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere, ori funcționarii societății nu îi pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă. Iară votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută."

Dimpotrivă, niciuna dintre situatiile prevăzute de art.153 din Legea 31/1990 nu precizează expres o situație de nulitate absoluta sau relativa cu atat mai puțin prevederile art.15 3 20 (2) sau (8) sau art.1531 pct. 3.

Reclamanta susține ca justifica interes deoarece in urma adoptării Hotărârii Directoratului nr.74/2015 a fost emisa decizia de concediere individuala nr.605/5241/15.02.2016 a acesteia din funcția de Șef Departament Juridic.

Potrivit art.33 Cod pr. civila interesul de a acționa trebuie sa fie unul legitim, personal, determinat, născut si actual.

Nu se poate retine ca interesul de a promova acțiunea de fata este unul legitim sau determinat câtă vreme, in material conflictelor de munca reclamanta are la îndemâna prevederile Codului muncii si ale Legii 62/2011 a dialogului social care reglementează expres jurisdicția muncii si a conflictelor de munca.

De altfel, reclamanta a uzat de aceste dispozitivii contestând decizia de concediere individuala nr.605/5241/15.02.2015 la Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Munca si Asigurări Sociale in dosarul nr...., astfel încât, demersul juridic al acesteia nu poate fi catalogat ca justificând un interes legitim câtă vreme, legea conflictelor de munca prevede expres procedura de soluționare a acestora.

Cu privire la cererea accesorie de constatare a nulității actelor subsecvente emise in temeiul Hotărârii nr.74/2015 urmează a se respinge si acest capăt de cerere deoarece, așa cum am arătat, reclamanta încearcă sa obțină in fata unei instanțe civile anularea deciziei de concediere nr.605/15.02.2016, fapt care este inadmisibil, deoarece s-ar produce o încălcare a competentei exclusive a instanței de conflicte de munca.

In acest sens, invederează prevederile art. 80. Codul muncii - (1) In cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere ".

Or, o soluție de constatare a nulității deciziei de concediere in prezenta cauza, așa cum solicita reclamanta; nu poate fi legala, deoarece ar fi data cu incalcarea legii speciale, prin aceasta procedură juridica inițiată de către reclamanta nefiind posibila acordarea despăgubirilor sau repunerea pârtilor in situația anterioara in sensul codului muncii.

In consecința, nu se poate vorbi despre acte subsecvente emise in temeiul Hotărârii de Directorat 74/2015 care sa fie constatate nule, respectiv Decizia de concediere nr.605/15.02.2016, nefiind vorba pana la urma despre veritabile acte juridice subsecvente patrimoniale, situație juridica întâlnita expres in materia contractelor civile.

In concluzie, fata de aspectele de fapt si de drept invocate mai sus, solicită respingerea cererii de chemare in judecată.

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, va admite excepțiile invocate de pârâtă și va respinge cererea pentru constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr.74 din 11.12.2015, va disjunge capătul de cerere privind Decizia nr.605/5241/15.02.2016 și va dispune formarea unui nou dosar cu acest obiect, cu termen la 4 iunie 2018, pentru următoarele considerente;

Dând curs prevederilor art. 248 Cod procedură civilă, tribunalul se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză:

a)Excepția inadmisibilității acțiunii este întemeiată în raport de prevederile art. 216

Cod civil, raportat la art. 153 alin.1) din Legea nr. 31/1990 precum și de prevederile actului constitutiv, în speță fiind reclamat modul de vot prin care s-a adoptat hotărârea contestată și s-a desființat un compartiment.

Pârâta este societate administrată în sistem dualist, de către Directorat sub supravegherea Consiliului de Supraveghere, conform prevederilor art. 1, art. 2 pct.2, lit. b) și art. 27 din OUG nr. 109/2011.

Legiuitorul a creat cadrul legal pentru atacarea în justiție a hotărârilor de directorat, persoanele interesate putând ataca hotărârea adunării generale prin care aceasta s-a pronunțat asupra valabilității hotărârii directoratului/consiliului de supraveghere ori prin Hotărârea nr. 74/11.12.2015 nu ne aflăm în prezența unei nulități absolute - nefiind încălcată o dispoziție de ordine publică, astfel încât cererea reclamantei se privește a fi inadmisibilă.

Potrivit art. art.15320 alin.. (2) și alin.(6) din Legea 31/1990 - ,,Deciziile in cadrul consiliului de administrație, al directoratului, sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorității membrilor prezenți", respectiv, ,,Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, președintele consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv președintele consiliului de administrație care este, in același timp, director al societății.";. Art.15320 (8) dispune că ,,In caz de paritate de voturi si daca președintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa."

Transpunând aceste dispoziții speței pe rol și văzând și prevederile art. 216 Cod civil, potrivit cu care ,,Hotărârile și deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc ședința, după caz ", rezultă că hotărârea contestată nu este lovită de nulitate absolută, reclamanta neindicând care este interesul general ocrotit de lege.

b) Întemeiată este și excepția lipsei interesului legitim in promovarea cererii de chemare in judecată, atâta timp cât reclamanta invocă nulitatea absolută prin raportare la prevederile art. 216 alin. (6) din Codul civil, ori o astfel de cauză de nulitate nu este prevăzută de lege și nici nu rezultă că interesul ocrotit este unul de interes general, adoptarea Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015 fiind o hotărâre de interes particular, emisă în temeiul Actului constitutiv al Societății ........................și al atribuțiilor exprese ale acestui organ de administrare. Încălcarea modului de adoptare a desființării sau reorganizării unui compartiment, reprezintă o cauza de nulitate relativă nu absolută și poate fi constatată in condițiile prevăzute de Codul civil printr-o acțiune în justiție aparținând oricăruia dintre cei patru membrii ai Directoratului care au participat la ședință si au solicitat să se insereze în procesul verbal de ședință, pretinsa încălcare a actului constitutiv, a statutului Complexului Energetic Oltenia sau a legii.

Legea nr. 31/1990 reglementează expres cauzele de nulitate absolută însă nici una din situatiile prevăzute de art.153 din Legea 31/1990 nu reglementează expres o cauză de nulitate absoluta sau relativă, cu atât mai puțin art.153 20 (2) sau (8) ori art.1531 pct. 3.

Prin prisma dispozițiilor art. 32 - art.33 Cod procedură civilă, în prezenta cauză, reclamanta nu justifică un interes legitim, personal, determinat, născut și actual în condițiile în care a contestat decizia de concediere în dosarul nr. ... - pe rolul Tribunalului Gorj, Secția litigii de muncă.

Având în vedere aspectele de fapt și de drept analizate, instanța constată și reține ca fiind întemeiate excepțiile invocate de pârâtă, cu consecința admiterii lor și respingerii cererii de chemare în judecată pentru constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr. 74/11.12.2015.

Întrucât prin cererea introductivă de instanță se solicită și constatarea nulității absolute a Deciziei nr. 605/5241/15.02.2016, va fi disjuns acest capăt de cerere, se va forma un nou dosar cu acest obiect, va fi fixat termen de judecată la data de 4 iunie 2018 pentru când vor fi citate părțile.

În temeiul prezentelor considerente și a dispozițiilor legale menționate,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepțiile invocate de CEO și respinge cererea pentru constatarea nulității absolute a Hotărârii de Directorat nr.74/11.12.2015, formulată de MEL, cu domiciliul în ........................., str. ...................., nr.40, județul Gorj, împotriva pârâtei ........................SA, cu sediul în Tg-Jiu, strada ................., nr.5, județul Gorj.

Disjunge capătul de cerere privind Decizia nr.605/5241/15.02.2016 și formează un nou dosar cu acest obiect. Fixează termen la 4 iunie 2018 pentru când vor fi citate părțile.

Cu apel

Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2018, la Tribunalul Gorj.

Președinte, Grefier,

LS/LS

← Obligaţia de a face. Jurisprudență Cereri; Chemare în...		Posibilitatea judecătorului de a schimba locul de executare a... →

Constatarea nulităţii absolute a hotărârii de directorat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Constatarea nulităţii absolute a hotărârii de directorat