Obligaţia de a face. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 344/2018 din data de 29.03.2018
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000344
Cod operator 2442/2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 344/2018
Ședința publică de la 29.03.2018
Completul constituit din:
PREȘEDINTE
Asistent judiciar Asistent judiciar
Grefier
Pe rol se află cererea formulată de reclamantul S V împotriva pârâtei S C E O S.A., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic Ș R, pentru pârâtă, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul pârâtei a menționat că locul de muncă al reclamantului din perioada în litigiu nu figura în lista cu locurile de muncă avizate de I.T.M. Gorj în condiții deosebite de muncă.
La interpelarea instanței, a arătat că nu mai are alte cereri de formulat și probatorii de administrat.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța, în baza art. 392 Cod de procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea acțiunii.
Instanța, în temeiul art.394 alin.1 Cod de procedură civilă, declară închise dezbaterile pe fondul cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul T G- la data de 21.06.2017, sub nr.3989/95/2017, reclamantul S V a chemat în judecată pârâta S C E O S.A, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata contribuțiilor individuale de asigurări sociale în procent de 100%, procent corespunzător condițiilor deosebite de muncă (grupa a II-a), pentru lunile aprilie, mai, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie ale anului 2001, la depunerea declarației rectificative pentru plata contribuțiilor individuale de asigurări sociale în procentul corespunzător condițiilor deosebite de muncă pentru lunile aprilie, mai, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie ale anului 2001, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii a arătat că în perioada a fost angajat la ., pe postul de electrician, iar în prezent este inclus în programul de disponibilizare al societății, beneficiind de venituri de completare pe o perioadă de doi ani. În toată perioada în care a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte a lucrat în condiții de muncă deosebite (grupa a II-a ), în procent de 100%, așa cum apare menționat în carnetul de muncă.
La data de C J de P G a emis, la cererea sa, adeverința nr. privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei, din cuprinsul căreia reiese faptul că în lunile aprilie, mai, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie ale anului a fost încadrat în condiții normale de muncă, fiind încadrat în condiții deosebite de muncă numai în luna iunie a anului .
A mai arătat că în perioada mai sus amintită și-a desfășurat activitatea în cadrul aceleiași subunități a societății pârâte, pe aceeași meserie (electrician) și în aceleași condiții deosebite de muncă ca și în luna iunie a anului, și în anii următori, până la includerea în programul de disponibilizare a societății pârâte. Consideră că dintr-o pură eroare materială s-a omis depunerea declarațiilor rectificative pentru perioada în litigiu, dar, în conformitate cu prevederile art.6 din Legea nr. 19/2000, actualizată, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale: ,,art.6(l) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art.5 alin. l pct. I și II denumite în continuare angajatori, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomeri, prevăzute la art.5 alin. l punctul III sunt obligate să depună în fiecare lună la termenul stabilit de C.N.P.A.S., declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la CT P în raza căruia se afla sediul angajatorului. (2) In situația în care se constată erori în cuprinsul declarațiilor prevăzute la alin.(l) indiferent de motivele care au cauzat producerea acestora si / sau modificări ale datelor pe baza cărora se determină stagiul de cotizare și punctajul mediu anual al asigurătorului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin (1) au obligație să depună o declarație rectificativă.";
In conformitate cu Legea 19/2000 și Legea 263/2010, pentru a putea fi operate aceste contribuții, plata lor trebuie însoțită de declarații rectificative nominale.
In drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile Legii nr.19/2000, Legii nr.263/2010 și în conformitate cu prevederile art.223 Cod procedură civilă a solicitat și judecarea în lipsă.
În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, depuse la dosar în copie certificată pentru conformitate cu originalul, respectiv: adeverința nr. emisă de CJPG și carnetul de muncă seria.
Legal citată, pârâta S C E O S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca netemeinică și nelegală, în raport de starea de fapt evocata și normele legale incidente.
În motivare a arătat că nominalizarea salariaților care își desfășoară activitatea pe locuri de muncă încadrate conform avizului în condiții deosebite/speciale se realizează lunar, prin înscrierea timpului lucrat în aceste condiții în foile colective de prezență lunare/fișele de evidență a timpului lucrat și nelucrat, de către conducătorii locurilor de muncă, șefii de secții/ateliere. Întotdeauna, la nominalizarea salariaților în condiții deosebite/speciale se ține seama de existența noxelor, respectiv zgomot, pulberi, substanțe chimice, conform buletinelor de măsurători (instalații în funcțiune, instalații oprite). O instalație sau un utilaj oprit înseamnă reducerea sub limita admisibilă sau chiar eliminarea totală a noxelor. Salariații care lucrează în instalații care nu sunt generatoare de noxe întreaga durată a timpului normal de lucru, respectiv 8 ore pe zi, sau care sunt oprite, sunt pontați în condiții normale de muncă.
Conform certificatului de atestare fiscală nr., . nu figurează cu obligații neachitate la bugetul asigurărilor sociale.
. a preluat toate drepturile și obligațiile fostelor societăți care au fuzionat la înființare, prin urmare, au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale la Casa Județeană de Pensii Dolj și la CJP, pentru perioada 01.01.2001-31.12.2008, astfel cum au fost calculate și declarate.
Procedura de încadrare în condiții deosebite de muncă presupunea îndeplinirea în mod cumulativ a mai multor condiții. Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, respectiv Legea nr. 263/2010 și art. 4 din H.G. nr.261/2001, încadrarea la locuri de muncă în condiții deosebite se face pe baza avizelor emise de ITMJ, nominalizarea salariaților care își desfășoară activitatea în condiții deosebite făcându-se de angajator, împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților";.
Potrivit legislației mai sus menționate, avizul ITM este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Obținerea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite se realizează prin acordul dintre angajator și sindicate sau reprezentanții salariaților.
Conform punctului 7 din Ordinul 50/1990, "încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru, iar la punctul 8 se precizează că "Perioada de timp în care o persoană are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilește prin dispoziția conducerii unității sau prin prevederile legale care reglementează atribuțiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită";.
Articolul 2 din Hotărârea are prevăzut în conținutul său criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite: a) prezența în mediul de muncă a noxelor profesionale fizice, constând în zgomot, vibrații, unde electromagnetice, presiune, radiații ionizante, radiații laser de putere neprotejate, precum și a noxelor profesionale chimice sau biologice prevăzute în Normele generale de protecție a muncii, care nu respectă limitele admise prevăzute în aceste norme; b) răspunsul specific al organismului la agresiunea noxei profesionale, evidențiat prin indicatori de expunere și/sau de efect biologic, stabiliți prin ordin al ministrului sănătății și familiei; c) morbiditatea, exprimată prin boli profesionale înregistrate la locul de muncă în ultimii 15 ani.
Articolul 8 din H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite prevede că "Nominalizarea salariaților care își desfășoară activitatea în locurile de muncă în condiții deosebite se face de către angajator, împreună cu sindicatele reprezentative, potrivit legii, sau, după caz, cu reprezentanții salariaților";.
Din dispozițiile Legii nr.19/2000, precum și dispozițiile celor două hotărâri de guvern rezultă că pentru încadrarea unui loc de muncă în condiții deosebite este necesară parcurgerea unei proceduri finalizată cu nominalizarea salariaților care își desfășoară activitatea în condiții deosebite, nominalizare care se face de către angajator împreună cu sindicatele și se consfințește prin încheierea contractelor individuale de muncă.
In drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 Cod de procedură civilă și prevederile legale invocate în cupruinsăl întâmpinării.
În apărare, pârâta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contractul individual de muncă al reclamantului din data de, actul adițional, la contractul individual de muncă aplicabil în anul, contractul individual de muncă al reclamantului din.
În probatoriu, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți.
La solicitarea instanței, în cursul cercetării judecătorești, pârâta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul următoarele înscrisuri: extrase din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate în anul, anexa la C.C.M. pe 2001, intitulată ,,Lista locurilor de muncă. Categorii de salarizare pe meserii și locuri de muncă";, adresa nr., avizul nr., pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, lista cu propunerile de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, fișe pentru calculul salariilor pentru perioada aprilie -decembrie
De asemenea, la solicitarea instanței, CJP, prin adresa nr. a comunicat faptul că nu deține liste lunare cu persoanele ce și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite în perioada în litigiu, iar pârâta, prin adresa depusă la dosar la data de, a comunicat, pentru perioada în litigiu, că nu se întocmeau decizii lunare uninominale de încadrare în condiții deosebite a salariaților .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Încadrarea activității salariaților în condiții deosebite de muncă, pentru perioadele aprilie-mai și iulie-decembrie a fost reglementată prin Legea nr.19/2000 și H.G. nr.261/2001.
Condițiile deosebite de muncă au fost definite prin art.19 alin.1 din Legea nr.19/2000 ca fiind acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc.
Prin dispozițiile art.19 alin.2 din Legea nr. 19/2000 s-a prevăzut că stabilirea criteriilor și a metodologiei de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale si Familiei si a Ministerului Sănătății.
În acest sens a fost adoptată H.G. nr., act normativ ce a fost în vigoare până la 11 martie, când a fost abrogat expres prin H.G..
Prin H.G. nr. s-a prevăzut parcurgerea unei metodologii de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, ce cuprindea mai multe etape.
La art. 3 din H.G. nr. s-a prevăzut efectuarea următoarelor operațiuni: nominalizarea în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite și stabilirea criteriilor aplicabile pentru încadrare, care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii, sau reprezentanții salariaților; expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecții muncii; efectuarea determinărilor de noxe profesionale; solicitarea de către angajator a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând efectuarea controlului medical pentru personalul care lucrează în locuri de muncă în condiții deosebite; efectuarea evaluării locurilor de muncă nominalizate; stabilirea condițiilor tehnice sanitare și organizatorice de protecție a muncii corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de mediu specifici locului de muncă; obținerea avizului I.T.M.; stabilirea locurilor de muncă în condiții deosebite în conformitate cu art.19 alin.4 din Legea nr.19/2000.
La art. 5 din acest act normativ s-a prevăzut că angajatorul era obligat să depună la casele teritoriale de pensii, la definitivarea contractului colectiv de muncă, avizul inspectoratului teritorial de muncă prin care se dovedește încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite și lista cuprinzând categoriile profesionale care lucrează în aceste locuri de muncă.
La art.19 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 s-a prevăzut că avizul inspectoratului teritorial de muncă este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.
Prin Decizia nr., pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că ,,În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, raportate la art. 2 alin. (2), art. 3, 4, 11, 12, 15, 16 și 18 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 1-4, art. 7-9, art. 13 alin. (4) și art. 13^1 din Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, cu modificările și completările ulterioare, nu este deschisă calea unei acțiuni în constatare de drept comun a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 și nici a acțiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, atunci când aceștia din urmă nu au obținut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții.";
Așadar, pentru a exista obligația angajatorului de a vira cotele de contribuții de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă trebuia ca, în prealabil, să fie urmată procedura de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, conform metodologiei prevăzută de H.G. nr.261/2001.
Reclamantul susține că în perioadele în litigiu (aprilie - mai 2001, iulie - decembrie 2001), locul său de muncă a fost încadrat în condiții deosebite, însă angajatorul nu a virat contribuții de asigurări sociale pentru condiții deosebite, ci pentru condiții normale de muncă.
S C E O S.A. a obținut avizul nr., pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, valabil până la data de, emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj în temeiul art.19 alin.5 din Legea nr.19/2000 și art. 4 din H.G. nr.261/2001, pentru locurile de muncă prevăzute în anexa la acest aviz (filele 68-84 din dosar).
Din actul adițional nr. la contractul individual de muncă al reclamantului, rezultă că în perioadele în litigiu (aprilie - mai 2001, iulie - decembrie 2001) reclamantul a ocupat postul de electrician la Formația electrică revizii săptămânale și lunare, la Atelierul Electric al Carierei Jilț Sud (fila 26 din dosar).
Din analiza anexei la avizul pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite, reiese că locul de muncă al reclamantului nu este cuprins în categoria locurilor de muncă pentru care s-a obținut avizul necesar încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite.
La baza eliberării avizului nr. pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite au stat propunerile angajatorului și ale organizațiilor sindicale, care au nominalizat locurile de muncă, activitățile, categoriile profesionale care să beneficieze de încadrarea în condiții deosebite, iar locul de muncă al reclamantului nu se regăsește în lista cu locurile de muncă pentru care s-a propus și s-a obținut avizul obligatoriu, prevăzut de art. 19 alin.5 din Legea nr.19/2000.
În lipsa acestui aviz, activitatea reclamantului pentru perioada în litigiu nu a fost încadrată în condiții deosebite de muncă, astfel că angajatorul nu avea obligația virării contribuțiilor de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor deosebite de muncă.
În aceste condiții, mențiunea din carnetul de muncă al reclamantului, de la poziția nr.71 (fila 10 din dosar), conform căreia în perioadele în litigiu reclamantul a lucrat în condiții deosebite, în procent de 100%, conform Legii nr.19/2000, nu face dovada desfășurării activității reclamantului în condiții deosebite de muncă.
În conformitate cu art.14 alin.1 din H.G. nr.261/2001: ,,(1) Dovedirea perioadelor de activitate desfășurată în locuri de muncă în condiții deosebite în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de munca, conform metodologiei stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe baza unei adeverințe emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv sau pe baza listelor cuprinzând persoanele care au desfășurat activitatea în locuri de munca în condiții deosebite.";
Potrivit art.11 alin.1 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă:
,,(1) Datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă, așa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unități pe baza scriptelor pe care le dețin.
Drept urmare, pentru a avea valoarea probatorie, înscrierea în carnetul de muncă trebuie fundamentată pe documentele întocmite de angajator cu ocazia efectuării procedurii de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, ceea ce nu este cazul în speță.
Fată de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, urmează a fi respinse pretențiile privind virarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor de asigurări sociale datorate pentru condiții deosebite de muncă, pentru perioadele în litigiu (aprilie - mai 2001, iulie - decembrie 2001), cât și capătul de cerere privind depunerea declarațiilor rectificative pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor deosebite de muncă, pentru perioadele în litigiu.
În baza art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă, reținând culpa procesuală a reclamantului, ce a declanșat o procedură judiciară finalizată cu respingerea pretențiilor sale, instanța constată că este neîntemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul SV, în contradictoriu cu pârâta S C E O S.A.,.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din, la Tribunalul Gorj.
| ← Partaj judiciar . Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată... | Constatarea nulităţii absolute a hotărârii de directorat → |
|---|
