Contestatie act administrativ. Proces verbal de control si constatare creanţe bugetare în sarcina beneficiarilor fondurilor europene. Act emis de OIRPOSDRU. Nerespectarea principiului proporţionalităţii sancţiunii raportat la predictibilitatea pro
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios-administrativ si fiscal Decizie nr. 390 din data de 28.10.2015
Recurenta-reclamantă Fundația X a învestit instanța de contencios la data de 02.07.2014 cu acțiune având ca obiect anularea deciziei nr. 31/2013 emisă de instituția pârâtă OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia și a procesului verbal de constatare creanțe bugetare nr. 9569/2013.
Prin actele administrative contestate a fost stabilită o creanță bugetară în sarcina reclamantei în cuantum de 49889,26 lei. Reclamanta a invocat în esență nulitatea procedurilor de control, indicarea unui temei de drept eronat, respectiv OUG nr. 66/2011 ce nu este incident proiectului demarat anterior în 2010, dar și netemeinicia modului de calcul a procentului de utilizare a autoturismului achiziționat în sistem leasing, procent de utilizare ce a condus la aprecierea ca neeligibilă a cheltuielilor în suma de 6798,35 lei.
Prin sentința recurată s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene și a Autorității de Management pentru POSDRU și s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.
A reținut Tribunalul în motivarea soluției faptul că achiziționarea în leasing a autoturismului nu a fost necesară în totalitate pentru realizarea investițiilor și activităților în cadrul proiectului și nu s-au respectat principiile unui management financiar riguros. Reține că se încalcă disp. art. 2 din HG nr. 759/2007, precum și prevederile pct. 4.3.1 secțiunea 4 din Ghidul solicitantului 2009.
În recurs, se arată că suma imputată în cuantum de 48.889,26 lei reprezintă contravaloarea ratelor de leasing decontate prin cererile de rambursare nr. 4,5 și 8 rezultând în urma stabilirii unui grad de utilizarea a unui autoturism achiziționat în sistem leasing în procent de 16,91 %. Criticile recurentului vizează o interpretarea eronată de către instanța de fond și de către emitentului actului administrativ a dispozițiilor legale incidente și anume Ordinul nr. 3/185/2008, 1117/2170/2010 privind lista cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin programul operațional sectorial, Dezvoltarea resurselor umane, în 2007-2013 și a condițiilor din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunității Europene.
Criticile se circumscriu formal cazului de recurs prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 și sunt fondate.
Creanța bugetară contestată în cauză reprezintă rezultatul unei aprecieri de fapt caracterizată printr-un grad sporit de imprevizibilitate și aleatoriu, trăsături nepermise în cadrul analizei caracterului eligibil a unei categorii de cheltuieli efectuată de beneficiari, în cadrul proiectelor cu fonduri europene și solicitate spre decontare.
Cheltuielile solicitate spre decontare de către beneficiar au fost reprezentate de cele ocazionate cu ratele de leasing aferente unui autoturism achiziționat de reclamanta - beneficiară în sistem leasing, în scopul desfășurării activităților inerente proiectului și implementării acestuia. Nu se contestă de către instituția pârâta scopul ori necesitatea achiziției în sine, ci se apreciază că autoturismul ar trebui utilizat în cadrul proiectului doar într-un procent de 16,91 % și nu zilnic, timp de 30 zile din lună, în procent de 100%.
Curtea constată că oportunitatea și necesitatea achiziționării autoturismului în sistem leasing a fost analizată în procedura prealabilă depunerii și aprobării proiectului, procedură în cadrul căreia s-a indicat un nr. de 30 zile lunar pentru utilizarea autoturismului. Varianta leasingului este inferioară ca preț celei închirierii unui autoturism pentru o perioada mai mare de 5 -10 zile, dar superioară daca s-ar avea în vedere un leasing pe o perioadă sub 30 de zile.
Curtea constată că actele administrative contestate nu indică în mod expres norma, regula încălcată sau criteriul concret neîndeplinit, ce s-ar constitui în ,,neregulă"; în sensul art. 11 alin. 1 din Contractul de finanțare.
Enumerarea în bloc a criteriilor generale și principiilor generale ce se desprind din legislația internă și europeană cu privire la eligibilitatea unor cheltuieli nu echivalează cu explicitarea în concret a abaterii, a regulii încălcate și expres prevăzute în legislație ori în Contract. Neregula nu poate fi dedusă implicit dintr-o apreciere aleatorie a unei stări de fapt privind un anumit grad de utilizare a unui bun. Neregula trebuie explicată în mod ferm și concret prin indicarea temeiului de drept încălcat, independent, este adevărat, de producerea unui prejudiciu material cuantificabil.
Ori nici prin contractul de finanțare asumat de reclamantă și nici în Regulamentele incidente nu sunt prevăzute norme exprese, previzibile și accesibile cu privire la noțiunea sau la un criteriu vizând gradul de În plus, astfel cum reține și raportul de expertiză efectuat în cauză, decontarea unor cheltuieli similare au fost aprobate anterior. Deși în considerente instanța de fond enumeră condițiile de eligibilitate prev. de Ghidul Solicitantului, de asemenea, nu se indică concret care dintre aceste condiții nu este îndeplinită în speță.
Principiul general al managementului eficient și riguros al fondurilor publice trebuie să-și găsească corespondent într-o stare de fapt concretă, riguros stabilită.
Raționamentul organelor de control ce se raportează la un număr de zile per luna calendaristică necesar și suficient pentru desfășurarea activităților nu se circumscrie unei proceduri reglementată previzibil și accesibil.
De vreme ce s-a analizat și stabilit anterior aprobării proiectului atât necesitatea, utilitatea și rezonabilitatea prin precizarea limitelor de cost a autoturismului, intervenția ulterioară cu o analiză asupra unui criteriu nou echivalează cu lipsa unui temei de drept. În concret, analiza corectă din punct de vedere matematic, având la bază foile de parcurs, nu se circumscrie însă unui raționament logico-juridic. Cuantumul în care o anumită cheltuială este eligibil, în final, depinde nu doar de criteriile și condițiile prevăzute privind legalitatea, necesitatea, rezonabilitatea, ci în mod imprevizibil depind și de un criteriu nou, o noțiune nouă ,,grad de utilizare". În fapt un autoturism poate fi folosit în cadrul proiectului doar în ce privește una dintre activitățile ce le implică și doar în anumite intervale de timp cu o anumită periodicitate ce nu poate fi perfect stabilită și nici nu este stabilită ca o cerință ori condiție în cadrul Contractului. Aceste circumstanțe de fapt nu pot influența caracteristicile esențiale ale cheltuielii cu bunul respectiv privit ca un tot unitar. per a contrario, nu se poate imagina utilizarea unui bun 100%, adică zilnic 24 h, ori în mod obligatoriu zilnic, câtă vreme transportul persoanelor este programat pentru anumite zile ori anumite ore.
O interpretare contrară, precum cea a abordată de prima instanță, ar echivala cu un grad sporit de imprevizibilitate a rentabilității efectuării anumitor cheltuieli și ar putea reprezenta o piedica în calea accesării libere a unor astfel fonduri .
Ori un interes public major, alături de eficiența utilizării fondurilor, este cel al promovării inițiativei privind accesarea și implementarea proiectelor, interese ce trebuie analizate într-un just echilibru.
În drept, art. 2 lit. f din ordinul comun nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cu cheltuieli pentru închirieri și leasing, necesare activității proiectului, coroborat cu art. 172 a pct.1 lit.f din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicarea a Regulamentului nr. 1 1605/2002 al Consiliului dar și cu secțiunea 4 pct.4.3.1 stabilesc norme generale cu caracter de principiu referitoare la rezonabilitate și mod de justificare. Aceste caracteristici sunt îndeplinite în cauză, cheltuiala fiind dovedită cu documentele de achiziție, aprobată anterior sub aspectul necesității și utilității în cadrul proiectului. Noțiunea autonomă de grad de utilizare a unui bun în cadrul proiectului este independentă și nu se regăsește în normele legale exemplificate ca temei de drept.
În raport de situația de fapt anterior expusă, Curtea reține în esență, că în acord cu principiile asigurării utilizării legale, eficiente a fondurilor europene se impun reguli procedurale stricte, iar marja de apreciere a organelor de control este substanțială atunci când demarează verificări sub aceste aspecte. Concomitent însă, procedeul utilizat în speță constând în realizarea în mod intempestiv, ulterior implementării proiectului, a calculului unui grad de utilizare a bunului achiziționat în cadrul proiectului, noțiune nereglementată într-o manieră previzibilă, accesibilă și în contextul aprobării unor cheltuieli similare în alte cereri de rambursare anterioare, nu se circumscrie marjei de apreciere sus descrisă, depășind limitele acesteia și nefiind justificat rezonabil de ocrotirea interesului public privind managementul financiar riguros și eficient. Cu alte cuvinte, Curtea reține lipsa unui temei de drept concret și expres care să conducă la încadrarea faptelor în noțiunea de ,,neregulă,, ori, abatere ,,cu consecința stabilirii unei creanțe bugetare, ceea ce afectează validitatea însăși a actelor administrative contestate.
Pentru aceste considerente, fiind incidente disp. art. 488 alin.1 pct.8 Ncpc coroborat cu art. 496 alin. 1 Ncpc, va admite recursul, va casa sentința și în rejudecare va admite contestația. Va dispune anularea deciziei nr. 31/2013 și a procesului verbal de constatare nereguli și stabilire creanțe bugetare, acte emise de instituția intimată OIRPOSDRU Regiunea sud vest Oltenia.
| ← Litigiu funcţionar public. Poliţist local. Despăgubiri pentru... | Obiecţiuni raport final depuse tardiv. Sancţiune decădere → |
|---|
