Contestaţie ia executare. Bilet la ordin girat. Executare silită. Neobligativitatea avalizării
Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 399 Legea nr. 58/1934, art. 13 şi urm.
întrucât biletul la ordin ce constituia garanţie avea scadenţa anterior duratei creditului, s-a emis un nou bilet la ordin, ce se substituie celui anterior, în constituirea garanţiei pentru creditul acordat, astfel că, în mod legal, banca a procedat la învestirea cu formulă executorie doar a acestuia, în momentul nerespectării obligaţiilor inserate în contractul de credit.
Trib. Harghita, decizia civilă nr. 15/R din 15 ianuarie 2002
Notă: Legea nr. 58/1934 privind cambia şi biletul la ordin a fost modificată prin O.G. nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994.
Prin sentinţa civilă nr. 2390 din 2 octombrie 2002, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a respins contestaţia la executare introdusă de SC L.I. SRL, în contradictoriu cu intimata B.C.R., sucursala Odorheiu Secuiesc, pentru anularea titlului executoriu, încetarea executării pornite pe baza titlului şi suspendarea executării.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, în raport de prevederile art. 401 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., termenul în care se poate face contestaţia la executare este de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea a primit somaţia. în ce priveşte fondul cauzei, instanţa de fond a conchis că, contestatorul nu a putut invoca nici un motiv plauzibil care să ducă la anularea titlului executoriu, acesta, prin plăţile parţiale efectuate, recunoscând implicit datoria.
în apelul SC L.I. SRL, tribunalul, văzând dispoziţiile art. 402 alin. (2) C. proc. civ., a constatat că, împotriva sentinţei instanţei de fond, calea de atac este cea a recursului, cauza urmând a fi judecată în consecinţă.
în ceea ce priveşte introducerea tardivă a contestaţiei la executare, excepţie invocată de intimată, instanţa constată că, în raport de tranzacţia de plată încheiată între părţi la data de 10 iulie 2001, executarea silită s-a suspendat conform voinţei părţilor. De altfel, creditoarea a solicitat, abia la data de 29 august 2001, continuarea executării silite, ceea ce o repune în termen pe debitoare, chiar dacă aceasta ar fi formulat tardiv contestaţia.
Prin biletul la ordin emis la data de 5 iunie 2000 de către SC L.I. SRL, aceasta se obliga să plătească la scadenţă suma de 1 miliard lei beneficiarului, în speţă SC A.E. SRL. Acest bilet la ordin a fost girat la data de 5 iunie 2000 de către B.C.R., sucursala Odorheiu Secuiesc, în consecinţă unitatea bancară fiind girator al respectivului bilet la ordin.
Conform prevederilor Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin (art. 13 şi urm.), precum şi Normelor cadru emise de B.N.R. privind
comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte societăţi de credit cu cambie şi bilete la ordin (pct. 80 şi urm.), girarea unui bilet la ordin se face prin inserare pe titlu sau adaos şi tradiţiunea acestora sau prin contract de cesiune, cu notificarea sau acceptarea debitorului cedat. în cazul de faţă, girarea s-a făcut prin înscriere pe titlu şi tradiţiunea către B.C.R. a respectivului bilet la ordin, semnătura girantului (SC A.E. SRL), care este un element esenţial, fiind evidentă.
Deşi, conform actelor normative amintite (art. 13 şi pct. 81), trăgătorul putea să insereze menţiunea „nu la ordin”, acesta nu a făcut-o. în cazul ignorării unei asemenea menţiuni, biletul la ordin nu mai putea fi transmis prin gir, ci doar prin cesiune de creanţă ordinară, cu notificarea sau acceptarea debitorului cedat.
Unul dintre efectele girării biletului la ordin este efectul translativ al drepturilor izvorâte din acesta. Astfel, giratorul (B.C.R) are dreptul de a prezenta biletul la ordin spre acceptare şi plată, precum şi de a recurge la procedura execuţională asupra debitorului, ceea ce în cazul de faţă s-a şi întâmplat.
B.C.R, sucursala Odorheiu Secuiesc, a acordat un credit în sumă de 1 miliard lei către SC A.E. SRL, garantat cu biletul la ordin emis de SC L.I. SRL în favoarea împrumutatului şi girat ulterior de acesta către unitatea bancară. Deoarece biletul la ordin ce constituia garanţie avea scadenţa la 5 iunie 2000, iar creditul a fost acordat pentru 97 zile, la data de 5 iunie 2000, SC L.I. SRL emite un nou bilet la ordin, cu scadenţă la 5 iulie 2000, având ca beneficiar pe SC A.E. SRL, care, la rândul său, girează în favoarea băncii acest bilet la ordin. Acest nou bilet la ordin se substituie celui anterior, în constituirea garanţiei pentru creditul acordat, astfel că, în mod legal, banca a procedat la învestirea cu formulă executorie doar a acestuia, în momentul nerespectării obligaţiilor inserate în contractul de credit.
După învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, unitatea bancară a început procedura executării silite asupra SC L.I. SRL, debitor al obligaţiei cambiale. Prin actul aflat la dosar, SC L.I. SRL recunoaşte datoria şi obligaţia de plată către B.C.R. a sumei de 1 miliard lei. De altfel, SC L.I. SRL a şi efectuat unele plăţi (40.000.000 lei) în contul acestei datorii. De asemenea, la dosar se află o tranzacţie ce stabileşte modul de plată a datoriei SC L.I. SRL către B.C.R., sucursala Odorheiu Secuiesc, convenindu-se, totodată, suspendarea executării silite.
Invocarea de către recurentă a unui contract încheiat cu SC A.E. SRL este nerelevantă, fondul problemei constituindu-1 executarea silită începută în baza unui bilet la ordin, învestit cu formulă executorie. Totodată, faptul că
B.C.R. a acceptat drept garanţie un bilet la ordin neavalizat, este, de asemenea, irelevant. A accepta sau nu în garanţie un bilet la ordin neavalizat este o problemă internă a unităţii bancare, în speţă, fiind vorba despre o executare silită începută în baza unui titlu executoriu valabil.
← Contestaţie pentru lămurirea înţelesului, întinderii şi... | Contestaţie la executare. Invocarea dreptului de retenţie → |
---|