Contestaţie la executare. Apărări de fond
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 399
Nu se poate cerceta pe calea contestaţiei la executare legalitatea unei hotărâri judecătoreşti şi nici nu se poate dispune anularea acesteia, însă contestatorul poate face apărări de fond în cazul în care invocă motive de stingere a obligaţiei, când acestea sunt posterioare hotărârii ce se execută, sau în cazul în care titlul executoriu nu este emis de o instanţă judecătorească.
C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 628 din 1 februarie 2002
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 1744 din 6 martie 2001, a respins contestaţia la executare a petentei B.M., împotriva B.R.D., sucursala Bucureşti, cu motivarea că aspectele învederate şi criticile formulate reprezintă, în realitate, apărări de fond sau motive de retractare a acestora prin pronunţarea unor căi de atac, deşi temeiul legal invocat făcea referire strictă la incidentele privind executarea sau explicarea înţelesului dispozitivului şi întinderii unui titlu executoriu.
Reclamanta a declarat apel, criticând modul eronat în care instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt, ce a condus la pronunţarea soluţiei atacate, susţinând că erau îndeplinite condiţiile art. 399-405 C. proc. civ., întrucât vânzarea unui imobil pentru o creanţă care nu este certă, lichidă şi exigibilă constituie o cauză de vătămare prin executare; că, prin sentinţa civilă nr. 1941/1995 a Tribunalului Bucureşti, învestită cu formulă executorie, instanţa nu a hotărât vânzarea imobilului, ci a dispus plata sumei de 190.301 lei, deşi contractul de credit nr. 1139 din 12 noiembrie 1992 a fost prescris la 12 noiembrie 1995, iar comandamentul din 26 februarie 1999 nu a fost instituit în baza sentinţei civile nr. 1941/1995, ci în baza încheierii din 3 februarie 1999, considerată act de creanţă, astfel că atât dreptul la acţiune, cât şi dreptul de a cere executarea silită au fost prescrise.
Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia nr. 1064 din 22 iunie 2001, a respins apelul, ca nefondat, reţinând că nu se poate cerceta, pe calea contestaţiei la executare, legalitatea hotărârilor judecătoreşti şi, cu atât mai puţin, să se dispună anularea acestora.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei date în apel, susţinând că instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiilor ridicate pe calea contestaţiei la executare, respectiv pierderea puterii executării sentinţei civile nr. 1941 din 26 octombrie 1995, prin prescrierea termenului de executare a acesteia, în condiţiile Decretului nr. 167/1958, şi nici asupra constatării nulităţii tuturor actelor de executare îndeplinite în cauză în perioada 3 februarie 1999 - 6 iunie 2001. De asemenea, reclamanta a susţinut că nu s-a ţinut cont de faptul
că, în cadrul contestaţiei la executare, pot fi invocate şi apărări de fond, atunci când vizează cauze de stingere a obligaţiei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 399 C. proc. civ., orice executare silită se poate contesta de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar motivele invocate de contestator nu pot să se refere la chestiuni de fond care să repună în discuţie o hotărâre rămasă definitivă, deoarece apărările respective au fost sau au putut să fie ridicate în cursul judecăţii de fond sau prin exercitarea căilor legale de atac. Punerea în discuţie în faţa instanţei de executare a validităţii titlului executoriu ar stinge puterea lucrului judecat. Singurul caz în care contestatorul poate să facă apărări de fond este acela în care invocă motive de stingere a obligaţiei, posterioare hotărârii ce se execută, iar nu anterioare acesteia. Acelaşi principiu este aplicabil şi în cadrul unei contestaţii privind înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului ce se execută, instanţa neputând nici în acest caz să cerceteze şi să reţină decât fapte şi împrejurări care sunt ulterioare hotărârii ce se execută, deoarece împrejurările anterioare au fost sau puteau fi invocate la instanţele de fond, apel sau recurs.
în considerarea celor arătate, instanţa de fond a respins contestaţia la executare, soluţie confirmată de Curtea de Apel Bucureşti.
De altfel, prin motivele de recurs au fost reluate susţinerile din motivarea contestaţiei la executare, nefiind întrunite nici una din situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. în consecinţă, recursul a fost respins, ca nefondat.
| ← Contestaţie ia executare. Lichidatori bancari. Procedură... | Contract de credit bancar. Titiu executoriu. învestire cu... → |
|---|
