Contestație la executare . Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Contestaţie la executare

Comentarii

0

Tribunalul GORJ Decizie nr. 57/2018 din data de 11.04.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:054.000057

Cod operator 2442

Dosar nr. ...........

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia nr. 57

Ședința publică din 11 Apr......... 2018

Completul compus din:

PREȘEDINTE ...........

Judecător ...........

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-contestatoare ..........., împotriva sentinței civile nr. ........... pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimații SC ........... Bank SA, ........... și terțul SC ........... SRL.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat ........... pentru recurenta-contestatoare ........... (...........) ........... ..........., avocat ........... pentru intimatul ..........., lipsind intimata SC ........... Bank și terțul SC ........... SRL.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură al instanței la data de 30.03.2018 intimatul ........... a depus completare la întâmpinare în 3 exemplare, precum și faptul că apărătorul ales al intimatei SC ........... Bank a depus o cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare, fiind angajat într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribunalului Dolj, precum și în vederea comunicării întâmpinării formulate la cererea de intervenție accesorie a SC ........... SRL și pentru observarea acesteia, după care;

Tribunalul constată că SC ........... SRL are calitatea de terț, nu de intervenient, aceasta nedobândind calitatea de parte în prezenta cauză.

Totodată tribunalul pune în discuție cererea de amânare formulată de apărătorul ales al intimatei SC ........... Bank SRL pentru imposibilitatea prezentării în instanță, precum și în vederea comunicării întâmpinării formulate la cererea de intervenție accesorie a SC ........... SRL și pentru observarea acesteia.

Avocat ........... pentru recurenta-contestatoare ........... (...........) ........... ........... arată că nu se opune cererii de amânare formulată în cauză.

Avocat ........... pentru intimatul ........... arată că în principiu se opune acestei cereri, lăsând-o la aprecierea instanței.

Deliberând, asupra cererii de amânare formulată de apărătorul ales al intimatei SC ........... Bank SRL, tribunalul o apreciază ca fiind neîntemeiată, instituția pârâtă având posibilitatea să-și asigure pentru acest termen de judecată prezența printr-un apărător prin substituirea cu un alt avocat sau cons.........r juridic, motiv pentru care o respinge.

De asemenea, tribunalul, din oficiu, invocă excepția netimbrării cererii de intervenție formulată în cauză de SC ........... SRL, și acordă cuvântul pe excepția invocată.

Avocat ........... pentru recurenta-contestatoare lasă la aprecierea instanței excepția invocată.

Avocat ........... pentru intimatul ........... solicită anularea ca netimbrată a cererii de intervenție accesorie formulată de SC ........... SRL.

Deliberând, asupra excepției netimbrării cererii de intervenție formulată în cauză de SC ........... SRL, invocată din oficiu, tribunalul o admite și anulează ca netimbrată cererea de intervenție accesorie formulată în cauză de către SC ........... SRL, întrucât până la termenul acordat nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 500 lei, astfel cum s-a dispus prin încheierea de ședință din data de 21.03.2018.

Apărătorul ales al recurentei-contestatoare depune la dosarul cauzei un certificat de grefă din care rezultă că pe rolul Judecătoriei Novaci a înregistrat dosarul nr. ........... ce are ca obiect o acțiune în anularea contractului de ipotecă, solicitând suspendarea prezentei cauze până la soluționarea definitivă a dosarului sus menționat, întrucât contractul de ipotecă privește bunuri ce au fost supuse executării silite în prezenta cauză, respectiv baza de agrement, construcția C12 ce a făcut obiectul autorizației de construire nr. ............ Totodată învederează că prin niciun act nu se face dovada că recurenta nu a dobândit în proprietate baza de agrement.

Tribunalul pune în discuție cererea de suspendare a cauzei formulate de recurenta-contestatoare ........... până la soluționarea dosarului nr. ............

Apărătorul ales al intimatului ........... solicită respingerea cererii de suspendare apreciind că se încearcă tergiversarea prezentei cauze, neavând nicio legătură anularea contractului de ipotecă cu executarea silită.

Tribunalul, analizând cererea de suspendare prin prisma disp. art. 244 alin.1 C.pr.civ. o apreciază ca fiind neîntemeiată, reținând că soluția ce se va pronunța în dosarul nr. ........... nu are o influență hotărâtoare asupra cauzei de față, prin prisma obiectului dedus judecății și prin prisma soluției pronunțate de instanța de fond care a respins ca tardiv formulată contestația la executare, motiv pentru care respinge cererea de suspendare formulată de recurenta-contestatoare ............

Avocat ........... pentru recurenta-contestatoare depune la dosarul cauzei un înscris intitulat răspuns la întâmpinare, pe care tribunalul îl califică ca fiind note de ședință.

Tribunalul comunică apărătorului ales al recurentei-contestatore avocat ..........., un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata ........... Bank la cerere de intervenție accesorie și un exemplar de pe completarea la întâmpinarea formulată la cerere de intervenție depusă de intimatul ............

Avocat ..........., pentru recurenta-contestatoare, solicită acordarea unui termen pentru observarea acestor înscrisuri.

Tribunalul pune în discuție cererea de amânare formulată de apărătorul ales al recurentei-contestatoare.

Avocat ........... pentru intimatul ........... se opune cererii de amânare formulată de apărătorul recurentei-contestatoare.

Tribunalul, deliberând cu privire la cererea de amânare formulată de avocat ..........., pentru recurenta-contestatoare, pentru observarea înscrisurilor comunicate în ședință la termenul de azi, respectiv a întâmpinării formulată de intimata ........... Bank la cerere de intervenție accesorie și a completării la întâmpinarea formulată la cerere de intervenție depusă de intimatul ..........., o apreciază ca nefiind întemeiată și o respinge, prin faptul că cererea de intervenție a fost anulată ca netimbrată.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe recursul declarat.

Avocat ..........., pentru recurenta-contestatoare, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru identificarea bunurilor ce au fost supuse executării silite, potrivit motivelor invocate prin cererea inițială și prin notele de ședință depuse la acest termen de judecată. Să se ia act că solicită cheltuieli de judecată, urmând să formuleze cerere pe cale separată. Totodată solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Avocat ........... pentru intimatul ........... solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă. În ceea ce privește excepția perimării susține că este nefondată aceasta nefiind invocată prin precizarea la cererea de chemare în judecată. Totodată solicită a se observa că de la declanșarea procedurii executării silite nu au fost formulate contestații la executare împotriva actelor de executare. De asemenea solicită obligarea recurentei-contestatoare la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariu avocat.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. ........... pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ........./215/2016 a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorii ........... ( ...........) ........... ........... și ........... I ........., în contradictoriu cu intimații SC ........... Bank SA și ............ S-a menținut ca legal și temeinic procesul verbal de licitație contestat, încheiat la 03.05.2016.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond, a reținut următoarele:

Pe rolul Judecătoriei Craiova, a fost înregistrat dosarul nr. ........./215/2016, prin care contestatorii ........... (fostă ...........) ........... ........... și ........... I. ......... au solicitat, în contradictoriu cu intimații SC ........... Bank SA și ..........., anularea procesului verbal de licitație numărul ........./E/2012 din data de 3. 05. 2016, ora 10. 50, întocmit în dosarul de executare silită nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... și ......... cu consecința excluderii corpului de proprietate aparținând numitului ........... I. .......... Procesul verbal de licitație a fost contestat sub aspectul legalității lui, precum și din perspectiva vânzării dreptului de proprietate al unei persoane ce nu era implicată în desfășurarea executării silite sub calitatea de debitor. Totodată, s-a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 846 alin. 8 teza a doua C. pr. civ. și s-a solicitat admiterea contestației la executare cu privire la nulitatea executării silite având în vedere defectuoasa pregătire și desfășurare a executării silite. În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 712, 849 C. pr. civ. Odată cu acțiunea, au fost depuse înscrisuri, în copie certificată de parte pentru conformitate. Acțiunea a fost timbrată cu taxă timbru 2000 lei și a fost atașat dosarul de executare silită.

La prezentul dosar, a fost reunită cauza ........./215/2016, care conține 3 volume, ca efect al admiterii excepției litispendenței.

Astfel s-a reținut că cererea de începere executare silită a fost formulată de creditor în 2009, iar cererea de continuare executare silită a fost formulată în octombrie 2012.

În consecință, executarea silită efectuată în dosarul de executare silită nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... și ......... este guvernată de codul de procedură civilă de la 1865, astfel cum și executorul judecătoresc menționează pe actele de executare.

Conform art. 25 alin. 1 C. pr. civ. din 2010, executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Astfel din cererea de executare silită - fila 449, creditorul a solicitat efectuarea executării silite în toate formele sale, iar, potrivit art. 400 alin. 1 C. pr. civ. aplicabil litigiului, contestația se introduce la instanța de executare.

Conform art.373 alin. 2 C. pr. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Or, conform Codului de Procedură Civilă aflat în vigoare la data începerii executării silite, instanța de executare era instanța de la sediul debitorului atunci când se solicita executarea silită în toate formele de executare. Atât sediul debitorilor, cât și bunul imobil supus adjudecării, se află în circumscripția Judecătoriei Novaci, jud. Gorj.

În consecință, instanța prin sentința civilă nr. ......... de la 05.09.2016 a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Craiova, invocată din oficiu și a declinat cauza spre competentă judecare în favoarea Judecătoriei Novaci, jud. Gorj.

Pe rolul Judecătoriei Novaci, cauza a fost înregistrată la data de 06.10.2016 sub nr. dosar ........./215/2016, compus din 4 volume, la care a fost anexat dosarul nr. ........./215/2016 al Judecătoriei Craiova, compus din 3 volume.

La data de 15 martie 2017, contestatoarea ........... ........... ........... a depus la dosar note scrise prin care a invocat excepția perimării executării silite, excepția de neconstituționalitate, admiterea excepției și trimiterea cauzei către Curtea Constituțională și lămuriri cu privire la fondul cauzei.

Prin încheierea de ședință din 15 martie 2017, pronunțată în prezentul dosar, având în vedere excepția de litispendență, invocată de instanță din oficiu, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.138 Cod proc. civ. fiind vorba în ambele dosare de același obiect și aceleași părți, s-a admis excepția de litispendență, invocată din oficiu și s-a dispus transpunerea prezentul dosar, având nr........../215/2016, la dosarul nr........../215/2016, ambele înregistrate pe rolul aceluiași complet C3 civil, cu termen la data de 15.03.2017, în vedere judecării acestora împreună.

La data de 21 martie 2017, intimatul ........... a înaintat prin mail și s-a depus la dosar la fila 22 completare la întâmpinarea depusă la dosar, ca urmare a precizărilor contestatoarei ........... ........... ..........., solicitând respingerea excepției și a contestației ca nefondate.

Ulterior, contestatoarea ........... ........... ........... a precizat acțiunea în sensul că înțelege să invoce neconstituționalitatea prevederilor art. 509 alin. 5 din vechiul cod de procedură civilă, indicând din eroare textul prevăzut de art.846 alin.8 C.p.civ., privind excepția de neconstituționalitate (f.31) fiind anexată decizia nr. 207 din 15 mai 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.510 alin.2 C.p.civ.

Prin încheierea de ședință din data de 10 mai 2017, s-a pus în discuție excepția tardivității formulării contestației la executare și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.509 alin. 5 Vechiul cod de procedură civilă.

Prin încheierea de ședință din 17 mai 2017, în baza art.29 al.4 din Legea nr. 47/1992, instanța a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin.5 vechiul Cod de proc. Civ., față de prevederile art. 44, art. 21, art.16 al.1 și art. 124 al.2 din Constituția României, excepție invocată de contestatorii ........... ........... ........... și ........... I ........., în cauza având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorii ........... ........... ........... și ........... I ......... și pe intimații SC ........... BANK SA și ............

Cererea de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate și încheierea de ședință din 17 mai 2017 au fost înaintate Curții Constituționale la data de 31 mai 2017.

Excepția de neconstituționalitate, este, de principiu, un mijloc de apărare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, astfel legiuitorul consacră revizuirea hotărârilor definitive pronunțate în cauzele în care a fost ulterior admisă excepția de neconstituționalitate, atât în materie civilă, cât și în materie penală, cale extraordinară de atac introdusă prin Legea nr.177/2010.

Totodată, în ceea ce privește excepția tardivității introducerii contestației, cu privire la începerea executării silite, în dosarul de executare nr........../E/2012, dar și cu privire la procesul verbal de licitație publică din 03.05.2016, excepții formulate de intimatul ..........., instanța, prin încheierea de ședință din 17 mai 2017, a constatat că primul capăt de cerere ce vizează contestarea începerii executării în dosarul nr. ........./E/2012 este tardiv formulată, având în vedere că executarea silită s-a declanșat în anul 2012 când a fost comunicată și somația cu privire la începerea executării, astfel că s-a depășit termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care acest capăt de cerere este tardiv.

În ceea ce privește capătul de cerere privind contestarea executării procesului verbal de licitație publică din 03.05.2016, s-a apreciat că acesta este formulat în termenul legal, respectiv în termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care instanța a respins excepția tardivității cu privire la acest proces verbal contestat, astfel că instanța urmează a analiza contestația formulată cu privire la executarea procesului verbal de licitație publică din 03.05.2016.

Pe fondul cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma normelor legale în materie, instanța a constatat neîntemeiată contestația promovată de contestatori având în vedere următoarele:

În baza titlului executoriu-contract de credit, încheiat între debitoarea ........... ........... ........... și creditoarea ........... Bank SA, s-a trecut la executarea silită formându-se dosarul de executare nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ........., depus la filele 154 - 200 în cadrul dosarului ........./215/2016 al Judecătoriei Craiova, volumul I, filele 1 - 200, volumul II, filele 1-200 volumul III și 1-200 volumul IV.

Pentru recuperarea creanței creditoarei ........... Bank SA, în data de 03.05.2016, a avut loc licitația publică pentru valorificarea imobilului situat în orașul Novaci, str. ........., județul Gorj reprezentând teren intravilan în suprafață de 4973 mp (5.000 mp din acte) pe care se află construcția C1 Construcție Hotel P+1E+M și o bază de agrement C2 - bazin de înot și C3 - terasă de vară, imobil înscris în Cartea Funciară 35007 a localității Novaci (provenită din conversia de pe hârtie a CF 215), având număr cadastral 258, fost proprietatea debitoarei ........... ........... ..........., iar în urma licitației a fost adjudecat pentru suma de 134.323,00 lei de către ......... ........., încheindu-se în acest sens procesul verbal de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită în data de 08.06.2016.

În cadrul executării silite, executorul judecătoresc a somat debitoarea, prin somația emisă la data de 22.10.2012 și comunicată la data de 02.11.2012, să plătească suma de 1.892.356,76 lei, precum și 24.939,18 lei cheltuieli de executare.

Analizând cuprinsul somațiilor emise în dosarul de executare s-a constatat că acestea cuprind toate elementele prevăzute de art. 387, alin. 1 c.proc.civ., fiind corect întocmite și emise.

Că, cu privire la această executare, contestatoarea invocă faptul că s-a vândut un bun, ce fusese înstrăinat încă din iulie 2001 către o altă persoană și că nu putea să facă obiectul executării silite, dovadă în acest sens fiind factura nr. ......... seria GJ ACA prin care SC LUSU SRL vinde valabil către ........... I. ......... bunul denumit "Puț forat"; la 120 m, Țeavă tubing, pentru suma de 750.000.000 lei vechi.

Că, astfel adjudecatarul a beneficiat în mod gratuit de un bun cu valoare comercială pentru care nu a plătit nimic.

De asemenea, s-a invocat faptul că din procesul verbal de licitație rezultă faptul că nu a fost depus conform dispozițiilor legale, raportul de expertiză în sensul că nu s-a pus în discuție despre acesta în cadrul strigării licitației publice așa cum arată art.847 alin. 2, precum și faptul că licitația publică a fost efectuată cu încălcarea normelor dreptului civil și anume cu dispozițiile echitabilității și bunei credințe în desfășurarea licitațiilor.

Analizând criticile invocate, instanța a reținut că în baza titlurilor executorii - contract de credit și contract de garanție reala imobiliara s-au vândut bunurile cuprinse în procesul verbal de situație, precum și faptul că în cursul procedurii nu s-a reclamat existenta unui drept asupra bunurilor scoase la licitație.

Pe de alta parte din niciun înscris nu rezultă faptul că tubingul la care se face trimitere în contestație, ar fi fost inventariat, evaluat, nefăcând obiectul vânzării.

În ce privește susținerea potrivit căreia nu a fost întocmit și depus raportul de expertiză, se constată că aceasta este neîntemeiată, raportul fiind efectuat și depus în dosarul execuțional, dispozițiile art. 847 alin.2 NPCP nefiind de altfel aplicabile în speță.

Cu privire la buna credința în desfășurarea licitației s-a constatat că au fost respectate toate dispozițiile legale privind participarea la licitație, a fost depusă garanția de participare și a fost afișată publicația de vânzare în toate locurile prevăzute de art.503 alin 3 Cod de procedura civila.

Cu privire la cererea precizatoare formulată de contestatori prin care se susține ca a fost vândut imobilul Hotel P+1E+M, însă restaurantul nu era intabulat, astfel încât el nefiind cuprins in raportul de expertiza și a fost vândut fără a fi evaluat, instanța constată că restaurantul este cuprins atât în procesul verbal de situație încheiat de executorul cât și în raportul de evaluare întocmit la solicitarea acestuia care a stat la baza vânzării prin licitație publica.

Din contractul de ipoteca rezulta că a fost luat în garanție întregul imobil cu regim de înălțime P+1E+M, bunul fiind considerat un întreg cu aceeași destinație.

De asemenea s-a constatat că restaurantul se află la parterul imobilului ipotecat și este încorporat acestuia nefiind o construcție separata.

Totodată în conformitate cu prevederile art.490 (l) Cod proc. Civila ( preluat de art. 815 noul cod de procedură civilă) "Creditorul poate urmări în același timp și imobile neipotecate ale debitorului său" astfel încât în ipoteza că restaurantul nu ar fi fost ipotecat, în conformitate cu prevederile art. 490 C. Proc. Civila, urmărirea silită imobiliară se întinde și asupra bunurilor accesorii imobilului.

Față de aceste aspecte, instanța a respins contestația la executare formulată de contestatorii ........... ( ...........) ........... ........... și ........... I ........., în contradictoriu cu intimații SC ........... Bank SA și ........... și a menținut ca legal și temeinic procesul verbal de licitație contestat, încheiat la 03.05.2016, acesta respectând condițiile legale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții ........... (fostă ...........) ........... ........... și ........... I. ........., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza art. 402 al.2 Vechiul Cod de procedură civilă, coroborat cu art. 282 și următoarele din Vechiul Cod de procedură civilă, în raport de greșita aplicare a legii și greșita interpretare a probelor administrate, cât și de omisiunea de pronunțare cu privire la toate petitele cererilor, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă pentru completarea probatoriului, întrucât instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului.

A solicitat să se ia act că, în cauză calea de atac este apelul în termen de 15 zile de la comunicare, în raport de legea aplicabilă în cauză asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, având în vedere ca executarea silită este începută în anul 2009, potrivit art. 25 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, art. 402 al. 2 din Vechiul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 282 și următoarele din Vechiul Cod de Procedură Civilă.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat că instanța nu s-a pronunțat cu privire la solicitările formulate prin actele depuse la dosar. Că, nu s-a pronunțat asupra excepției perimării executării silite, invocată de către contestatoarea ........... (fosta ...........) ........... - ..........., în cadrul dosarului nr. ........./215/2016, ce a fost declinat spre competenta soluționare a Judecătoriei Novaci și reunit la dosarul nr. ........./215/2016 la Judecătoria Novaci.

Potrivit art. 389 din Vechiul Cod de procedură civilă aplicabil în speță raportat la prevederile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă " (1) Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei . (2) În caz de suspendare a executării termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. (3) Dacă se face o nouă cerere de executare, se va face mai întâi o nouă somație, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută";, perimarea fiind o instituție juridică creată pentru sancționarea lipsei de stăruință a creditorului.

Totodată, dispozițiile art. 399 din Vechiul Cod de procedură civilă stipulează că persoanele interesate sau vătămate prin executare pot formula contestație la executare împotriva fie a executării silite, a oricărui act de executare, fie în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la interesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, astfel încât nerespectarea dispozițiilor privind executarea silită însăși sau efectuarea unui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

S-a mai arătat că instanța de fond a reținut că cererea de continuare a executării silite a fost formulată la data de 15 octombrie 2012, motiv pentru care în urma expirării acestui termen de 6 luni executarea se perimă, iar actele de executare efectuate în aceste condiții sunt făcute cu încălcarea legii și se impune sancționarea prin desființarea lor ca urmare a constatării perimării.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la cererea creditoarei ........... Bank din data de 04.01.2010 au fost suspendate toate acțiunile de executare silită, cât și a oricăror garanții întreprinse în dosarul de executare (cerere de suspendare a executării silite) și au fost reluate la cererea creditorului în data de 15.10.2012.

Astfel că, în perioada aceasta (2 ani și 10 luni) nu a fost efectuat niciun act sau demers de executare silită.

Așadar, instanța nu a verificat care a fost data ultimului act întocmit de executorul judecătoresc până la formularea cererii de continuare a executării silite din octombrie 2012, nu a verificat dacă în cursul executării creditoarea a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare silită fără să fie întocmite în acest interval de timp alte acte de urmărire, de executare.

Perimarea executării silite atrage desființarea tuturor actelor de executare acționează retroactiv, ea stingând toate efectele juridice ale actelor de executare efectuate până la momentul pronunțării ei, chiar dacă erau valide juridic atunci când au fost îndeplinite.

S-a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției prescrierii dreptului creditoarei ........... Bank de a pune în executare silită titlurile executorii. Că, contestatoarea ........... (fostă ...........) ........... ........... a încheiat cu ........... Bank două contracte de credit nr. ........./11.01.2007 pentru care a încheiat și contractul de garanție reală imobiliară nr.1/16.01.2007, nr. ........./12.07.2007 pentru care a încheiat și contractul de ipoteca autentificat de BNP ......... ......... sub nr. ........./06.07.2007.

Că, pentru a se pronunța asupra acestei excepții, coroborat cu susținerile părților, instanța de fond trebuia să verifice condițiile legale în care s-a început executarea silită de către executorul bancar ......... ......... în anul 2009 și ulterior condițiile legale în care s-a reluat, început executarea silită în cadrul dosarului nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ........., prin reluarea procedurii de executare silită, la cererea băncii, ori toate aceste aspecte nu au fost verificate de către instanța de fond.

Că, referitor la excepția tardivității introducerii contestației, cu privire la începerea executării silite, în dosarul de executare nr. ........./E/2012, privind pe ........... I. ........., instanța de fond în mod greșit a admis această excepție având în vedere că potrivit art. 401 alin. 2 Vechiul Cod procedură civilă ........... I. ......... este un terț față de raportul execuțional, care prin cererile formulate a invocat un drept propriu de proprietate asupra bunurilor imobile ce au fost executate și adjudecate în favoarea intimatului ............

Așadar, în mod greșit instanța de fond, prin admiterea excepției tardivității, când s-a pronunțat, nu a verificat calitatea celor doi contestatori față de raportul execuțional, ........... (fosta ...........) ........... ........... este debitoare în dosarul execuțional nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ........., iar ........... I. ........., este terț față de raportul execuțional care a invocat un drept de proprietate propriu asupra unor bunuri executate și adjudecate la licitație publică și poate formula contestație la executare potrivit art. 401 alin. 2 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului ori la momentul introducerii contestațiilor la executare potrivit art. 401 al Vechiului Cod de Procedură Civilă, ........... I. ......... era în termen de a formula contestația la executare.

S-a mai menționat că, cei doi contestatori, au formulat împreună trei cereri ce au ca obiect contestație la executare referitor la dosarul execuțional nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... .........-......... și ......... ........., nr. ........./215/2016, nr. ........./215/2016, nr. ........./215/2016, în care s-a pronunțat sentința apelată.

Că, prin executarea silită în dosarul execuțional nr........../E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ........., s-a procedat și la vânzarea la licitație publică asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul contractului de ipotecă autentificat de BNP ......... ......... sub nr. ........./06.07.2007, cât și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2006 încheiat între contestatoarea ........... (fostă ...........) ........... ........... și SC ......... SRL și sunt proprietatea alte persoane, terțul contestator ........... I. ........., acesta fiind și motivul pentru care a formulat cele trei contestații.

Că, având în vedere susținerile terțului contestator ......... I. ......... care invocă un drept de proprietate asupra bunurilor vândute la licitație publică se impunea chiar din oficiu efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru a se verifica care au fost bunurile ipotecate de către contestatoarea debitoare, care sunt bunurile proprietatea terțului contestator și care au fost bunurile executate silit în raport de actele de proprietate alte celor doi contestatori, debitor și terț, față de raportul execuțional în dosarul nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ..........

Ori, instanța nu a verificat aceste aspecte și s-a limitat doar la actele depuse de executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare, care a executat mai multe bunuri decât cele ce au făcut obiectul contractului de ipotecă, fără a face un minim de verificări privind susținerile celor doi contestatori.

Prin contractul de ipotecă se menționează că debitoarea contestatoare aduce în garanție imobilul ce a intrat în proprietatea acesteia prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2016 al BNP ......... .........a.

Astfel, prin contractul nr. 812 /28.04.2006 contestatoarea ........... (fostă ...........) ........... ........... a devenit proprietara imobilului de teren intravilan curți construcții și fânețe în suprafață de 5000 mp (din măsurători 4973 mp) și construcții cu destinația de hotel P+1E+M, construcții din cărămidă și BCA, acoperite cu țiglă compuse din: la parter -bucătărie, recepție, separeu (sala de ședințe) birou, centrală termică, la etaj-14 camere, hol și terasă, la mansardă-3camere, baie, terasă, hol, imobil înscris în CF 215 Novaci nu nr. Top 258, sub nr. de ord. A+1.

S-a învederat că, așa cum se observă din fișa bunului imobil reiese în mod halucinant, că în esență Hotelul are două corpuri necuprinse ambele în contractul de ipotecă și anume CI și C2 iar, C2, adică corpul 2 nu face obiectul ipotecii, deși inclusiv C2 este scos din vânzare, acest corp fiind în esență prezent la momentul instituirii ipotecii, neputându-se pune problema unei extinderi de drept a dreptului de ipotecă asupra unor posibile noi construcții.

S-a mai menționat că dacă se vor lua planurile cadastrale cu releveu hotel C1 parter și se va compara fișa corpului cu releveu hotel Parter C1 se observă că numărul încăperii 1, respectiv restaurant de 51,33 mp și 2 BAR de 7,02 mp nu fac parte din corpul supus ipotecii, el fiind în esență exclus de la ipoteca instituită.

Că, la dosarul cauzei nu există niciun alt contract de ipotecă prin care debitoarea contestatoare să fi garantat împrumutul bancar cu alte bunuri decât cele menționate.

În aceste condiții executarea silită a fost efectuată și asupra unor bunuri pentru care banca nu deținea niciun act de ipotecă sau alt act translativ de proprietate prin care să fi fost garantat împrumutul acordat și care să îi fi permis să execute. Astfel, în mod greșit s-a menționat că face obiect al contractului de ipotecă și baza de agrement, puțul de apă și celelalte imobile construcții în condițiile în care acestea nu fac obiectul contractului de vânzare cumpărare cu nr. 812/2006. Mai mult, potrivit planului de amplasament și delimitare a imobilului pe terenul de 5000 mp din măsurători 4973 mp sunt amplasate patru imobile construcții și un puț de apă, imobilele construcții C1 și C2 sunt construcții diferite edificate în baza a două autorizații de construire diferite și nu sunt o singură construcție. Imobilele construcții C2, C3, C4 și puțul de apă nu sunt proprietatea contestatoarei debitoare , toate aceste imobile sunt proprietatea terțului contestator, acestea fiind și motivul pentru care s-a formulat contestație la executare căci au fost executate silit și bunurile sale. Imobilele construcții C2 și C3 au făcut obiectul autorizației de construire nr. 49/30.11.1999 emisă la cererea SC ......... SRL. Creditoarea contestatoarea nu putea să garanteze împrumutul bancar cu bunuri ce nu le avea in proprietate prin acte autentice translative de proprietate.

Drept urmare în mod greșit executarea silită s-a efectuat asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul contractului de ipotecă pentru care contestatoarea debitoare nu deținea acte translative de proprietate , respectiv asupra imobilelor construcții C2, C3, C4 și puțul de apă și nu au făcut obiectul contractului de ipotecă.

Prin contestațiile la executare promovate și precizările formulate ulterior la fond, dosar care a fost reunit la dosarul nr. ........./215/2016 a detaliat situația imobilelor amplasate pe terenul de 5000 mp și înțelege să le mențină în totalitate.

Proprietatea asupra puțului de apă este probată cu factura cu nr. ......... seria GJACA prin care SC ......... SRL vinde valabil către ........... I. ......... bunul denumit ,, puț forat la 120 metri, țeavă tubing,, pentru suma de 750.000 lei vechi bun ce se afla pe terenul vândut la licitație publică din data de 03.05.2016 , amplasat pe terenul înscris în CF 35007 a localității Novaci proprietatea debitoarei ........... ........... ............

Astfel, in cadrul procedurii de executare silită s-a vândut un bun ce fusese înstrăinat încă din iulie 2001 către o altă persoană și ce nu poate să facă obiectul executării silite ori prin vânzarea inclusiv a puțul situat pe terenul vândut la licitație, nu doar că adjudecatarul a beneficiat în mod gratuit de un bun cu valoarea comercială pentru care nu a plătit nimic , dar a fost expropriat dreptul de proprietatea al numitului ......... I. ......... prin procesul-verbal pe care l-a indicat. În aceste condiții, s-a procedat la îmbogățirea fără just temei de către executorul judecătoresc în favoarea adjudecatarului și a băncii care au vândut și cumpărat bunuri pentru care nu dețin acte translative de proprietate care să le scoată la această vânzare la licitație publică în procedura executării silite.

Nu doar acel corp imobil C2 a fost vândut prin încălcarea legii, însăși parte din corpul cuprins în raportul de evaluare a fost vândut fără ca el să fie inclus în contractul de ipotecă, fapt pentru care nu doar că cel care a cumpărat imobilul s-a îmbogățit fără just temei dar chiar executorul și evaluatorul au ajutat la menținerea unei stări păguboase pentru debitor. Conform actelor din dosarul execuțional a fost vândut conform actului de adjudecare imobilul hotel P+E+M conform CF 35007 , însă în realitate conform actelor depuse camera 1 , respectiv restaurantul nu era intabulat el nefiind cuprins în raportul de expertiză in mod legal și în esență fiind vândut fără a fi evaluat ca urmare a includerii sale în contractul ipotecar.

În raport de actele depuse aflate la dosarul execuțional prima construcție respectiv C1 a fost identificată în anul 1999, a doua construcție a fost edificată în anul 2001. Titlul executoriu în baza căruia a fost executată debitoarea are la bază un contract de ipotecă și un contract de vânzare cumpărare care probează proprietatea bunurilor ipotecate.

Ipoteca a fost impusă doar pentru 136 mp cum este notată și la cadastru și în cartea funciară, însă în contractul de garantare cu banca este descris aproape tot imobilul C2. La momentul cumpărării imobilului de către contestatoare conform contractului de vânzare cumpărare anexat din C1 nu a cumpărat barul , toaleta și holul de acces, pe aceste încăperi nici nu s-a pus problema garantării cu ipoteca aferentă, în esență ipoteca viza doar construcția C1. Extinderea ipotecii s-a realizat în mod ilegal și asupra unor bunuri care nu sunt proprietatea debitoarei. La vânzarea la licitație publică a fost scos corpul de hotel format din P+E+M în fapt imobil descris în CF 35007 prin conversie din 215 cu nr. cadastral 258.

Chiar titlul de proprietate al debitorului și anume contractul de vânzare cumpărare 812/2006 încheiat între SC ......... SRL și ........... (...........( ........... ..........., se reține că acesta a cumpărat un imobil tip P+1+E+M identificat conform contractului .

Având in vedere că titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărârea judecătorească contestatorii au dreptul de a formula apărări de fond, și în cauză au formulat contestații la executare debitoarea și terțul față de raportul execuțional, apreciază că în cauză executorul judecătoresc a procedat la executarea silită a debitoare și vânzarea la licitație publică a bunurilor prin încălcarea legii.

La data de 28.11.2017 intimatul ........... a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat de ........... (fosta ...........) ........... ........... și ......... ..........

În motivare s-a arătat că apelul este tardiv introdus. Din examinarea pe Ecris rezultă că apelul a fost depus la Judecătoria Novaci pe data de 02.11.2017, peste termenul prevăzut de lege, atât în noua, cât și în vechea reglementare a Codului de Procedură Civilă, urmând a fi respins ca tardiv introdus.

Cu privire la primul motiv invocat - perimarea executării arată că nu a fost invocat ca excepție pe calea precizării cererii de chemare în judecată.

Referitor la faptul că se susține de către apelanți, că instanța de fond a reținut că cererea de începere a executării silite a fost formulată de creditor în anul 2009, iar cererea de continuare a executării silite a fost formulată la data de 15.10.2012, motiv pentru care în urma expirării termenului de 6 luni, executarea se perimă, iar actele de executare făcute în aceste condiții sunt făcute cu încălcarea legii și se impune desființarea lor ca urmare a constatării perimării, arată că susținerile sunt neadevărate. Că, așa cum recunosc și apelanții și a reținut și instanța de fond, cererea de executare silită a fost formulată de creditoare în anul 2009, iar în anul 2010, la cererea tot la cererea creditoarei din 04.01.2010, au fost suspendate toate acțiunile de executare silită. Executarea a fost reluată la cererea creditoarei în data de 15.10.2012.

S-a mai învederat că în conformitate cu dispozițiile art. 389 alin. 2 din Vechiul Cod procedură civilă " În caz de suspendare a executării silite termenul de perimare curge de la încetarea suspendării";.

Având în vedere starea de fapt reținută de instanță și rezultată din dosarul de executare silită, termenul de perimare conform acestui text curge de la data de 15.10.2012, când a încetat suspendarea executării.

Cu privire la motivul doi de apel -excepția prescripției s-a arătat că motivul de apel este nefondat . Că, în primul rând nu există la dosar o precizare a cererii sub aspectul invocării și susținerii acestei excepții.

În al doilea rând, apelanții fără să facă o analiză a dosarului de executare, nu invocă motivele care în opinia lor, ar susține acest apel, mărginindu-se la a invoca că instanța trebuia să facă acest lucru. Ori, invocarea, dovedirea și susținerea acestei excepții este obligația părții. De altfel, din cele reținute de instanță, ca urmare a analizării materialului probatoriu, rezultă în mod indubitabil că nu a intervenit în speță prescripția.

Cu privire la motivul 3 " instanța a admis în mod greșit excepția tardivității introducerii contestației formulata de ........... I. .........";.

Că, în dezvoltarea acestui motiv se susține că ........... ......... avea calitatea de terț și nu de debitor întrucât " prin cererile formulate a invocat un drept propriu de proprietate asupra bunurilor imobile ce au fost executate. A apreciat că motivul invocat este nefondat.

Că, așa cum se poate observa, la dosar există 3 contestații la executare formulate împreună de cei doi apelanți contestatori ........... (fostă ...........) ........... ........... și ......... I. ........., cu același conținut în care se invocă, pe lângă altele, faptul că a fost vândut un " puț forat"; ce aparține contestatorului ........... I. ..........

Ulterior, prin cererea precizatoare s-a susținut că a fost vândut imobilul Hotel P+E+M, însă în realitate restaurantul (camera nr. 1) nu era intabulat, astfel încât el nefiind cuprins în raportul de expertiză a fost vândut fără a fi evaluat . De asemenea, s-a susținut că restaurantul nu a fost cuprins în contractul de ipotecă și nu putea fi vândut.

Că, așa cum a fost formulată este o acțiune cu mai multe persoane în condițiile art. 47 din Vechiul Cod de Procedură Civilă.

Că, instanța de fond a analizat cele susținute de contestatori și pe baza documentelor existente la dosar a constatat că puțul forat nu a făcut obiectul vânzării, în aceste condiții ........... I. ......... nu era terț, ci străin de cauză, mai corect fără calitate procesuală activă.

În ce privește precizările la acțiune instanța constată că " restaurantul este cuprins atât în procesul-verbal de situația încheiat de executorul judecătoresc, cât și în raportul de evaluare întocmit la solicitarea și a stat la baza vânzării prin licitație publică ". De asemenea, a constatat instanța că din contractul de ipotecă rezultă că a fost luat în garanție întregul imobil cu regim de înălțime P+E+M, bunul fiind considerat un întreg cu aceeași destinație, restaurantul aflându-se la parterul acestuia, nefiind o construcție separată.

Că, în apel fără nicio probă se invocă faptul că s-a procedat la vânzarea prin licitație publică asupra unor bunuri ce nu au făcut obiectul contractului de ipoteca autentificat la BNP ......... ........., cât și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2006, fiind proprietatea terțului contestator ........... I. ......... și consideră că se impunea efectuarea unei expertize din oficiu, pentru a se verifica care au fost bunurile ipotecate de contestatoarea debitoare și care sunt bunurile proprietatea terțului contestator ........... I. ..........

S-a mai arătat că în ce privește susținerea că restaurantul nu a fost cuprins în contractul de ipotecă și că au fost vândute bunuri care exced contractului de ipotecă, este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În primul rând a considerat că se încalcă prevederile art. 294 alin. 1 din Cod procedură Civilă din 1865 cu modificările ulterioare, întrucât sub aspectul formal al motivării este de fapt în prezența unei cereri noi în apel.

În al doilea rând așa cum a reținut instanța de fond, restaurantul se află la parterul imobilului ipotecat, este incorporat acestuia și nu este o construcție separată. Din contractul de ipotecă rezultă că a fost luat în garanție întregul imobil cu regim de înălțime P+1E+M, inclusiv restaurantul, bunul fiind un întreg cu aceeași destinație.

Mai mult , se pierde din vedere că executarea silită a avut ca temei două titluri executorii: contractul de credit la care apelanții contestatori nu fac nicio referire, care dă dreptul creditoarei conform art. 1718 cod civil să urmărească toate bunurile mobile și imobile, prezente și viitoare ale debitoarei și contractul de garanție reală imobiliară, care conferă în plus creditoarei, un rang de preferință față de ceilalți creditori. Ambele titluri au fost menționate în toate actele de executare. În baza acestor titluri executorii și în temeiul art. 496 Cod procedură civilă, a fost întocmit procesul-verbal de situație, au fost identificate bunurile proprietatea debitoarei care urmau să fie scoase la licitație.

Totodată, a precizat că în conformitate cu prevederile art. 492 alin. 1 Cod procedură civilă"; Creditorul poate urmări în același timp și imobilele neipotecate ale debitorului sau";, astfel încât și în ipoteza că restaurantul nu a fost ipotecat (de altfel o simplă speculație), există în speță temei legal pentru urmărirea și scoaterea acestuia la licitație. De asemenea, un temei juridic suplimentar al vânzării îl constituie art. 490 C.pr.civ., în condițiile în care întregul imobil este un întreg, restaurantul fiind o parte a acestei unități de agrement intitulat Hotel.

Referitor al susținerile că în fapt Hotelul ar cuprinde 2 imobile două imobile diferite C1 și C2 cu proiecte și autorizații separate și ca numai C1 a fost ipotecat apreciază că sunt nefondate.

Că, autorizația de construcție nu a fost niciodată prevăzută , nu constituie un argument că cele două construcții, sunt independente, separate. Dimpotrivă, ele constituie un tot prin extindere cu aceeași funcționalitate, scop, etc. De altfel, la data încheierii contractului de credit a fost constituită garanție reală imobiliară (ipoteca) asupra întregului teren și a întregului Hotel cu regim de înălțime P+1E+M ca un tot unitar, fapt recunoscut de contestatori în prima precizare la contestație.

Privitor la faptul că se susține că au fost vândute bunuri car nu sunt proprietatea debitoarei ........... ..........., respectiv C2, C3, C4 și care nu au fost cuprinse în contractul de ipotecă.

A solicitat să se observe că în contractul de ipotecă au fost cuprinse : teren în suprafața de 5000 mp , C1- Hotelul cu regim de înălțime P+E+M și în baza de agrement compusă din C2- bazin de înot și C3-terasa. Toate aceste imobile sunt cuprinse și în Cartea Funciară 35007 a orașului Novaci, astfel încât afirmația că nu sunt înscrise în Cartea Funciară 35007 a Orașului Novaci, sunt neadevărate. Ele sunt proprietatea debitoarei, dreptul său nu a fost contestat pe toată perioada executării silite, a semnat procesul-verbal de situație, astfel încât aceasta susținere în apel că nu este proprietatea bazei de agrement și a restaurantului din Hotel, este nedovedită, neadevărată, făcută cu rea-credință cu scopul de ale sustrage executării silite. De altfel, debitoarea este proprietatea terenului și pe acest teren nu puteau fi edificate construcții de alte persoane și nu există mențiuni în Cartea Funciară în acest sens.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

La data de 06.12.2017 a depus întâmpinare intimata ........... Bank România S.A., solicitând respingerea ca nefondat a apelului declarat de apelanta contestatoare ........... (fostă ...........) ........... ............

Cu privire la calificarea căii de atac a arătat că obiectul contestației la executare îl constituie executarea silită ce face obiectul dosarului nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ..........

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Noul Cod de Procedură Civilă se aplică proceselor și executărilor silite începute după intrarea în vigoare, adică 15.02.2013.

Cum executarea silită a fost începută înainte de anul 2012, rezultă că în speță sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă 1865, astfel că referirile la Codul de procedură civilă din cuprinsul prezentei întâmpinări vizează aceste act normativ.

Potrivit art. 402 alin. 2 C.pr.civ. hotărârea pronunțată în contestația la executare se dă fără drept de apel, reieșind deci că recursul este calea de atac care poate formulată împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat contestația la executare.

În consecință, a solicitat recalificarea căii de atac ca fiind recurs și repartizarea cauzei la un complet de recurs.

Având în vedere, pe de o parte, că prin dispozițiile art. 304 C.pr.civ. se stabilește în mod expres și limitativ motivele de nelegalitate pentru care o hotărâre judecătorească poate fi supusă controlului judiciar pe calea recursului, iar lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază cererea de recurs atrage nulitatea cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 302 ind. 1 C.pr.civ. și, pe de altă parte, că prin cererea de " apel"; formulată de contestatoare nu se indică care dintre motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 C.pr.civ. sunt incidente în prezenta cauză , se impune anularea cererii astfel formulată.

Pe fondul cererii s-a arătat cu privire la omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra excepției perimării executării silite și asupra excepției prescripției dreptului intimatei de a pune în executare silită titlurile executorii, a solicitat să se aibă în vedere că prin contestația la executare nu s-au invocat aceste excepții, prin urmare, instanța de fond nefiind învestită cu aceste capete de cerere.

Astfel, susținerea apelantei contestatoare în ceea ce privește obligația instanței de fond de a se pronunța asupra acestor două excepții nu poate fi reținută, având în vedere că acestea nu au fost invocate prin contestația la executare. Or, atât excepția perimării, cât și excepția prescripției nu pot fi invocate pentru prima dată în calea de atac.

În ceea ce privește excepția tardivității introducerii contestației la executare a solicitat să se respingă criticile aduse prin cererea de apel, având în vedere că acestea sunt nefondate.

S-a susținut că instanța de fond ar fi admis în mod greșit excepția tardivității contestației la executare formulată de contestatorul ........... ........., având în vedere că acesta este" un terț față de raportul execuțional, care prin cererile formulate a invocat un drept propriu de proprietate asupra bunurilor imobile ce au fost executate și adjudecat în favoarea intimatului ............

Cu privire la aceste susțineri a solicitat să se aibă în vedere că prin contestația la executare în care contestatori au fost atât ........... ........... ..........., cât și ........... ........., s-a solicitat instanței de judecată " admiterea contestației la executare cu privire la nulitatea executării silite"; și " admiterea contestației la executare cu privire la nulitatea executării silite"; și " admiterea contestației la executare cu consecința anulării procesului-verbal la licitației";.

Așadar, cererea introductivă a fost formulată de către cei doi contestatori, respectiv ........... ........... ........... și ........... ......... și viza două capete de cerere, distincte, pe de o parte, contestația la executarea silită însăși și pe de altă parte contestația la executare în ceea ce privește un act de executare întocmit în cursul procedurii de executare silită.

Că, instanța de fond a apreciat în mod corect că față de contestația la executarea însăși, care constituie primul capăt de cerere a contestației la executare, cererea este tardiv formulată, având în vedere că executarea silită a început în anul 2012, când a fost comunicată somația cu privire la începerea executării silite, iar contestația la executare a fost introdusă abia în anul 2016, depășindu-se, în aceste mod, termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 401 C.pr.civ.

În ceea ce privește contestația cu privire la procesul-verbal la licitație, având în vedere că aceasta a fost formulată în termenul legal de 15 zile , instanța, în mod corect a respins excepția tardivității, trecând la soluționarea fondului cauzei deduse judecății.

Ceea ce este important de precizat este că cererea introductivă a fost formulată de cei doi contestatori, fără a se face distincția între capetele de cerere formulate de aceștia. Astfel , că nu se poate susține că un capăt de cerere a fost formulat de unul dintre contestatori, pe când celălalt capăt de cerere a fost formulat de cel de-al doilea contestator.

Că, oricum nici nu rezultă din cuprinsul contestației la executare că ........... ......... ar pretinde un drept de proprietate asupra bunului adjudecat, susținerile contestatorilor fiind contradictorii: fie bunul a fost vândut anterior, deci nu mai putea fi vândut a doua oară, fie în cazul în care a fost cumpărat nu putea să fi beneficiat în mod gratuit de el.

Totodată, nu poate fi reținută critica recurentei în ceea ce privește omisiunea instanței de judecată de a dispune , din oficiu efectuarea unei expertize tehnice pentru a se verifica care au fost bunurile ipotecate de către recurenta contestatoare, care sunt bunurile proprietatea terțului și care au fost bunurile executate silit. Or, potrivit principiului actori incumbit probatio, sarcina probei este a contestatorilor, nefiind în sarcina instanței de judecată această obligație.

Pe de altă parte, înscrisurile existente la dosarul cauzei au fost suficiente pentru constata situația tuturor bunurilor de mai sus, instanța de fond dispunând, urmare a analizării întregului ansamblu probator, că bunurile vândute prin licitație publică au fost cele cuprinse în procesul-verbal de situație, că tubingul la care se referă contestatorii nu a fost cuprins în procesul-verbal de evaluare, deci nu a fost evaluat și nici vândut.

În mod corect a reținut că prin contractul de ipotecă a fost luat în garanție întregul imobil cu regim de înălțime P+E+M, bunul cuprinzând și restaurantul care se află la parterul imobilului ipotecat, respectiv, fiind încorporat în imobil, nu poate fi vorba despre o construcție separată.

Esențial este că în tot cursul procedurii de executare silită nu s-a reclamant nici un drept de proprietate asupra bunurilor supuse urmăririi și executării silite.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea criticilor formulate de apelanta contestatoare ........... (fostă ...........) ........... ........... ca nefondate, în consecință, respingerea căii de atac împotriva hotărârii nr. ........... pronunțată de către Judecătoria Novaci.

În drept, a invocat prevederile legale sus citate.

În dovedire, a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 14.02.2018 tribunalul a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865 și având în vedere că se contestă actele de executare pornite sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă, atât de către contestatoarea parte în dosarul de executare silită - debitor, cât și de către o persoană care se pretinde a fi terț în executare și proprietarul unor bunuri supuse executării silite - ........... ........., a calificat, calea de atac formulată de ........... I. ......... ca fiind apel, iar calea de atac formulată de ........... ...........-........... ca fiind recurs, motiv pentru care recursul s-a disjuns, obiect al analizei în cauza de față fiind numai recursul formulat de contestatoarea debitoare.

Prin notele de ședință depuse de recurenta contestatoare la data de 14.03.2018 pentru termenul de judecată, s-a solicitat verificarea legalității actelor de înstrăinare efectuate în cadrul procedurii de executare și a executării înseși , obligație ce rezidă din rolul activ al instanței potrivit art. 129 C.pr.civ. de la 1865, cu atât mai mult cu cât se pun în discuție operațiuni ce vizează vânzarea unor bunuri imobile, situație în care este obligatorie verificarea provenienței bunurilor și a dreptului de proprietate al titularului asupra bunurilor.

În cauză s-a susținut că se pune în discuție întinderea dreptului descris în ele trei contracte de vânzare cumpărare sub nr. 812/28.04.2006 autentificat de BNP ......... .........a, nr. 516/24.03.2006 , nr. 4/20.12.2005 autentificat de judecător sindic și trebuie analizată intenția părților în toate cele trei acte , pentru a se putea determina cu exactitate dreptul efectiv al debitoarei ce este supus executării, contractul de vânzare cumpărare nr. 516/24.03.2006.

Drept urmare, se putea vinde doar clădirea P+1E+M, adică C1 vechi, 17 camere și dependințe plus teren , restul bunurilor aparținând altor persoane.

Analizând cele trei contracte de vânzare cumpărare, se observă că debitoarea a cumpărat doar 17 camere și dependințe, plus terenul de 5000 mp. Ca urmare, se arată, contractul de ipotecă este nul absolut în ceea ce vizează includerea unui bun-bază de agrement, care nu a aparținut niciodată debitoarei, ea rămânând proprietarul beneficiar al contractului 516/2006.

Solicită anularea sentinței pentru ca instanța de fond să stabilească corect obiectul contractului de ipotecă și întinderea executării în raport de cele trei contracte menționate. Executorul judecătoresc nu și-a îndeplinit nici măcar una din obligațiile legale ce-i reveneau și aceasta dacă se lecturează cele trei contracte de vânzare cumpărare și se făcea o minimă diligență ce viza deplasarea la fața locului.

Hotelul este forat din două corpuri de clădire, C1 136 mp cu regim de înălțime P+1E+M, ce a făcut obiectul contractului 397/1997 și C2 115 mp , cu regim de înălimeP+1E ce face obiectul autorizației de construire ..........., împreună cu baza de agrement.

Ca urmare a procesului verbal încheiat de executorul judecătoresc s-a reținut în mod greșit că hotelul este format dintr-un sigur corp de clădire, când în realitate rezultă că hotelul este format din două corpuri de clădire, iar debitoarea a cumpărat prin contractul 812/2006 doar un corp de clădire, respectiv corpul 1 cu regim de înălțime P+1E+M.

În raport de criticile formulate în contestația al executare privind vânzarea unor bunuri ce nu au fost intabulate se impuneau probe, solicitare de acte la OCPI, acte de proprietate, se puteau introduce forțat și alte persoane ca SC Siomax SRL, SC ........... SRL, SC ......... SRL, pentru a se concluziona cu privire la intenția, determinarea părților contractante ca și întindere a ceea ce au voit să vândă.

Referitor la excepția perimării executării silite asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, solicită să se ia act că executarea silită este începută în 2008 de executor bancar ......... ......... în cadrul dosarului de executare silită 157/2008 și continuată în cadrul dosarului ........./E/2012 de ......... ......... ......... și ......... ........., iar executarea silită începută de un executor bancar este continuată de un executor judecătoresc, în condițiile legii 188/2000.

Instanța de fond a reținut că cererea de începere a executării silite a fost formulată de creditor în anul 2009, iar cererea de continuare a executării a fost formulată la 15.10.2012, motiv pentru care în urma expirării acestui termen de 6 luni, executarea se perimă , iar actele de executare efectuate în aceste condiții sunt făcute cu încălcarea legii și se impune sancționarea prin desființarea lor , ca urmare a constatării perimării .

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la cererea creditoarei ........... Bank din data de 4.01.2010 au fost suspendate toate acțiunile de executare silită, cât și a oricăror garanții întreprinse în dosarul de executare și au fost reluate la cererea creditorului în data de 15.10.2012 prin cererea ........./15.10.2012, prin care s-a formulat cerere de continuare a executării silite, astfel că în toată această perioadă nu a fost efectuat niciun act sau demers de executare silită. Așadar, instanța nu a verificat data începerii executării silite, respectiv data introducerii cererii de executare silită de către intimata ........... Bank România la executorul bancar care a format dosarul de executare silită 157/2008, deși existau înscrisuri la dosar.

Instanța de fond nu a verificat care a fost data ultimului act întocmit de executorul bancar și nici data ultimului act întocmit în condițiile legii 188/2000, în raport de formularea cererii de continuare a executării silite din 15.10-2012.

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției perimării invocate de recurentă în dosarul ........./215/2016, ce a fost reunit la dosarul ........./215/2016.

Referitor la excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, instanța de fond nu s-a pronunțat și nu a făcut nicio verificare, nu s-au administrat probe pentru a se pronunța asupra acesteia.

La aceeași dată prin serviciul registratură a fost depusă cerere de intervenție accesorie în interesul recurentei reclamante de către SC ........... SRL. A arătat aceasta că o parte din bunurile ce au fost vândute la licitație publică sunt bunurile sale. Astfel, în cadrul procedurii de faliment SC ......... SRL reprezentată de SC Siomax SRL , lichidator judiciar, numită administrator judiciar, prin contractul de vânzare cumpărare 4/2005 a cumpărat un hotel situat în intravilanul orașului Novaci cu două corpuri: C1 vechi și C2 nou cu un regim de înălțimeP+1E+M alcătuit din : la parter bucătărie, recepție, birou ,centrală termică , la etaj 14 camere echipate, din care 13 locuibile, hol, terasă, la mansardă 3 camere locuibile, baie, terasă, hol, zidărie din cărămidă și BCA, acoperit cu țiglă, o bază de tratament , împreună cu terenul pe care este amplasat ce are număr cadastral 258,înscris în CF 215 a localității Novaci în suprafață de 4973 mp , compus din 4011 mp curți construcții și 962 mp fânețe din documentația cadastrală și respectiv 5000 mp , conform contractului de vânzare cumpărare.

Vânzarea a fost aprobată prin s.c.460/2005. Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare 516/2006 a vândut către SC ......... SRL la punctul D o parte din bunurile cumpărate în procedura de faliment, respectiv teren intravilan curți construcții și fânețe în suprafață de 5000 mp și construcții cu destinația hotel P+1E+M, construcții din cărămidă și BCA, acoperite cu țiglă, compuse din: la parter bucătărie, recepție , birou ,centrală termică, la etaj 14 camere, hol,terasă, la mansardă 3 camere, baie, terasă, hol. Deci , niciodată nu a vândut C2 corpul de clădire cu regim de înălțime P+1E, care este construcție distinctă de C1 și bază de tratament. Deci, C2 corpul nou de clădire cu regim de înălțime P+1E și bază de tratament nu au fost vândute.

În dovedirea cererii solicită probe pentru a demonstra că aceste bunuri nu au fost vândute și sunt bunurile sale.

În dovedire în cadrul probei cu înscrisuri a depus contract de vânzare cumpărare din 16.02.2018, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 516/2006 , respectiv plan de amplasament și delimitare a imobilului, încheierea de autentificare nr. 516/24.03.2006, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 812/28.04.2006, cerere de înscriere adresată Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj înregistrată sub nr. 8669/03.05.2006, încheierea nr. 8669/2006 din dosarul nr. 8669/03.05.2006, adresa înregistrată sub nr. 12162/28.03.2008 emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj adresată numitului ........... I. ........., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4/20.12.2005, memoriu tehnic cu privire la bunul imobil situat în orașul Novaci, sat Pociovaliștea, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 516/24.03.2006, într-un singur exemplar.

La data de 19.03.2018, prin serviciul registratură, intimatul ........... a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat de recurenta-contestatoare ............

Ca motiv de nulitate a recursului, în acord cu art. 302 ind. 1 C.pr.civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, raportat la art. 304 c.pr.civ.

Suplimentul de motive invocat prin înscrisul intitulat ,,note"; este depus cu încălcarea prevederilor art. 303 alin. 1 C.pr.civ., astfel că instanța nu este ținută potrivit art. 306 C.pr.civ. a se pronunța asupra unor motive invocate tardiv, sancțiunea fiind neluarea în considerare a motivelor depuse peste termenul stipulat de lege. Mai mult, primul motiv invocat a fost analizat ca și motiv de apel de către ........... ........., soluționat prin respingerea apelului.

Cu privire la primul motiv invocat-perimarea executării, solicită să se aibă în vedere că nu a fost invocată ca excepție pe calea precizării al cererea de chemare în judecată. Susținerile sunt neadevărate , întrucât cererea de executare silită a fost formulată în anul 2009, iar în anul2010 la cererea creditoarei au fost suspendate acțiunile de executare silită. Suspendarea executării presupune imposibilitatea executorului de a emite acte de executare în perioada de suspendare sub sancțiunea nulității.

Suspendarea este expresia principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, iar executarea a fost reluată la cererea creditoarei în data de 15.10.2012 ca urmare a încheierii procedurii prevăzută de legea 287/2011.

Conform art 389 alin. 2 C.pr.civ., în caz de suspendare a executării termenul de perimare curge de la încetarea suspendării.

Având în vedere starea de fapt reținută, termenul de perimare curge de la data de 15.10.2012 , când a încetat suspendarea executării.

Solicită de asemenea să se observe că de la declanșarea executării silite nu au fost formulate contestații la executare împotriva actelor întocmite de executori.

Excepția prescripției nu este întemeiată, întrucât nu există la dosar o precizare a cererii sub aspectul invocării și susținerii acestei excepții și nu poate fi invocată direct în recurs. Invocarea, dovedirea și susținerea acestei excepții este obligația părții. Din cele reținute de instanță ca urmare a analizării materialului probatoriu rezultă că nu a intervenit în speță prescripția.

Pe fond solicită să se observe că în speță a fost îndeplinită procedura de executare silită, nu a fost contestat niciun act al executorului judecătoresc. S-a reținut că în speță există două titluri executorii valide: contractul de credit la care apelanții nu fac nicio referire , ce dă dreptul creditoarei să urmărească toate bunurile mobile și imobile prezente și viitoare ale debitoarei și contractul de garanție reală imobiliară, care conferă în plus creditoarei un rang de preferință față de ceilalți creditori. Ambele titluri au fost menționate în actele de executare și în baza acestora a fost întocmit proces verbal de situație, au fost identificate bunurile proprietatea debitoarei, care urmau să fie scoase la licitație, au fost solicitate extrase de carte funciară și certificat fiscal, s-au efectuat formele de publicitate prevăzute de Codul de procedură civilă.

La data de 30.03.2018 intimatul a depus completare la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție accesorie. A menționat că cererea este inadmisibilă, întrucât prin apărările formulate de intervenientă se invocă un drept propriu al acestei societăți asupra unor bunuri ce au fost vândute în procedura de executare silită, intervenția accesorie fiind inadmisibilă.

Pe fond cererea este neîntemeiată, întrucât aceleași bunuri au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare încheiat între SC ........... SRL și SC ......... SRL și în concluzie, ceea ce s-a cumpărat s-a și vândut, susținerea că a vândut numai C1, nu și C2 este o afirmație neadevărată, hotelul fiind identificat prin numărul de camere și regim de înălțime. Baza de tratament este cea de 14-a cameră de la etaj, care apare în primul contract ca nelocuibilă.

Pentru aceste considerente, solicită să se respingă cererea de intervenție accesorie.

Tribunalul, analizând recursul formulat de recurenta contestatare ........... (fostă ...........) ........... ..........., raportat la dispozițiile speciale ce reglementează materia executării silite cuprinse în codul de procedură civilă de la 1865 și prin prisma criticilor din recursul formulat, apreciază că în cauză nu există niciun motiv de casare sau modificare a sentinței recurate, motiv pentru care acesta va fi respins.

Pentru a aprecia astfel, se rețin următoarele :

Obiectul cauzei deduse judecății îl reprezintă contestația la executare formulată de ........... (fostă ...........) ........... ........... și ........... I ......... împotriva executării silite însăși și împotriva procesului verbal de licitație întocmit în dosarul de executare nr. ........./E/2012 al SCPEJ ......... ......... ......... și ......... ........., pe care îl contestă sub aspectul legalității lui, dar și că prin vânzarea corpului imobil aflat în executare silită a fost vândut dreptul de proprietate al unei persoane ce nu era implicată în desfășurarea executării silite în calitate de debitor.

Observând contestația la executare formulată și motivele din cuprinsul acesteia, tribunalul reține că contestatorul ........... I ......... a invocat dreptul de proprietate asupra unor bunuri amplasate pe terenul vândut la licitația publică, restul motivelor din contestația la executare privind-o pe contestarea debitoare din cazul de față.

În ceea ce-l privește pe terțul vătămat prin executare, apelul împotriva aceleiași sentințe civile a fost soluționat prin decizia 248/21.02.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, instanța în considerentele de mai jos referindu-se numai la contestația la executare și motivele ce o privesc pe contestarea debitoare, parte în dosarul de executare silită.

Astfel, prin contestația la executare ce a făcut obiectul celor patru dosare conexate la Judecătoria Craiova și la Judecătoria Novaci, se contestă de către debitoare anularea procesului verbal de licitație nr. ........./E/2012, cu consecința excluderii corpului de proprietate ce aparține numitului ........... I ........., precum și din perspectiva vânzării dreptului de proprietate al unei persoane ce nu era implicată în desfășurarea executării silite și anume calitatea de debitor. Totodată s-a invocat excepția de neconstituționalitate a art.846 alin. 8 teza a -II-a c.pr.civ și s-a solicitat admiterea contestației la executare cu privire la nulitatea executării silite, având în vedere defectuoasa pregătire și desfășurare a executării silite.

Contestația la executare a fost precizată prin notele de ședință depuse la filele 110, respectiv 132 din dosarul ........./215/2016. Astfel, prima precizare aduce lămuriri pe aspectul fondului contestației invocându-se că, corpul de clădire C2 a fost vândut ilegal în procedura de vânzare silită , fără ca el să fie inclus în contractul de ipotecă .

Prin precizarea cu numărul 2 la cererea de chemare în judecată s-a clarificat situația creată în sensul că la vânzarea la licitație publică a fost scos corpul de clădire hotel format din P+E+M și dacă se observă titlul de proprietate al debitorului se observă că aceasta a cumpărat un imobil P+1+M identificat parter, etaj și mansardă. În mod halucinant reiese că hotelul are două corpuri care nu sunt surprinse în contractul de ipotecă și anume C1 și C2 , iar C2 nu face obiectul ipotecii , deși inclusiv C2 este scos la vânzare.

Tribunalul reține că la Judecătoria Novaci dosarul a fost înregistrat la data de 15.03.2017 iar prin notele scrise depuse la 15.03.2017 formulate numai de contestatoarea debitoare, recurentă în cauza de față se invocă excepția perimării executării silite și excepția de neconstituționalitate, aducându-se precizări și în legătură cu fondul. Astfel, susține că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că la cererea creditoarei au fost suspendate acțiunile de executare silită și orice garanții întreprinse în dosarul de executare, fiind reluate la cererea creditorului din data de 15.10.2012, astfel că în toată această perioadă 2 ani și 10 luni nu a fost efectuat nici un act sau demers de executare silită.

Pe fondul cauzei , aduce aceleași lămuriri ca și precizările anterioare , menționându-se că parterul clădirii ,restaurantul , holul de acces și toaleta nu fac parte din corpul supus ipotecii. Astfel C 2 nu face obiectul ipotecii, deși acest corp în esență a fost prezent la momentul instituirii ipotecii, neputându-se pune problema unei extinderi de drept a dreptului de ipotecă asupra unor posibile noi construcții .

Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Novaci la data de 17 mai 2017 (fila 39) a fost admisă excepția tardivității cu privire la cererea ce vizează executarea silită începută în dosarul nr. ........./E/2012, motivat de împrejurarea că executarea silită s-a declanșat în anul 2012 , când a fost comunicată și somația cu privire la începerea executării , astfel că s-a depășit termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care acest capăt de cerere este tardiv. În ceea ce privește cererea privind contestarea executării procesului verbal de licitație publică din data de 3.05.2016, s-a apreciat că acesta este formulat în termen legal, motiv pentru care prin sentința ........... a fost respinsă contestația la executare pe fondul acesteia.

Recursul formulat de contestatoarea debitoare vizează nepronunțarea asupra excepțiilor perimării executării silite invocată de aceasta, asupra excepției prescripției dreptului creditoarei de a pune în executare silită titlurile executorii și fondul cauzei, menționând debitoarea că bunurile supuse executării silite aparțin unei terțe persoane, care este contestatorul Vlăuți ......... și nu acesteia, nefiind proprietar asupra corpului de clădire C2.

În cele ce urmează tribunalul va analiza și dezvolta fiecare motiv de recurs și în acest context constată că contestația la executare ce privește executarea silită însăși a fost respinsă ca tardiv formulată, soluție ce este în acord cu dispozițiile legale incidente cauzei.

În condițiile în care contestația la executarea silită însăși a fost respinsă ca tardiv formulată, nu era necesar ca instanța să analizeze celelalte excepții invocate de contestatoare ce privesc perimarea executării silite și prescripția dreptului de a cere executarea, întrucât în ordinea de soluționare a excepțiilor are prioritate excepția tardivității, excepție de procedură. Celelalte două excepții pentru a fi analizate presupun ca acțiunea, respectiv contestația la executare să fie formulată în termenul legal de 15 zile.

Potrivit art. 389 alin.1 C.pr.civ. 1865, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei. Aliniatul 2 vine cu o circumstanțiere a termenului de la care începe să curgă perimarea, în cazul în care aceasta este suspendată, respectiv de la încetarea suspendării.

Perimarea se poate invoca pe calea contestației la executare în interiorul termenului de 15 zile aferent contestației la executare.

Perimarea este o veritabilă excepție și ar trebui să fie invocată prin intermediul contestației la executare în interiorul termenului de 15 zile de la data la care s-a luat act de următorul act de executare ulterior împlinirii termenului de 6 luni necesar intervenirii perimării. Dacă nu se formulează contestație la executare în temeiul art. 399 și urm. C.pr.civ. contestatorul nu mai este în termenul de invocare a perimării, fiind tardiv formulată contestația la executare ca și orice alte apărări pe care acesta le putea face împotriva actului contestat în cuprinsul contestației la executare.

Dacă s-ar da o altă interpretare textelor de lege, ar putea să fie pusă în sarcina creditorului obiectivul urmăririi la infinit a legalității actelor de executare anterioare și debitorul să stea în pasivitate până în momentul în care consideră el oportun, pe baza unor motive subiective sau nu să formuleze cererea de chemare în judecată, având șansa practic să atace retroactiv actele pe care nu le-a contestat în termenul legal prin intermediul contestației la executare. Acesta ar fi în final efectul pe care ar putea să-l obțină.

Or, în speța de față recurenta contestatoare pe parcursul derulării executării silite nu a contestat niciun act de executare, singura contestație fiind formulată în dosarul de față atât împotriva tuturor formelor de executare silită, precum și împotriva procesului verbal de licitație întocmit în dosarul ........./E/2012, acțiunea fiind înregistrată la data de 19.05.2016.

Potrivit art. 399 C.pr.civ. de la 1865, împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Potrivit art. 401 C.pr.civ. contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când: a)contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; b) cel interesat a primit după caz comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi; c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația, ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare , în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație. Termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare sau după cum este vorba de contestarea executării însăși, ipoteză în care termenul curge fie de la data când debitorul a primit somația, ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare. Termenul de 15 zile fiind un termen imperativ, nerespectarea lui duce la respingerea cererii ca tardiv formulată. În faza de executare silită toate nulitățile indiferent că sunt absolute sau relative pot fi invocate sub sancțiunea decăderii numai în termenul în care poate fi formulată contestația la executare, adică cel de 15 zile. Practic ulterior expirării acestui termen legalitatea executării silite însăși nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.

În speță, tribunalul reține că se invocă critici de nelegalitate vizând executarea în întregul ei (perimarea executării, prescripția dreptului de a obține executarea silită) iar nu critici de formă privind nelegalitatea procesului verbal de licitație, astfel că tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că prima cerere vizează executarea însăși , motiv pentru care contestatoarea era obligată să formuleze contestația la executare în condițiile arătate mai sus, în caz contrar chestiunile invocate nu mai pot fi puse în discuție ulterior, iar instanța nu le mai poate analiza în cadrul contestării ulterioare a unui alt act de executare silită pentru care s-a apreciat că este în termen a-l contesta ( este vorba despre procesul verbal de licitație ).

Pe cale de consecință, întrucât contestația la executare silită însăși a fost respinsă ca tardiv formulată și cum excepția tardivității este o excepție de procedură și peremptorie , fiind invocată în termen de către intimat, având în vedere caracterul imperativ al normei încălcate, a fost de prisos a mai analiza și celelalte excepții invocate, respectiv excepția perimării. Aceasta întrucât excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită nu a fost invocată la instanța de fond, ci în cadrul criticilor formulate în recurs. Tribunalul nu se va pronunța asupra acestei excepții ce vizează executarea silită cu prioritate , așa cum a solicitat recurenta contestatoare , întrucât nu este o veritabilă excepție ce vizează recursul pentru a fi analizată cu prioritate, ci actele de executare ce nu au fost contestate în termen de către contestatoare.

În ceea ce privește celelalte motive invocate, respectiv acela că nu recurenta contestatoare debitoare este proprietara bunurilor supuse executării silite și adjudecate de intimat, tribunalul apreciază că la data executării silite nu a existat niciun impediment la executare în sensul art. 496 C.pr.civ. și în mod indubitabil ne aflăm în fața unei executări silite imobiliare, iar bunul este înregistrat în patrimoniul debitoarei urmărite, aspect confirmat de rezultatul verificărilor efectuate în evidențele OCPI , bunul fiind scos la licitație în vederea acoperirii creanței. Odată ce procedura vânzării la licitație a fost publică, neînregistrându-se opoziții ori contestații pe parcursul derulării ei, tribunalul apreciază că actele de executare s-au desfășurat conform tuturor regulilor de procedură.

De altfel, debitoarea nu are interes în a invoca aceste aspecte, singurul interesat de a invoca faptul că s-a vândut un bun ce nu i-ar aparține debitoarei este proprietarul bunurilor. Concluzia care se impune este aceea că numai terțul poate promova contestația la executare, cu condiția să dovedească un interes și o vătămare prin actul de executare.

În ceea ce privește invocarea legalității actelor de înstrăinare, respectiv a contractelor de vânzare cumpărare și a contractului de ipotecă, se reține că prin notele de ședință depuse de contestatoare la data de 14.03.2018 au fost completate motivele de recurs cu cele mai sus arătate.

La data de 14.02.2018 a fost calificată calea de atac formulată de contestatoare ca fiind recurs, de la această dată curgând termenul de 15 zile pentru a fi dezvoltate sau depuse motivele de recurs. Acestea au fost depuse la data de 14.03.2018 cu nerespectarea termenului imperativ prevăzut de art. 303 C.pr.civ. acela de 15 zile, motiv pentru care acestea se socotesc a fi depuse tardiv și nu vor mai fi analizate de instanța de recurs.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că recursul nu este fondat, neexistând niciun motiv de casare sau de modificare a sentinței civile din cele prevăzute de art. 304 C.pr.civ., motiv pentru care va fi respins în consecință.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. de la 1865 tribunalul va obliga recurenta la plata către intimatul ........... a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depuse.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-contestatoare ..........., împotriva sentinței civile nr............ pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimații SC ........... Bank SA, ........... și terțul SC ........... SRL.

Obligă recurenta la plata către intimatul ......... a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 11 Apr......... 2018 la Tribunalul Gorj.

Președinte,

........... Judecător,

........... Judecător,

...........

Grefier,

...........

Red C.Pena/tehn E.S./ SL/09.05.2018

j fond I. A

← Contestaţie act. Jurisprudență Chemare în judecată...		Prematuritatea cererii formulate de partea civilă cu privire la... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Contestaţie act. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Prematuritatea cererii formulate de partea civilă cu privire la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Partaj judiciar . Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Partaj Obligaţia de a face. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)