Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Decizie nr. 511/2018 din data de 19.04.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000511

Cod operator 2442

Dosar nr. ........

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 511/2018

Ședința publică din 19 Aprilie 2018

Completul constituit din:

Președinte ........

Judecător ........

Grefier ........

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul reclamant ........ ........ împotriva sentinței civile nr......... din 14.09.2017 pronunțate de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr........., în contradictoriu cu intimatul pârât .........

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 17.04.2018 apelantul reclamant a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător. De asemenea, a mai referat că apelantul reclamant a solicitat, prin cererea de apel, judecarea cauzei în lipsa sa.

Deliberând asupra cererii formulată de apelantul reclamant ........ ........, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, tribunalul o apreciază ca fiind neîntemeiată și o respinge, având în vedere că acesta nu are motive temeinice în susținerea cererii, iar pe de altă parte, a avut timp suficient pentru a-și angaja apărător în perioada procedurii prealabile. Rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față.

I. Prin sentința civilă nr......... din 14.09.2017 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr......... a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtul ........ și a fost respinsă ca prescrisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ........ ........ în contradictoriu cu pârâtul .........

Pentru a pronunța sentința civilă nr........./14.09.2017, prima instanță a reținut următoarele:

Intre părți a fost încheiat contractul de mandat materializat prin procura specială autentificată de BNP ........ sub nr-......../11.02.2010, prin care pârâtul ........ l-a desemnat pe reclamantul ........ ........ să acționeze în calitate de mandatar pentru a semna contractul de cesiune de acțiuni dintre reclamant, în calitate de cedent și ........ ........, în calitate de cesionar, în următorii termeni și condiții: Obiectul contractului constă în cesiunea unui număr de 1311 acțiuni din capitalul social al SC ........strucția SA, iar prețul contractului va fi de lei 7.250 lei sumă primită la data semnării prezentei procuri speciale. În contractul de mandat s-a menționat că autoritatea conferită de această procură va rămâne în vigoare și va produce efecte până la îndeplinirea obligațiilor asumate de mandatar prevăzute în prezenta procură.

Totodată, pârâtul ........ a semnat angajamentul autentificat de BNP ........ sub nr......... prin care s-a angajat ca în termen de 30 de zile calendaristice de la data autentificării procurii speciale ......../11.02.2010 să se deplaseze la sediul societății SC ........strucția SA și la Asociația ........ pentru a înregistra direct cesiunea celor 1311 acțiuni, prin semnarea contractului de cesiune de acțiuni, cât și pentru a înregistra și a semna în Registrul de Acțiuni al Asociației ........ și în Registrul de Acțiuni al SC ........strucția SA.

Contractul de mandat nr........./2010 nu a fost a fost înscris în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor Acestora (RNNEPR), fapt ce reiese din certificatul nr ......../22.11.2016.

Pârâtul a revocat contractul de mandat nr ......../11.02.2010 la data de 29.03.2011, fapt confirmat de certificatul nr ......./07.10,2016 eliberat de Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor acestora.

În raport de data încheierii contractelor dintre părți, prima instanță a constatat că sunt aplicabile dispozițiile de drept material din Codul civil din 1864, iar, în ceea ce privește prescripția dreptului material la acțiune, sunt aplicabile dispozițiile din Decretul nr.167/1958.

Potrivit art.1 și 3 din Decretul 167/1958 ,, Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. … Orice clauza care se abate de la reglementarea legală a prescripției este nulă … Termenul prescripției este de 3 ani.";

De asemenea, potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958, ,, Prescripția începe sa curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. In obligațiile care urmează sa se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe sa curgă de la data nașterii raportului de drept.";

În privința obligației pârâtului de a restitui suma de 7.250 lei, prețul primit pentru cesiunea celor 1311 acțiuni, conform ,,procurii"; autentificate sub nr ......../11.02.2010 la BNP ........, prima instanță a constatat că dreptul material la acțiune pentru recuperarea acestei sume a început la data revocării acestui mandat de către pârât, respectiv la data de 29.03.2011, iar nu de la data eliberării certificatului nr ......../22.11.2016, așa cum susține reclamantul.

Așadar, prima instanță a constatat că la data de 29.03.2011 pârâtul a revocat contractul de mandat și a îndeplinit formalitățile de publicitate ale revocării mandatului, acesta fiind înregistrat în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor Acestora.

Înscrierea în acest registru a revocării procurilor date în formă autentică, în lipsa unei dispoziții legale contrare, are ca efect opozabilitatea revocării procurii atât față de terți, cât și față de mandatar.

Așadar, de la momentul îndeplinirii procedurii de publicitate de pârât a revocării procurii, 29.03.2011, îi era opozabilă și mandatarului revocarea procurii.

A aprecia ca dată de început a prescripției dreptului material la acțiune data de 22.11.2016, așa cum susține reclamantul, ar însemna ca începutul cursului prescripției să fie determinată de un factor subiectiv, ce tine seama exclusiv de voința mandatarului, respectiv momentul când acesta ar dori să facă verificări în RNNEPR, putând influența unilateral momentul începutului cursului prescripției.

Or, acest lucru nu a fost reținut de prima instanță, în condițiile în care există implementat un registrul de publicitate al revocărilor procurilor/contractelor de mandat, în raport de care există un element obiectiv în care orice persoană diligentă are posibilitatea să cunoască revocarea unui contract de mandat/procură.

Așadar, de la momentul 29.03.2011, reclamantul mandatar avea posibilitatea reală de a cunoaște că pârâtul a revocat procura-contractul de mandat, acesta fiind și momentul în care începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani pentru recuperarea sumei de 7.250 lei solicitate de reclamant.

Prima instanță a constatat că termenul de prescripție nu a fost întrerupt prin introducerea cererii de chemare ce a făcut obiectul dosarului nr ......../1295/2010, așa cum susține reclamantul, întrucât obiectul acelui dosar urmărea constatarea caracterului simulat al contractelor de cesiune, nicidecum obligarea pârâtului la restituirea sumei achitate prin contractul nr ......../2010, or, doar o astfel de cerere de chemare în judecată al cărei scop era restituirea sumei de 7.250 lei având efect întreruptiv al prescripției.

Constatând că termenul de 3 ani de prescripție al acțiunii având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 7250 lei, sumă cuprinsă în contractul de mandat nr ......../2010, a început să curgă la 29.03.2011, fără a exista vreo cauză de suspendare sau întrerupere, prima instanță a reținut că acesta a expirat la data de 29.03.2014.

Cum acțiunea reclamantului a fost introdusă la data de 27.03.2017, așadar după expirarea termenului de prescripție de 3 ani, prima instanță a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința acestei cereri.

Referitor la cererea având ca obiect plata dividendelor pentru anii 2010 - 2011, prima instanță a constatat că și în acest caz este prescris dreptul la acțiune, în raport de perioada pentru care sunt solicitate acestea și data introducerii acțiunii de față.

Astfel, termenul de prescripție privind dreptul la acțiune referitor la obligația de plata a dividendelor aferente anilor 2010 - 2011 expiră în anii 2013 - 2014, iar acțiunea având acest obiect a fost introdusă în anul 2017, așadar după epuizarea termenului de prescripție.

Pentru aceste considerente, prima instanță a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și în privința acestei cereri.

II.A. Împotriva sentinței civile nr......... din 14.09.2017 a declarat apel reclamantul ........ ........, considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea apelului au fost susținute următoarele:

În ceea ce privește dreptul reclamantului la despăgubiri in temeiul clauzei penale, prima instanță a reținut că dreptul reclamantului de a pretinde despăgubiri s-a născut la data de 29,03.2011 ținând cont de clauza din contract conform căreia ,,in ipoteza imposibilității reclamantului de a îndeplini formalitățile pentru transferul de acțiuni în termen de 30 zile de la autentificarea procurii speciale, dreptul la acțiunea reclamantului născându-se la data de 23.11.2016.

Cu privire la dreptul la acțiune al reclamantului pentru despăgubiri cuvenite prin revocarea unilaterala a mandatului s-a născut la data de 29.03.2011 si s-a împlinit la 29.03.2014, așa cum prevăd dispozițiile art.1 si 3 din Decretul nr.167/1958.

A considerat că prima instanță în mod greșit a reținut aceste aspecte, calculând împlinirea termenului de prescripție de la data revocării procurii.

Prescripția extinctivă trebuie să înceapă să curgă nu de la data nașterii dreptului la acțiune, ci de la data când cel interesat a luat cunoștință ori trebuia, după circumstanțele speței, să ia cunoștință de existența acestui drept.

Desigur, în afara acestei reguli generale, există și ipoteze sau situații care impun determinarea, în mod expres, a începutului prescripției, fie pentru a particulariza regula generală, fie pentru a deroga de la aceasta, în anumite limite, dacă există motive serioase în acest sens.

Începutul prescripției extinctive are un caracter mixt, prezentând caracteristica stabilirii alternativ a două momente de la care prescripția începe să curgă, și anume: un moment subiectiv, principal, constând în data cunoașterii nașterii dreptului la acțiune și un moment obiectiv, subsidiar, constând în data când, după împrejurări, trebuia cunoscută nașterea acestui drept.

Prin urmare, simpla încălcare a dreptului subiectiv, deși implică nașterea dreptului la acțiune nu atrage și începutul prescripției extinctive, dacă titularul dreptului la acțiune nu a cunoscut, în mod efectiv, actele sau faptele de care legea leagă nașterea dreptului la acțiune și nici, după împrejurări, nu trebuia să le cunoască.

Dacă titularul dreptului la acțiune nu are cunoștință de elementele minime care fundează dreptul său, respectiv actul sau faptul juridic, licit sau ilicit, și cel care este ținut să răspundă, atunci nu poate acționa, astfel încât dacă prescripția ar începe să curgă, curgerea ar fi nejustificată, căci aceste elemente pot să nu fie cunoscute la data încălcării dreptului subiectiv.

Deci, in situația sa, termenul de prescripție începe sa curgă de la data de 07.10.2016 data de la care a luat la cunoștință de revocarea procurii prin verificări făcute in Registrul National Notarial in urma aducerii la cunoștința de către SC ........strucția despre acest aspect la momentul soluționării unui diferendum cu privire la acțiunile deținute la această societate.

În Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr............. si .............. era nominalizat ca persoană care deține acțiuni la societate, iar la momentul octombrie - noiembrie 2016 când s-a derulat programul care privește acțiunile răscumpărate de la persoanele nominalizate in aceste hotărâri, a luat la cunoștință că procura sa a fost revocată.

Pârâtul nu l-a înștiințat în niciun fel despre acest aspect si nici nu a deschis procedura ofertei reale de plată in vederea restituirii sumei pe care a primit-o .

Conform dispozițiilor vechiului cod civil revocarea mandatului se notifica mandatarului, art.1554 prevede "revocarea mandatului, notificată mandatarului, nu se poate opune unei alte persoane care, în neștiință de aceasta, a contractat cu dânsul de bună credință, in acest caz are recurs contra mandatarului său" iar art.1555 prevede că "Numirea unui nou mandatar pentru aceeași afacere cuprinde în sine revocarea mandatului dat celui dintâi, din ziua în care i s-a notificat."

Având in vedere aceste aspecte a considerat că a luat la cunoștința de revocarea acestei procuri la momentul 2016, in urma demersurilor sale efectuate conform înscrisurilor de la dosar,și nu la data 2011 când s-a făcut înscrierea revocării in registrul si despre care nu a fost notificat, pentru a lua la cunoștință la acel moment.

Deci, dreptul său material la acțiune începe sa curgă din octombrie 2016, când a luat la cunoștință de revocarea procurii.

Cum prima instanța a soluționat procesul pe cale de excepție si fără a intra in cercetarea fondului, a solicitat, în temeiul art.480 alin.3 din Codul de procedură civilă, anularea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru administrare de probe pentru judecarea fondului.

B. La data de 15.02.2018 intimatul pârât ........ a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului, cu motivarea că hotărârea primei instanțe este corectă și temeinică.

În motivarea întâmpinării, intimatul pârât a susținut următoarele:

Prima instanță a constatat corect că la data de 29.03.2011 pârâtul a revocat contractul de mandat și a îndeplinit formalitățile de publicitate ale revocării mandatului, acesta fiind înregistrat în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor Acestora.

Așadar, de la momentul îndeplinirii procedurii de publicitate de pârât a revocării procurii, 29.03.2011, îi era opozabilă și mandatarului revocarea procurii.

S-a arătat că termenul de 3 ani de prescripție al acțiunii având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 7.250 lei, sumă cuprinsă în contractul de mandat nr ......../2010, a început să curgă la 29.03.2011, fără a exista vreo cauză de suspendare sau întrerupere, prima instanță reținând că acesta a expirat la data de 29.03.2014.

Acțiunea reclamantului fiind introdusă la data de 27.03.2017, așadar după expirarea termenului de prescripție de 3 ani, acțiunea fiind prescrisă, cum în mod corect a reținut și instanța de fond.

Referitor la cererea având ca obiect plata dividendelor pentru anii 2010 - 2011, prima instanță în mod corect a constatat că și în acest caz este prescris dreptul la acțiune, în raport de perioada pentru care sunt solicitate acestea și data introducerii acțiunii de față.

III. Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

A. Prin cererea formulată de reclamantul ........ ........ și înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr......... în data de 27.03.2017 s-a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâtul ........, să se dispună obligarea pârâtului:

-la plata creanței certe, lichide și exigibile în cuantum de 7.250 lei - debit principal, ce urmează a se actualiza până la data plații efective în funcție de rata inflației;

-la plata dobânzii legale aferente acestei sume;

-la plata dividendelor încasate necuvenit de pârât pentru anii 2010 - 2011;

-la plata sumei de 72.500 lei reprezentând clauza penală datorată conform angajamentului autentificat sub nr..........

-la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că 1a data de 11.02.2010, prin procura specială autentificată sub nr........./11.02.2010 de BNP ........, pârâtul l-a desemnat și autorizat pentru a acționa în mod individual, în calitate de mandatar, având deplina putere și autoritate să îndeplinească toate formalitățile și să semneze toate documentele cu privire la operațiunea de cesiune de acțiuni, "cesiunea" ce se va încheia între pârât în calitate de cedent și reclamant în calitate de cesionar:

1.să semneze contractul de cesiune de acțiuni în următorii termeni și condiții:

-obiectul contractului constă în cesiunea unui număr de 1311 acțiuni din capitalul social al SC ........strucția SA;

-prețul contractului va fi de 7.250 lei, sumă primită la data semnării procurii speciale;

-încheierea contractului cu respectarea tuturor dispozițiilor Regulamentului de evidență și cesiune a acțiunilor SC ........strucția SA;

-să semneze în Registrul de acțiuni al Asociației ........, precum și în Registrul de Acțiuni al SC ........strucția SA, după aprobarea Cesiunii de către Birou Acționariat.

2.să îndeplinească orice altă formalitate și să semneze orice alt document necesar pentru a da valabilitate cesiunii de mai sus, în conformitate cu legislația aplicabilă și dispozițiile statuare ale SC ........strucția SA.

Reclamantul a arătat că, la aceiași dată, s-a autentificat și înscrisul numit ,,angajament"; prin care pârâtul, acționar la SC ........strucția SA, ținând cont de prevederile art.2 din procura specială, în cazul în care cele 1311 acțiuni pe care le-a vândut nu pot fi înregistrate în registrul de acțiuni al Asociației ........, se angajează ca în termen de 30 zile calendaristice de la autentificarea procurii speciale să se deplaseze la sediul societății SC ........strucția pentru a înregistra direct cesiunea celor 1311 acțiuni, prin semnarea contractului de cesiune de acțiuni, cât și pentru a înregistra și a semna în Registrul de Acțiuni.

Reclamantul a mai arătat că pârâtul a fost de acord ca, în situația unei majorări de capital social al SC ........strucția, acțiunile dobândite în orice mod ca efect al deținerii sale anterioare de acțiunii pe care le-a cesionat, să fie transferate către cumpărător în mod automat de către operatoarea de la Registrul Acționarilor SC ........strucția SA sau, dacă nu se realizează acest transfer în Registrul Acționarilor, să realizeze aceasta transferul în mod direct în Registrul, iar, în cazul în care nu va face întocmai, se angajează să suporte de 10 ori contravaloarea prețului primit pentru aceste acțiuni.

Reclamantul a arătat că în anul 2016 s-a soluționat un diferendum între el și SC ........strucția SA și, la momentul încheierii pe cale amiabilă a acelui conflict, a aflat că pârâtul a revocat procura pe care i-a acordat-o. fără a-l înștiința, fără a îndeplini procedura legală, respectiv, înștiințarea sa, deschiderea procedurii ofertei reale de plată în vederea restituirii sumei pe care a primit-o, depunerea banilor pe recipisa de consemnarea pe seama și la dispoziția lui.

Reclamantul a arătat că, în urma acestei comunicări făcute de SC ........strucția, a făcut: verificări în Registrul National Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor și prin certificatul nr........./22.11.2016 i s-a confirmat faptul că, într-adevăr, a fost revocată procura ce i-a fost acordată.

Reclamantul a arătat că, în aceste condiții, pârâtul avea obligația de a-i restitui suma încasată la momentul întocmirii procurii care, deși a fost somat la executarea imediată a obligațiilor sale, până în prezent, acesta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin procura și angajamentul autentificat la notariat.

Reclamantul a invocat forța obligatorie a contractelor consacrată de art.1270 din Codul civil corelată cu obligația debitorului de executare a propriilor obligații cu bună-credință (art.1272 și 1170 din Codul civil), precum și dreptul la dezdăunare (art.1164, art.1516, și art.1530 din Codul civil) în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare.

Reclamantul a arătat că, prin somația nr.16753/23.11.2016 comunicată prin executor judecătoresc, pârâtul a fost invitat la soluționarea pe cale amiabilă, prin conciliere directă, a pretențiilor, dar acesta a refuzat soluționarea litigiului apărut.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.1164, art.1170, art.1270, art.1272, art.1516, art.1530 și art.1539 din Codul civil.

În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, proba testimonială, precum și orice alte probe a căror necesitate va rezulta pe parcursul dezbaterilor și a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, somația din 23.11.2016, angajamentul autentificat sub nr........./11.02.2010 de BNP ........, procura specială autentificată sub nr........./11.02.2010 de BNP ........, certificatul nr........./22.11.2016 eliberat de Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor Acestora (RNNEPR) și cartea sa de identitate.

În primul rând, tribunalul reține că sentința pronunțată de prima instanță este temeinică și legală, motivarea acesteia fiind concisă și cu corecta aplicare a normelor de drept incidente la situația de fapt reținută

În al doilea rând, alături de motivarea primei instanțe, tribunalul reține următoarele:

B.1. Prin procura specială autentificată de BNP ........ sub nr........./11.02.2010, pârâtul l-a desemnat și autorizat pe reclamant să acționeze în calitate de mandatar ,,să îndeplinească și să semneze oricare și toate dintre următoarele formalități/documente:

1.Să semneze Contractul de Cesiune de Acțiuni, dintre subsemnatul, în calitate de Cedent și ........-........, în calitate de Cesionar, în următorii termeni și condiții:

Obiectul Contractului constă în cesiunea unui număr de 1311 acțiuni din capitalul social al SC ........strucția SA;

Prețul Contractului va fi de lei 7.250 RON sumă primită la data semnării prezentei procuri speciale;

Încheierea Contractului se face cu respectarea tuturor dispozițiilor Regulamentului de evidență și cesiune a acțiunilor SC ........strucția SA.

Să semneze în Registrul de Acțiuni al Asociației ........, precum și în Registrul de Acțiuni al SC ........strucția SA, după aprobarea Cesiunii de către Birou Acționariat/Asociați.

2.Să îndeplinească orice altă formalitate și să semneze orice alt document necesar pentru a da valabilitate Cesiunii de mai sus, în conformitate cu legislația aplicabilă și dispozițiile statutare ale SC ........strucția SA și ale Asociației .........

Autoritatea conferită de această procură va rămâne în vigoare și va produce efecte până la îndeplinirea obligațiilor asumate de mandatar prevăzute în prezenta procură.";

În aceeași dată, pârâtul a semnat angajamentul autentificat de BNP ........ sub nr........./11.02.2010 prin care ,,… ținând cont de preved. art.2 din procura specială în cazul în care cele 1311 acțiuni pe care le-am vândut domnului ........ ........ … nu pot fi înregistrate în Registrul de Acțiuni al Asociației ........ și în Registrul de Acțiuni al SC ........strucția SA, mă angajez ca în termen de 30 de zile calendaristice de la data autentificării procurii speciale … să mă deplasez la sediul societății SC ........strucția SA și la Asociația ........, pe cheltuiala cumpărătorului pentru a înregistra direct cesiunea celor 1311 acțiuni, prin semnarea contractului de cesiune de acțiuni, cât și pentru a înregistra și a semna în Registrul de Acțiuni al Asociației ........ și în Registrul de Acțiuni al SC ........strucția SA. … În cazul în care, nu voi face întocmai, mă angajez să suport de 10 (zece) ori contravaloarea prețului primit pentru aceste acțiuni.";

În vederea soluționării cauzei, într-o succesiune logică, trebuie stabilit: natura raportului juridic încheiat între părți, dacă acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, dacă a fost executat și dacă a intervenit prescripția dreptului material la acțiune al reclamantului.

2. În primul rând, tribunalul reține că, sub aspectul aparenței, cele două înscrisuri stabilesc obligații doar în sarcina pârâtului, fiind semnate doar de acesta, fapt care ar putea duce la concluzia existenței unui act juridic unilateral în sensul de negotium iuris.

Cu toate acestea, tribunalul reține și existența unor obligații ale pârâtului:

-obligația de a plăti prețul de 7.250 lei, obligație care, conform mențiunilor din procura specială, a fost executată la data semnării procurii (11.02.2010);

-obligații privind îndeplinirea formalităților privind cesiunea de către pârât a celor 1311 acțiuni deținute la SC ........strucția SA către reclamant.

Tribunalul reține că cele două înscrisuri (instrumentum probationes) depuse la dosar reprezintă (împreună, nu separat), două acte juridice principale:

-un antecontract de vânzare având ca obiect vânzarea de către pârâtă a 1311 de acțiuni deținute la SC ........strucția SA pentru prețul de 7.250 lei plătit de reclamant;

-un contract de mandat dat de pârât reclamantului, mandat având ca obiect îndeplinirea formalităților privind transferul acțiunilor de la pârât către reclamant prin înscrierea acestui transfer în registrele SC ........strucția SA și Asociației .........

Modul în care cele două părți au materializat voința lor comună în două înscrisuri semnate doar de pârât este unul atipic, însă, efectele juridice sunt cele ale unui antecontract de vânzare-cumpărare și ale unui contract de mandat

3. Tribunalul reține existența unui antecontract de vânzare-cumpărare (și nu a unui contract propriu-zis de vânzare-cumpărare) din textul procurii speciale: ,,desemnez pe domnul ........-......... … să îndeplinească toate formalitățile și să semneze … toate documentele cu privire la operațiunea de cesiune de acțiuni … ce se va încheia …";.

În acest sens, tribunalul arată că promisiunea de vânzare-cumpărare nu poate fi considerată ca vânzare-cumpărare sub condiție care, în cazul îndeplinirii acesteia (în concret, prin încheierea contractului de cesiune și efectuarea demersurilor cerute pentru opozabilitate față de terți), să facă valabilă vânzarea din chiar ziua promisiunii

Așadar, deși conform procurii speciale prețul de 7.250 lei a fost plătit la data încheierii acesteia, în sarcina promitentului vânzător a rămas obligația de a formaliza cesiunea de acțiuni, obligație ce urma să fie îndeplinită de chiar promitentul-cumpărător, în calitate de mandatar al promitentului-vânzător.

În acest sens, la punctele 1. și 2. din procura specială sunt menționate acțiunile pe care trebuia să le îndeplinească promitentul-cumpărător, acțiuni care, prin prisma celui de-al doilea act juridic încheiat între părți, se subsumează noțiunii de instrucțiuni date de mandant mandatarului..

În situația neîndeplinirii obligațiilor asumate de promitentul-vânzător, promitentul-cumpărător nu poate cere predarea bunului, întrucât nu a devenit proprietar, ci poate cere doar daune-interese.

Dacă bunul există încă în patrimoniul promitentului-vânzător (și nu există alte impedimente legale), promitentul-cumpărător poate solicita instanței, pe lângă daune-interese, și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de vânzare-cumpărare, în temeiul art.1073 și 1077 din Codul civil coroborat cu principiul executării în natură a obligațiilor și reparării în natură a pagubelor.

Antecontractul de vânzare-cumpărare cuprinde și o obligație a promitentului-vânzător, obligație afectată de o condiție suspensivă.

Această obligație constă în aceea că, în situația în care promitentul-cumpărător (acționând ca mandatar) nu va putea efectua într-un termen de 30 de zile formalitățile pentru transferul de acțiuni cu privire la care părțile au convenit, promitentul-vânzător va îndeplini el însuși respectivele formalități.

Termenul de 30 de zile nu reprezintă un termen ca modalitate a actului juridic civil, deoarece exigibilitatea obligației promitentului-vânzător nu depinde de împlinirea formală a acestuia, ci, de imposibilitatea obiectivă a promitentului-cumpărător și mandatar de a efectua operațiunea în acest interval de timp.

În considerarea acestei obligații a promitentului-vânzător, antecontractul de vânzare-cumpărare cuprinde și o clauză penală obiectivată în înscrisul ,,Angajament";: ,, În cazul în care, nu voi face întocmai, mă angajez să suport de 10 (zece) ori contravaloarea prețului primit pentru aceste acțiuni.";

4. Contractul de mandat (făcând abstracție de elementele specifice antecontractului de vânzare-cumpărare) a fost încheiat între părți într-o formă cvasitipică: procură în formă autentică:

Conform certificatului nr........./22.11.2016, această procură nu a fost înscrisă în Registrul Național Notarial de Evidență a Procurilor și Revocărilor Acestora (RNNEPR), însă, în acest registru este înscrisă revocarea acestei procuri de către pârât.

Revocarea procurii de către pârât reprezintă, evident, o revocare a mandatului dat reclamantului.

5. Reclamantul a invocat drept temei al pretențiilor sale atât clauza penală cuprinsă în înscrisul ,,Angajament";, cât și revocarea unilaterală a mandatului.

Mandatul este, în principiu, revocabil, chiar dacă este cu termen.

Mandatul dintre părți a fost unul în interes comun, revocarea acestuia a fost expresă, iar, de principiu, cererea mandatarului privind obligarea mandantului la despăgubiri este admisibilă

Dreptul la acțiune al reclamantului s-a născut, deci, la data de 29.03.2011 (data revocării mandatului de către pârât), și nu la data de 22.11.2016 (data eliberării certificatului nr......... de către RNNEPR).

Acest registru a fost înființat în anul 2007 și cuprindea, la acea dată, numai evidența revocărilor acelor procuri date în formă autentică, instrumentate de notarii publici din România și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Înscrierea în acest registru a revocării procurilor date în formă autentică, în lipsa unei dospoziții legale contrare, are ca efect opozabilitatea revocării procurii atât față de terți, cât și față de mandatar.

Ca urmare, dreptul la acțiune al reclamantului pentru despăgubiri cuvenite prin revocarea unilaterală a mandatului s-a născut la data de 29.03.2011.

Potrivit art.1 din Decretul nr.167/1958, ,, Dreptul la acțiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. … Orice clauza care se abate de la reglementarea legală a prescripției este nulă.";, iar, potrivit art.3, ,, Termenul prescripției este de 3 ani.";

Instanța reține că dreptul la acțiune al reclamantului în temeiul clauzei penale s-a născut la data de 11.03.2010 și s-a împlinit la data de 11.03.2014,, iar dreptul la acțiune al reclamantului pentru despăgubiri cuvenite pentru revocarea unilaterală a mandatului s-a născut la data de 29.03.2011 și s-a împlinit la data de 29.03.2014.

În consecință, tribunalul apreciază ca fiind lipsite de temei juridic motivele de apel expuse de apelantul-reclamant și constând în existența unor momente subiective de la care ar începe să curgă termenul de prescripție.

Sub acest aspect, tribunalul arată că dispozițiile art.8 alin..1 din Decretul nr.167/1958 reglementează momentul de la care curge termenul de prescripție în cazul pretențiilor întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, iar alin.2 reglementează în același fel situația pretențiilor întemeiate pe îmbogățirea fără just temei, or, în cazul de față, pretențiile reclamantului sunt întemeiate pe răspunderea civilă delictuală.

Având în vedere aceste considerente și dispozițiile art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul ........ ........, cu domiciliul in municipiul ..................., județul Olt și având CNP ................., împotriva sentinței civile nr......... din 14.09.2017 pronunțate de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr........., în contradictoriu cu intimatul pârât ........, cu domiciliul în municipiul Târgu Jiu, str. ...., județul Gorj.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.04.2018.

Președinte,

........ Judecător,

........

Grefier,

........

Red.LM

j.f. P M.

ex. 4

SL 02 mai 2018

← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar		Contestaţie act. Jurisprudență Chemare în judecată... →

Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri)