Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 696 din data de 18.04.2017
Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei Moinești sub nr. de dosar …, contestatoarea P.M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul P. I., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea executării silite efectuată în cadrul dosarului de executare nr. … al BEJ B. E., să se constate nulitatea absolută a contractului de împrumut autentificat sub nr. … și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
A arătat contestatoarea că a fost căsătorită cu intimatul din data de … până la data de … când s-a dispus desfacerea căsătoriei prin sentința civilă nr. … pronunțată de Judecătoria M.
Până la data divorțului părțile au dobândit împreună un teren în suprafață de 500 mp situat în M., str. P., nr. 17 bis, prin cumpărare de la părinții contestatoarei. Deși în realitate a fost vorba despre o donație, pentru a nu exista discuții s-a decis ca actul să fie încheiat sub forma unei vânzări- cumpărări. Pe acest teren au construit o casă, iar în urmă cu aproximativ 3 ani de zile s-a decis să facă partajul bunurilor pe care le-au dobândit parte în perioada comunității legale, parte în perioada concubinajului. Intimatul i-a propus să-i dea bani în schimbul contribuției lui la obținerea bunurilor, urmând ca după ce va achita această sumă să îi fie lăsate toate bunurile și să fie încheiat un act de partaj voluntar. Contestatoarea a fost de acord cu această propunere, dar deoarece nu avea suma de bani solicitată de intimata, a fost de acord să încheie cu acesta un act de împrumut prin care intimatul îi împrumuta suma de reprezentând contravaloarea contribuției. Suma trebuia restituită în rate, iar la achitarea integrală a acestora urma să fie încheiat și actul de partaj voluntar.
În aceste condiții a fost încheiat contractul de împrumut nr. … prin care a declarat că a primit de la intimat suma de 35040 lei, sumă ce reprezenta ½ din valoarea construcțiilor, valoare estimată de pârât.
Această sumă trebuia restituită în rate egale de 1460 lei timp de 24 luni, astfel că împrumutul trebuia restituit integral la data de 17.09.2013. de asemenea, s-a prevăzut că se vor achita daune cominatorii de 1% pe zi de întârziere.
A primit asigurări atât de la intimat, cât și de la notarul public care a autentificat actul, că lucrurile vor decurge astfel cum s-a precizat mai sus, astfel că a plecat în Italia și pe parcurs i-a achitat intimatului suma de 2100 euro reprezentând contravaloarea a 6 rate. La presiunile rudelor a înțeles că intimatul nu va respecta angajamentul, astfel că după achitarea sumei menționate, nu a mai achitat nici o rată.
La sfârșitul lunii iulie … a revenit în țară, intimatul a refuzat să o mai primească în casă spunându-i că nu mai are nici un drept asupra bunurilor comune. De asemenea, un cumnat de-al său i-a înmânat o somație imobiliară întocmită de BEJ B. E. din care rezulta că pentru suma reprezentând valoarea împrumutului și daunelor cominatorii de 1% se începuse executarea silită împotriva sa.
Deși intimatul știa că are reședința în Italia, nu a informat-o cu privire la executare, acesta fiind motivul pentru care actele de executare au fost comunicate la fostul domiciliu comun sau la o altă adresă. S-a mai menționat că a locuit împreună cu intimatul în M., str. P., nr. 17 bis, iar mama sa locuiește la nr. 17, astfel că cererea este formulată în termen.
În ceea ce privește fondul cuprins în titlul executoriu, acesta este supus în baza dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 71/2011 vechiului Cod civil.
În realitate intimatul nu i-a împrumutat suma menționată, astfel că obligația de a restitui suma de 35040 lei este o obligație fără cauză, sancționată cu nulitate absolută de art. 966 și art. 948.
De asemenea, consimțământul său a fost viciat prin dol, respectiv manoperele viclene efectuate de intimat înainte și la data încheierii contractului.
Contractul este nul și deoarece prevede plata unor daune cominatorii, iar acestea nu se aplică obligațiilor având ca obiect sume de bani.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă, art. 711, art. 712 și următoarele Cod procedură civilă, art. 948 pct. 2 și 4 cu referire la art. 960 și art. 966 Cod civil, art. 1200 și art. 1203 Cod civil, art. 1 și următoarele din OG nr. 9/2000.
În susținerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1000 și de 1656 lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat repunerea în termenul de formulare a cerere de repunere în termenul de formulare a întâmpinării deoarece la data comunicării contestației nu mai locuia la adresa din Moinești, str. Păltiniș.
A mai fost invocată excepția tardivității formulării contestației deoarece aceasta trebuia formulată în termen de 15 zile de la de la comunicarea primului act de executare, iar prezenta contestație a fost formulată la data de 13.08.2014 cu depășirea termenului prevăzut de lege.
Pe fondul cauzei s-a arătat că în anul 2002 contestatoarea a plecat în Italia și au ținut legătura sporadic. În urmă cu trei ani de zile, contestatoarea a revenit în țară și l-a rugat să o împrumute cu suma de 8000 euro, asigurându-l că o va restitui. I-a mai promis că dacă nu va restituit împrumutul în termen de 2 ani de zile vor încheia actul de partaj a bunurilor comune și acestea îi vor reveni în totalitate, urmând ca intimatul să-i plătească sultă.
Deoarece nu avea încredere în contestatoare, a propus să încheie actul la notar, fiind încheiat astfel actul de împrumut.
Deși contestatoarea susține că a restituit o parte a ratelor, în realitate nu i-a dat nici o sumă de bani.
Existența dolului nu a putut fi dovedită, iar contestatoarea confundă daunele moratorii cu daunele cominatorii, iar stipularea acestora din urmă nu atrage nulitatea contractului.
În susținerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul contestatoarei.
Părțile au fost legal citate de la primul termen de judecată, iar la cel de al treilea termen de judecată contestatoarea a formulat o cerere de modificare a cererii principale în sensul că solicită și repunerea în termenul de exercitare a contestației. Cererea de a se lua act de modificare a fost respinsă, termenul până la care se putea formula o cerere adițională fiind depășit, fiind respinsă și cerere intimatului de repunere în termenul de formulare a întâmpinării.
Au fost invocate din oficiu excepția tardivității formulării contestației la executare și a inadmisibilității formulării contestației la titlu.
Prin sentința civilă nr. … pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr. … a fost respinsă cererea ca fiind tardiv formulată, iar capătul de cerere privind contestația la titlu a fost respinsă ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr. … a fost admisă cererea de apel formulată împotriva sentinței menționată mai sus și s-a apreciat că cererea este formulată în termen și admisibilă.
Pe rolul Judecătoriei M. cauza a fost reînregistrată la data de 25.07.2016 sub același număr de dosar și au fost depuse înscrisuri.
Analizând cererea prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin contractul de împrumut autentificat sub nr. … contestatoarea a împrumutat de la intimat suma de 35040 lei, urmând a fi restituită în 24 de luni în rate egale.
La data de 02.10.2013 intimatul a solicitat executarea silită a contestatoarei în baza titlului executoriu contract de împrumut.
La data de 02.10.2013 a fost admisă cererea intimatului de către BEJ B. E. și a fost format dosarul de executare nr. …
Prin încheierea din data de 15.10.2013 pronunțată de Judecătoria M.în dosarul nr. … a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite.
La data de 17.10.2013 a fost emisă încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și la data de 11.11.2013 au fost comunicate către contestatoare înștiințarea și somația imobiliară, ambele din data de 17.10.2013, actele fiind primite de numita D. L.. La aceiași dată i-au mai fost comunicate contestatoarei titlul executoriu, încheierea de încuviințare a executării și cea de stabilire a cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. … a Tribunalului B. a fost admisă cererea de apel formulată împotriva sentinței ce a fost pronunțată inițial în prezentul dosar și prin care s-a apreciat că cererea a fost tardiv formulată.
Pentru a decide astfel s-a reținut de către Tribunal că "Din cuprinsul actelor de executare reiese că intimatul a indicat domiciliul apelantei -contestatoare ca fiind în M., str.P. nr.17, adresa fiind aceeași cu cea a domiciliului intimatului, astfel cum acesta a indicat.
Or, din înscrisurile de la dosar, f.11 dosar fond, precum și din cuprinsul contractelor de muncă și închiriere depuse în apel și a înscrisurilor anexate, rezultă că apelanta are locul de muncă în Italia și este evident că și intimatul avea cunoștință despre acest fapt, în condițiile în care a indicat, în cadrul executării silite, adresa de domiciliu a apelantei chiar la adresa la care și intimatul avea domiciliul, după cum reiese din cererea de executare silită - f.41 dosar fond.
Deci, comunicarea actelor de executare la domiciliul indicat de creditorul-intimat încălcă finalitatea urmărită de lege, respectiv aceea ca cel vizat de executarea silită să ia cunoștință de toate actele de executare.
Așadar, instanța apreciază că respectivele comunicări sunt lovite de nulitate în sensul art.174 și următoarele din NCPC, contestatoarea fiind în termen pentru a formula contestația la executare";.
Astfel, prin această decizie s-a stabilit că înștiințarea din data de 17.10.2013, precum și somația imobiliară din aceiași dată sunt lovite de nulitate absolută.
Potrivit art. 667 Cod procedură civilă "(1) Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.
(2) Comunicarea titlului executoriu și a somației, cu excepția cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somație ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancțiunea nulității executării";.
La art. 820 Cod procedură civilă se prevede că "Executorul judecătoresc va comunica o copie de pe încheierea de încuviințare a executării silite prevăzute de art. 666 atât debitorului, cât și terțului dobânditor, însoțită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată de executor pentru conformitate cu originalul și de somație, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare";.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale citate, înainte de a începe executarea silită imobiliară este necesară comunicarea către debitor a încheierii de încuviințare a executării silite, titlul executoriu și somația prin care i se pune în vedere acestuia să plătească debitul, sub sancțiunea nulității executării.
În privința somației imobiliare și a înștiințării de plată din data de 17.10.2013 s-a stabilit de către Tribunal că sunt nule deoarece nu au fost comunicate cu respectarea prevederilor legale, situație în care conform art. 667 alin. 2 se va constata că această nulitate atrage nulitatea întregii executări silite, motiv pentru care va fi admis capătul de cerere privind contestația la executare.
În ce privește contestația la titlu, se constată că s-a solicitat anularea contractului reprezentând titlul executoriu deoarece la încheierea lui ar fi fost folosite mijloace dolosive în absența cărora contestatoarea nu ar fi încheiat actul.
s-a mai precizat că nu a existat o cauză pentru încheierea actului, în realitate nu a fost un contract de împrumut.
Raportat la data încheierii actului, respectiv 01.08.2011, și data intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 01.10.2011, se constată că actului îi sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil.
A susținut reclamanta că a avut o înțelegere cu pârâtul și că pentru a masca acest lucru au încheiat contractul de împrumut, dar în realitate nu a fost vorba despre vreun împrumut, contractul este fără cauză, nu trebuie să restituie nici o sumă de bani și consimțământul i-a fost afectat prin dol.
Potrivit art. 953 cod civil "consimțământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violență, sau surprins prin dol";.
Conform art. 960 alin. 2 Cod civil "dolul nu se presupune";, iar la art. 966 Cod civil se prevede că "Obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect";.
De asemenea, la art. 967 alin. 2 Cod civil "cauza este prezumată până la dovada contrarie";.
Dispozițiile art. 6 din CEDO reglementează dreptul la un proces echitabil, stabilind în materie civilă că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Temeinicia pretențiilor reclamantului se analizează de instanță pe baza probelor administrate. Proba constituie un instrument de cunoaștere prin intermediul căruia organul judiciar află adevărul; lipsa probelor echivalează cu lipsa faptei, instanța formându-și convingerea doar pe baza probelor.
Potrivit art. 249 Cod procedură civilă "cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege";.
În materie civilă, principiul care guvernează desfășurarea procesului civil este principiul disponibilității. Modul cum este condusă apărarea rămâne atributul celui interesat, fiind aplicabil principiul conform căruia cel ce acuză este obligat să probeze (așa cum a decis și Curtea Europeană a Drepturilor omului, în decizia din 19 oct 2000).
În prezenta cauză, astfel cum am arătat, au fost depuse doar înscrisuri, dar din acestea nu rezultă că reclamanta ar fi fost indusă în eroare prin manopere dolosive pentru încheierea actului, astfel cum nu s-a dovedit nici că nu ar fi existat o cauză a încheierii actului ori că aceasta nu ar fi fost licită.
s-a mai susținut că o altă cauză de nulitate a contractului o reprezintă faptul că potrivit OG nr. 9/2000 nu puteau fi stabilite daune cominatorii deoarece nerestituirea împrumutului produce de la sine dobânzi și acestea trebuiau să fie stabilite conform legii menționate.
Instanța constată că potrivit art. 2 din OG nr. 9/2000 "în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală";.
În vechiul Cod civil contractul de împrumut era prevăzut la art. 1576, iar la art. 1587 era prevăzută o varietate a acestuia, respectiv contractul de împrumut cu dobândă.
Astfel, în varianta sa clasică, contractul de împrumut nu este un contract în baza căruia în mod automat dacă nu se restituie la scadență suma împrumutată, de la data scadenței se datorează dobânzi.
În aceste condiții, se constată că nu trebuia să se prevadă în contractul analizat în prezenta cauză ca în cazul în care nu se va achita suma la scadență să se plătească doar o anumită dobândă și nu daune cominatorii, deoarece contractul părților nu se încadrează în cele la care se referă ordonanța conform art. 2.
Astfel, obligația inserată în contractul părților, raportat la textele de lege citate mai sus, nu este purtătoare de dobânzi nici legal și nici contractual.
În această situație, părțile aveau posibilitatea de a stabili o modalitate de acoperire a prejudiciului cauzat prin nerestituirea sumei la scadență, manieră în care au și procedat, fiind stabilit procentul de 1% pe zi.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte cererea, va anula executarea silită și va respinge ca nefondată contestația la titlu.
| ← Carte funciara. Jurisprudență Carte Funciară | Carte funciara. Jurisprudență Carte Funciară → |
|---|
