Revendicări. Jurisprudență Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)
Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 845 din data de 08.05.2017
Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.07.2016, sub nr. 3404/260/2016, reclamantul S. R. cu sediul ………a chemat in judecată pe pârâtul B.M. cu domiciliul in …………., solicitând obligarea acestuia să lase in deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de 1,9 ha teren forestier, situat pe raza Ocolului Silvic Comănesti.
Actiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Analizând actele dosarului, instanta reține următoarele:
Constată că reclamanta a formulat acțiune in revendicare intrucât pârâtul a ocupat nejustificat o suprafață de 1,9 ha din fondul forestier arondat Ocolului Silvic Comănești. Pârâul prezent in instanță a recunoscut că a ingrădit o suprafață de teren si că nu poate preciza in mod expres dacă această suprafață reprezintă doar terenul său ori și un alt teren.
Reclamanta a depus acte prin care justifică faptul că terenul respectiv este un teren aparținând domeniului silvic proprietatea Statului Român și care se află in administrația regiei.
Pârâtul are si el titlu de proprietate pe un teren megieș cu terenul in discutie, fapt pentru care prin rezoluția de NUP in dosarul parchetului nr. 819/P/2008, s-a dispus neînceperea u.p., întrucât situația trebuie reglementată pe cale civilă.
Părțile in cauză au fost de acord cu efectuarea unei expertize si lămurirea situației de fapt in urma măsurătorilor cadastrale. Expertiza achitată de partea reclamantă a fost realizată de expertul Damian V. care a concluzionat că pârâtul ocupă o suprafață de teren de 15. 510 mp din terenul forestier, a făcut identificarea ternului părtilor pe baza actelor de proprietate și a intocmit schița corespunzătoare. După efectuarea lucrării de expert, pârâtul care îngrădise această suprafață de teren a ridicat ingrădirea si lăsat liber terenul aflat in administrarea RNP.
In urma acestei atitudini a pârâtului, reclamanta a solicitat ca instanta să respingă acțiunea ca rămasă fără obiect, dar să-l oblige pe pârât la cheltuieli de judecată întrucât comportamentul acestuia a general cheltuielile de față.
Instanța raportat la actele dosarului, comportamentul pârâtului si solicitarea finală a reclamantei, va respinge acțiunea ca rămasă fără obiect, constatând că pârâtul a eliberat in fapt terenul aparținând reclamantei.
Instanța constată că pârâtul se află in culpă procesuală in ce privește cheltuielile de judecată, a generat aceste cheltuieli, iar eliberarea terenului s-a făcut in fapt după ce aceste cheltuieli au fost făcute de reclamantă.
Raportat la art. 451 CPC instanta va obliga pe pârât la 500 lei onorariu expertiză, cu mentiunea că acțiunea de față a fost scutită de taxe.
← Carte funciara. Jurisprudență Carte Funciară | Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) → |
---|