DIVORŢ. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Judecătoria MIZIL Sentinţă civilă nr. 113 din data de 13.02.2014
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de ...........2013 sub nr........../259/2013, reclamanta L.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul L. T. D., ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună :
- în baza art. 373 lit. b, rap. la art. 379 c.civ., desfacerea căsătoriei încheiate de părți la data de ......... 2002 la Primăria orașului Mizil, jud.Prahova și înregistrată la nr......../27.07.2002, din culpa exclusivă a pârâtului ;
- în baza art. 383 pct.3 c.civ., urmează ca pe viitor să-și reia numele avut anterior căsătoriei, acela de ........ ;
- în baza art. 397 c.pr.civ. autoritatea părintească pentru minorul L. F. N., născut la ..........2002; să fie exercitată de ambii părinți ;
- în baza art. 400 pct.1 c.civ., locuința copilului minor L. F. N., născut la .......2002, să fie stabilită la mama reclamantă, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, conform venitului minim pe economia națională.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de ...........2002 în speranța întemeierii unei familii bazate pe afecțiune și sprijin reciproc, din căsătoria lor rezultând minorul L. F. N., născut la .......2002.
A mai arătat reclamanta că au locuit împreună la părinții pârâtului, în localitatea Mizil și au fost despărțiți în fapt de mai multe ori, intervale scurte de timp, dar la insistențele pârâtului, care a promis că se va schimba și va avea o atitudine corespunzătoare vieții de familie, au reluat conviețuirea.
A susținut reclamanta că s-au despărțit în fapt de circa o lună de zile, când ea reclamanta, în urma unor certuri violente între soți, a părăsit domiciliul comun împreună cu minorul L. F. N., mutându-se la fratele său care domiciliaza în București.
Pe toată perioada căsătoriei, reclamanta a susținut că pârâtul a avut o atitudine necorespunzătoare vieții de familie, în sensul că, pe fondul unei gelozii excesive și nejustificate, provoca certuri în domiciliu, o amenința cu moartea, îi adresa injurii, chiar și în fața minorului și chiar a lovit-o cu pumnii și picioarele, iar în timp ce o lovea, o amenința că o să se deplaseze în cărucior, iar dacă vrea să-l părăsească o să se sinucidă.
Reclamanta a precizat că, pe timpul căsătoriei, pârâtul, spunându-i că este frumoasă, a constrâns-o să facă activități de video-chat, pentru a obține venituri, întrucât nici unul dintre ei nu era angajat, deși nu a fost de acord la început, iar când a renunțat la această activitate, a provocat scandal în domiciliu, ceea ce a determinat -o să se separe în fapt de acesta.
Referitor la relatia paratului cu minorul, reclamanta mentioneaza ca paratul este atasat fata de minorul L. F. însă, uneori se poartă urât și cu acesta, iar majoritatea certurilor erau provocate și de față cu minorul și că între ei soții nu mai există relații de afecțiune și nici măcar nu mai pot comunica ca două persoane mature, relațiile dintre ei fiind grav și iremediabil vătămate, astfel încât consideră că această căsătorie nu mai poate continua.
În ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea locuinței minorului, a apreciat reclamanta că în locuința fratelui său din București, unde domiciliază în prezent cu minorul, dispune de condiții materiale foarte bune pentru creșterea și educarea acestuia, este ajutată din punct de vedere financiar de frații și sora sa și este extrem de atașată afectiv de minor și minorul de ea, astfel încât și față de vârsta minorului, apreciază că este în interesul acestuia să locuiască în continuare cu ea.
A menționat reclamanta faptul că a făcut demersuri în vederea obținerii transferului minorului de la școala din Mizil, la o școală din București, aflată în apropierea locuinței sale, urmând să depună acte în acest sens la primul termen de judecată.
A mai arătat reclamanta că nici ea și nici pârâtul nu au fost încadrați în muncă, pe perioada căsătoriei, fiind ajutați de familiile lor și obținând venituri din activitatea sa de video-chat, astfel încât solicită obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, conform venitului minim pe economia națională.
Reclamanta a precizat că în prezent urmează să se angajeze la o firmă în București, în vederea obținerii de venituri pentru a-i asigura minorului condiții foarte bune pentru creșterea și educarea acestuia și că de la data separării în fapt, pârâtul nu a contribuit cu nimic la cheltuielile de creștere și educare ale acestuia, iar minorul refuză să comunice cu tatăl său, deși acesta îl contactează telefonic.
În final, reclamanta a arătat că minorul rezultat din căsătoria lor este extrem de sensibil, iar atitudinea tatălui său fată de ei, l-a îndepărtat pe minor fata de acesta.
În drept, reclamanta a invocat disp.art. 373 lit. b, rap.la art. 379 c.civ., art. 383 pct.3 C.civ., art. 397 c .civ., 400, pct.l, art. 402 C.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a anexat în copie certificatul de căsătorie, copie act de identitate, certificat de nastere minor, copie contract de munca, procura speciala privind administrarea unui imobil, contract de inchiriere, extras carnet de note minor si alte inscrisuri.
In cadrul procedurii prealabile, la data de 16 septembrie 2013, pârâtul L. T. D. a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională conform dispoz at.201 rap la art.205 si art.209 coroborat cu art.916 Cod proc civ.
Prin întâmpinare, pârâtul a învederat instanței faptul ca este de acord cu desfacerea căsătoriei insa din culpa reclamantei si totodata este de acord ca reclamanta sa isi reia numele avut anterior căsătoriei , ca autoritatea părinteasca privind minorul L. F. N. sa fie exercitată în comun de catre ambii părinți iar referitor la cererea de stabilire a domiciliului minorului la mama reclamanta si obligarea paratului la plata unei pensii de întreținere, pârâtul a solicitat respingerea ca neintemeiata si nefondata.
Pe calea cererii reconventionale, pârâtul-reclamanta a solicitat ca instanța să dispună stabilirea domiciliului minorului L. F. N., născut la data de .......2002 la domiciliul tatălui pârât, situat în Mizil, str.......... nr. ........, județul Prahova.
În motivarea întâmpinării și a cererii reconvenționale pârâtul-reclamant a arătat că s-a căsătorit cu reclamanta-pârâtă la data de ............2002, in localitatea Mizil, din căsătoria lor rezultând minorul L. F. Nicolae, născut la data de .......2002 și că, înca de la data incheierii căsătoriei, a locuit cu pârâta în casa părinților săi, din Mizil, str.......... nr..........., pârâtul si mama sa fiind in mod direct si aproape exclusiv implicați in creșterea si educarea copilului, dar si in activitățile gospodărești, de care parata era străina.
Din lecturarea cererii de chemare in judecata, pârâtul-reclamant a susținut că nu se desprinde nici măcar un motiv cert si dovedit care sa duca la concluzia ca aceasta căsătorie trebuie desfăcuta din pricina sa, reclamanta imputandu-i acestuia atitudinea de gelozie si accese de agresivitate, total neadevarate, precum si o pretinsa constrangere a ei de către pârât ins sensul prestarii unor activitati de videochat erotic.
Pârâtul-reclamant a susținut că, daca reclamanta-pârâtă aprecia ca el o forța sa faca videochat erotic, ceea ce este total neadevarat, si de altfel imposibil, fata de specificul activității de videochat erotic care presupune implicare fizica si emoțională directa si nefortata, de ce a mai stăruit in aceasta activitate si cand a plecat din domiciliul comun, prestand aceeași activitate si la București.
Pârâtul a subliniat faptul că pretinsele certuri conjugale erau generate de dorința sa de a nu mai presta aceste activități, fiind firesc si normal pentru un bărbat, un sot, sa nu isi dorească sa isi imparta soția cu nimeni, aceasta ca o condiție de moralitate si de decenta dar si de atașament si dragoste iar faptul inexistentei unei constrangeri este demonstart si bunurile găsite in casa, recuzita specifica acestei activități, imaginile foto, dar si înscrisurile de mana ale paratei cu termeni si expresii specifice.
O dovada a prestarii acestui gen de activitati o constituie si înscrisurile gasite in domiciliu, care atestau faptul ca parata incasa sume de bani prin transfer de la cetățeni străini iar atunci cand i-a solicitat sotiei sa înceteze aceste activități, întrucât el realiza venituri care asigurau un trai decent familiei, aceasta a refuzat, înțelegând sa părăsească domiciliul comun împreuna cu minorul.
Pârâtul a mentionat faptul că a realizat si realizează venituri de natura salariala inca de la data încheierii căsătoriei si pana in prezent.
Referitor la despartirile anterioare ale celor doi soti, culminate cu părăsirea domiciliului comun de catre reclamanta, pârâtul a relatat faptul că aceste episoade s-au petrecut în 2005 dar si în anul 2009, reclamanta a plecat din nou aproximativ 5-6 luni, tot la București, cu copilul, timp de o luna de zile neștiind unde locuiește si unde învată copilul său, deoarece parata a refuzat sa îi spună, intalnindu-se cu parata si copilul in mall-uri si in Parcul Tineretului, ocazie cu care le dădea bani, cumpăra haine pentru acesta, reclamanta refuzând in permanenta sa îi dea și alte detalii și că în toată acesta perioada a inscris copilul fara acordul său la Scoală ......... din București, desi era inscris la Scoala Sf Maria din Mizil, iar rezultatele școlare ale copilului din perioada școlarizării la Mizil comparativ cu cele de la București sunt net superioare, astfel cum rezulta din carnetul de note anexat.
Dupa îndelungi insistente, pârâtul susține că au convenit sa se impace, cu condiția impusa de reclamantă de a se muta in București, ceea ce a si făcut de altfel, angajandu-se in acea perioada la SC ........... Divizia de Securitate și locuind într-o vila din București, in care isi desfășura activitatea fratele reclamantei, N.G..
A menționat pârâtul că în toată aceasta perioada reclamanta nu a realizat venituri, iar ulterior, fiind preocupat in timpul liber cu efectuarea curățeniei in locuinta, a depistat diverse lenjerii sexi, si diverse obiecte erotice in geanta soției sale și că locatia unde se desfasurau activitatile de videochat era situata vis-a-vis de sediul scoalii pe care o frecventa copilul in aceea perioada.
În conditiile aratate, pârâtul a apreciat că prezenta mamei în viața minorului, constituie un exemplu negativ, data fiind si vârsta acestuia, nu face decât sa ii lezeze si sa ii pericliteze dezvoltarea psihica si fizica normală a acestuia.
Pârâtul a considerat ca este în interesul minorului masura stabilirii domiciliul tatalui parat (locuind împreuna cu mama sa, care realizează venituri periodice si care este extrem de atașata de minor), fiind singurul element de siguranță din viata acestuia, toata aceasta perioada de provizorat cu privire la domiciliul minorului daunandu-i ireversibil, copilul suferind in mod evident din pricina dezinteresului manifestat de mamă față de el, minorul fiind influențat de libertatea excesiva cu care îl învață mama sa, cu dezinteresul față de școală si de alte activități sociale.
În dovedirea întâmpinării si a cererii reconventionale pârâtul a depus extras mesaje telefonice, copie contract de munca, adeverinte, chitante privind depuneri in cont bancar si alte inscrisuri.
La data de ......... 2013 reclamanta-pârâtă a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul-reclamant L. T. D., învederând instanței, că este adevărat că a locuit împreună cu acesta în casa părinților săi din Mizil, dar separat de familia pârâtului, cei doi soți gospodărindu-se singuri, reclamanta fiind cea care se implica constant în activitatile gospodăresti și în procesul de creștere și educare a copilului,
Cât priveste pretinsul ajutor acordat de mama pârâtului, reclamanta a arătat ca este o persoană în vârstă si are în grijă gospodăria unui al fiu al acesteia care locuiește în aceeași localitate, dar la o distanță destul de mare de locuința lor, plecând din domiciliu dimineața și revenind seara .
Referitor la susținerile pârâtului că ar fi continuat activitatea de videochat la București, dupa despartirea in fapt, reclamanta a mentionat că sunt nu sunt reale, deoarece le-a prestat fiind constransa moral de catre parat in contextul lipsei veniturilor și mai mult decât atât aceste afirmatii sunt contradictorii intrucat pe de o parte susține că discuțiile dintre ei soții erau generate de pretinsa sa activitate de videochat, dar tot acesta declara că dorește să se împace cu ea "trecând peste toate aceste aspecte".
Reclamanta a arătat că motivele certurilor dintre ei soții erau comportamentul agresiv al pârâtului, faptul că nici unul din ei nu realiza venituri, gelozia nejustificată a acestuia care nu ii permitea să își găsesc un loc de muncă, nicidecum in legatura cu activitatile de video chat, iar motivul prioritar era acela al agresivității verbale a pârâtului față de minor, căruia îi reproșa că face sacrificii pentru el, comportament în urma căruia minorul a devenit timid, timorat și mai puțin sociabil toate acestea determinanand-o să părăsească domiciliul comun împreună cu acesta, pentru a-i oferi acel climat de liniște și înțelegere în care să se poată dezvolta armonios din punct de vedere psihosocial, minorul spunându-i de foarte multe ori că și-ar fi dorit să aibă un tată ca Geo, fratele reclamantei, cu care minorul se înțelege extrem de bine.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul a fost încadrat în muncă doar pentru perioade scurte de timp schimbând aprox. 3-4 locuri de muncă, iar din actele ce i-au fost comunicate împreună cu cererea reconvențională a acestuia rezultă că s-a încadrat în muncă după despărțirea lor în fapt, respectiv la 16.08.2013 și în prezent își desfășoară activitatea în județul Vâlcea, astfel încât nu sunt reale susținerile acestuia că a realizat venituri pe toată perioada căsătoriei.
Referitor la cererea reconvențională, reclamanta a solicitat a fi respinsă, având în vedere următoarele considerente :
Pe toată perioada căsătoriei pârâtul a avut un comportament total neadecvat față de minor în sensul că tot timpul țipa la acesta, îl certa îi reproșa că face sacrificii pentru el, avea ieșiri necontrolate în fața minorului în sensul că și-a rupt hainele de pe el, se certa cu reclamanta în fața minorului amenințând-o că o să o ardă cu acid și că se va deplasa cu ajutorul unui cărucior.
Pârâtul o teroriza pe ea și pe minor, tot timpul avea ceva să le reproșeze, îi era teama să isi viziteze prietenele, iar de câte ori spunea că va pleca intrucat nu mai suportă, acesta o amenința că se va sinucide, punând chiar mâna pe cuțit.
După despărțirea în fapt minorul nu vrea nici măcar să îi răspundă la telefon, spunându-i că nu dorește să mai primească reproșuri din partea acestuia In ceea ce priveste locuinta, reclamanta a învederat faptul că de la data despărțirii în fapt, a locuit o perioadă scurtă de timp la fratele său N. G., iar la acest moment locuiește numai impreuna cu minorul în imobilul proprietatea surorii sale N. E. cu reședința stabilită în Anglia, imobil care este modern mobilat și utilat.
Minorul a fost înscris în clasa a V-a la Liceul Teoretic Mihai Ionescu din București, și a început cursurile școlare la data de 16.09.2013, iar unitatea de învățământ a minorului este în apropierea domiciliului actual.
Reclamanta a subliniat faptul că minorul și-a manifestat dorința să rămână în continuare cu ea, s-a acomodat în noua instituție de învățământ și s-a integrat în colectivul clasei facându-și deja prieteni, participă și la activitățile extrașcolare organizate de această instituție, a fost înscris la cursul de engleză și la cursul de pian astfel că este în interesul superior al minorului să-i fie stabilită locuința la mama reclamantă, întrucât aceasta este dorința minorului iar la școala la care a fost înscris sunt condiții net superioare pentru educarea acestuia
În ceea ce priveste situatia materiala, reclamanta a susținut că este angajată la SC .......... Consulting din București, în funcția de contabil, programul de lucru fiind de 4 ore pe zi și își permite să se ocupe îndeaproape de creșterea și educarea minorului, fiind ajutată financiar și de fratele și sora sa spre deosebire de pârât care își desfășoară activitatea în Județul Vâlcea venind acasă la două săptămâni, iar mama acestuia este în vârstă și are in grijă si gospodăria unui frate al paratului din localitatea Mizil.
Instanța, în temeiul art.396 Cod civil, a dispus efectuarea unor anchete psihosociale la domicilul pârților, referatele fiind depuse la filele 22-28 din dosarul cauzei.
Instanta a administrat proba cu proba testimoniala în cauza fiind audiata numita C. E. a cărei declaratie a fost consemnata si atasata la dosar, precum si proba cu inscrisuri.
In temeiul art.264 Cod civ, la data de 10.07.2013, instanta a procedat la audierea minorului nascut la data de .........2002 în camera de consiliu, fiind intocmit in acest sens procesul verbal depus la dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de ..........2002 a fost încheiată căsătoria părților și mentionată în Registrul Stării Civil al Primăriei Mizil, jud. Prahova sub nr. ....../27.07.2002, din casatoria partilor rezultand minorul L.F. N., nascut la data de ........2002.
La termenul de judecată din data de .........2013, ambele parti si-au precizat cererile solicitand desfacerea casatoriei prin acordul partilor, instanța, în temeiul art. 930 alin 1 Cod proc. civ. a verificat consimțământul părților cu privire la desfacerea căsătoriei prin acord, și a constatat că acesta există.
În drept, instanța a reținut că potrivit art. 373 lit. a) Cod civil, căsătoria se poate desface prin divorț bazat pe acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț.
Potrivit art. 374 Cod civil, divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat de instanța de judecată indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie. În acest caz, conform art. 930 C.pr.civ., instanța va dispune desfacerea căsătoriei, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț și va lua act de înțelegerea părților cu privire la cererile accesorii.
Referitor la numele pe care îl va purta pârâta după desfacerea căsătoriei, instanța constată, în temeiul art 383 alin. 1 cod civil că între părți nu a intervenit o înțelegere, aceasta dorind să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ".........";.
Cu privire la capătul de cerere avand ca obiect exercitarea autorității părintești privindu-l pe minorul L. F. N., nascut la data de ........2002, instanța a reținut că disp. art.397 C.civ stabilește faptul că autoritatea comună reprezintă regula, în timp ce autoritatea părintească exercitată de către un singur părinte reprezintă o situație de excepție și trebuie să fie temeinic motivată, prin prisma interesului superior al minorului .
Conform art. 483 Cod civil, autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Potrivit art. 487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acesteia potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.
Deoarece în fața instanței, părțile, în calitate de părinți ai minorului L. F. N., nascut la data de .......2002, au învederat faptul ca doresc să ia împreună deciziile importante privitoare la copil iar concluziile referatului de anchetă psihosocială nu relevă situații de excepție care să determine măsura exercitării autorității părintești de către un singur părinte, instanța apreciază că în speță prezumția legală a autorității părintești comune nu a fost răsturnată, neexistând motive întemeiate pentru renunțarea la aceasta, motiv pentru care instanța urmează să dispună ca autoritatea părintească, în ceea ce il privește pe minorul L. F. N., nascut la data de ........2002, să fie exercitată de către ambii părinți.
Referitor la capătul de cerere privind la stabilirea locuinței minorului L. F. N., nascut la data de .......2002, instanța a avut în vedere dispozițiile art.400 alin.2 Cod civil potrivit cărora în lipsa întelegerii dintre părinți, in situația în care până la divort copilul a locuit împreună cu ambii părinți, instanța de tutelă va stabili locuința minorului la domiciliul unuia dintre părinți tinând cont de principiul interesului superior al minorului, de opțiunea exprimată de minor în sensul că dorește să locuiască în continuare împreună cu mama sa, coroborat cu concluziile referatului de anchetă psihosocială si declaratiile martorilor in cauza, astfel ca va dispune stabilirea locuinței minorului la domiciliul mamei reclamante L.A.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului principiul respectarii si promovarii cu prioritate a interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti, asa cum rezulta din prevederile
De altfel, conform dispozițiilor art. 6 litera i din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, unul din principiile prin care se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului este asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copiilor.
Respectarea si garantarea tuturor drepturilor copilului se mai realizează conform urmatoarelor principii vizând responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti; asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil și respectarea demnitatii copilului, potrivit art. 6 din acelasi act normativ.
Criteriile de apreciere sunt urmatoarele: vârsta copilului, conditiile pe care parintele le poate asigura pentru o buna dezvoltare fizica, intelectuala si morala, atașamentul față de copil si al copilului față de parinte, profilul socio-moral al parintilor, interesul si grija manifestata de ei in timpul căsătoriei precum și în perioada următoare despărțirii în fapt si pana la formularea cererii de divort, opinia minorului, precum si alte asemenea elemente de apreciere, fara a se absolutiza vreunul dintre criteriile avute in vedere.
Un prim argument pentru care instanța a înteles să stabilească locuința minorului la domiciliul mamei reclamante îl constituie opțiunea minorului L. F. N. care și-a exprimat clar și fără echivoc dorința de a locui împreună cu mama să la domiciliul din Bucuresti unde unde frecventează cursurile școlii gimnaziale, integrandu-se in noul cloectiv , colegii indragindu-l , legand prietenii cu acestia , imprejurare ce nu poate fi ignorată în contextul în care audierea minorului s-a realizat dupa o prealabila informare, fără prezența mamei sau a avocatului acesteia, ori a unei persoane straine de cauza și având în vedere și vârsta minorului, de aproximativ 11 ani care îi conferă o oarecare posibilitate de a-si spune un punct de vedere pertinent in probelemele care îl privesc mai ales ca, potrivit raportului de evaluare psihologica, minorul "manifesta autonomie, independenta si capacitata de a se descurca singur";, "intelegand bine situatia tensionata in care se afla parintii lui in prezent ";. Instanța a exclus teza înaintată de către părăt în sensul influentarii minorului de catre mama sa în exprimarea optiunii, întrucât a remarcat o lejeritate si cursivitate in exprimare in timpul dialogului minorului cu magistratul in camera de consiliu, naturaletea in declararea afectiunii manifestate fata de ambii parinti dar si in exprimarea regretului fata de atitudinea tatalui sau care incearca "sa il atraga de partea sa oferindu-i diverse cadouri ";, spunandu-i lucruri neplacute despre mama sa pe care o ameninta ca ii va face rau desi aceasta niciodata nu a incercat sa il influenteze negativ, criticandu-i tatal .
Capacitatea minorului de a înțelege realitate, interesul acestuia pentru activitatile scolare demonstrat prin rezultatele bune obtinute de acesta, dorinta minorului de a dobandi noi cunostinte prin implicare in activitati extrascolare creative ( de ex. lectii de pian sau lectii de limba engleza) precum și educatia oferită acestuia în ceea ce priveste comportamentul în societate, aspecte percepute personal de instanță dar si de catre psiholg , nu pot fi rezultatul educatiei primite de la bunica paterna L. A. ( care in sala de judecata a agresat un martor lovindu-l cu pumnul in stomac) sau al educatiei oferite de parat, dat fiind nivelul limitat de cultura si educatie al acestuia, absolvent doar al scolii gimnaziale (8 clase- minorul afirmand despre tatal sau ca nu "a fost prea interesat de scoala "; si a dezaprobat dorinta mamei reclamante de a urma cursurile unei facultati ) , care se reflecta si in comportamentul paratului in relatiile cu partenera sa de viata, acceptand ca aceasta sa isi expuna trupul altor barbati in fata camerei web, in schimbul unor sume de bani menite sa sustina cheltuielile familiei, in loc sa trudeasca el prestand diverse munci necalificate corespunzatoare pregatirii profesionale limitate pe care o are.
Totodata, paratul obisnuia sa ii adeseze injurii, sa ii ameninte integritatea corporala, sa o loveasca cu palma chiar si in prezenta minorului caruia i-a subliniat sacrificiile financiare pe care parintii lui le faceau pentru cresterea si educarea lui (in acest sens scrisoare minorului depusa chiar de catre parat la fila 48 dos vol I si raport de evaluare psihologica-f.44 vol II )
Un alt argument il constituie legatura afectiva puternica existenta intre minor si mama sa alaturi de care a continuat sa locuiasca si dupa despartirea in fapt a parintilor sai, acesta fiind cea care s-a implicat în mod direct si constant în procesul de îngrijire și educare a minorului fiind o fire afectuoasă, delicată, generoasă și echilibrată emotional ( conform concluziilor raportului de anchetă psihosocială fial 43-44 dos vol II )si a supravegheat mereu activitatile scolare ale acestuia inca din perioada convietuirii cu paratul la domiciliul comun din Mizil, in acest sens mentiunile fostei invatatoare a minorului, d-na C. I. (-f.128 dos vol I - inscris depus de catre parat) iar dupa stabilirea domiciliului in Bucuresti, a fost interesata sa asigure minorului o pregatire scolara superioara , inscriindu-l la o scoala privata , la cursuri de limba engleza sau lectii de pian spre deosebire de parat care , incapabil fiind sa isi reprime frustarile si neimplinirile in plan afectiv, s-a opus finalizarii transferului minorului de la unitatea scolara din Mizil la cea din Bucuresti, deplasandu-se personal la institutia de invatamant din Bucuresti, determinand intreruperea cursurilor scolare pentru o scurta perioada (f.71-74,118,171 vol I), aspect menit sa influenteze negativ evolutia scolara a minorului , toate acestea dovedind imaturitatea si egoismul paratului care a ignorat interesul superior al minorului si nu a evitat conflictele care il fac pe acesta sa resimta consecintele nefaste ale despartirii parintilor sai .
Din concluziile raportului de ancheta psihosociala efectuata la domiciliul reclamantei situat in Bucuresti, a rezultat faptul că mama ofera condiții locative corespunzatoare pentru creșterea și educarea minorului , programul de lucru de 4 ore/zi ( care pot fi efectuate si la domiciliul reclamantei dat fiind profilul activitatilor de contabilitate) permitandu-i acesteia sa acorde minorului grija si atentia de care are nevoie spre deosebire de tatal parat ( program de lucru 8 ore, locul de munca fiind situat in judetul Valcea minorul ar ramane in grija bunicii paterne) iar unitatea scolara frecventata de catre minor, în ultimele 5 luni, se afla in apropierea domiciliului reclamantei .
In ceea ce priveste posibilitatile materiale ale reclamantei, din probele existente la dosarul cauzei (respectiv contractul de munca al reclamantei si adeverinta de venit, contractul de inchiriere a imobilului proprietatea surorii reclamantei, care este rezidenta in Anglia , pentru o chirie de 300 euro/luna, declaratii martori ), a rezultat faptul că acestea sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor curente ale minorului mai ales ca ele vor fi completate cu pensia de intretinere datorata de catre parat care, la randul sau, este obligat sa contribuie la cheltuielile pe care le implica cresterea si educarea minorului conform principiului instituit de art.499 Cod civil ( « tatal si mama sunt obligati, in solidar,sa acorde intretinere copilului lor minor… « ).
Referitor la profilul moral si psihosocial al mamei reclamante instanta a retinut faptul că reclamanta a recunoscut prin cererea de divort faptul ca a prestat activitati de video chat erotic dar in contextul in care cei doi soti nu au avut locuri de munca stabile ( cartea de munca a paratului dovedind faptul ca in perioada 2002-2009 acesta a fost angajat cu forme legale numai in perioada 17.11.2006-01.01.2009 iar mama paratului a confirmat dificultatile financiare intampinate de cei doi soti) iar paratul a fost de acord cu aceste activitati care asigurau familiei venituri obtinute fara eforturi ( declaratia acestuia consemnata in cuprinsul incheierii de sedinta din data 1.12.2013- coroborat cu declaratiile martorilor N. G. si N. L. dar si cele ale martorei L.Aastfel ca ambii parinti sunt de condamnat, in egala masura, pentru faptul ca au ales sa isi intretina familia din venituri obtinute din activitati imorale, insa este de apreciat faptul ca minorul nu a cunoscut practicile mamei sale si faptul ca acestea nu au influentat negativ educatia minorului.
Faptul ca reclamanta a prestat acest gen de activitati pentru a sustine cheltuielile familiei inclusiv cele privind cresterea minorului si nu pentru nevoi strict personale ( bijuterii, articole vestimentare costisitoare etc) este demonstrat si de imprejurarea ca aceasta nu s-a prezentat la niciun termen de judecata intr-o tinuta extravaganta, fiind modest imbracata, fara a purta bijuterii evidente si nefardata iar comportamentul si educatia sociala a minorului denota faptul ca activitatile prestate de mama nu constituie un mod de vitata pe care aceasta sa il fi imbratisat permanent, fiind un incident pasager in viata ei determinat de o conjunctura finanaciara nefasta, in prezent avand un loc de munca decent fara a mai avea nevoie de aprobarea sotului care datorita geloziei nu ii permitea sa fie angajata mai ales daca asta implica un program de lucru pana la orele 22.00 (f.8,13 vol I). Referitor la sustinerile paratului în sensul ca aceasta ar continua activitatile de video chat nu se confirma intrucat reclamanta locuieste împreuna cu minorul într-o garsoniera iar din probele administrate in cauza nu rezulta faptul ca aceasta ar parasi imobilul pe timpul noptii, lasand minorul nesupravegheat sau in grija altei persoane, pentru a se deplasa intr-o alta locatie unde sa poata desfasura acest gen de activitati
Tentativa de suicid la care a recurs paratul (declaratia martorei Gh. V. paratul a fost gasit pe liniile de calea ferata incercand sa se sinucida ) ridica un semn de intrebare in ceea ce priveste capacitatea acestuia de a gestiona situatii cu un anumit grad de dificultate, instabilitatea emotionala si imposibilitatea cenzurarii unor impulsuri violente fiind dovedita de faptul ca acesta, desi isi critica aspru fosta sotie , in mesajele expediate o implora sa revina in domiciliul conjugal, « sa faca un ultim sacrificiu «, declarandu-si iubirea ce i-o poarta dupa care, o ameninta ca o va mutila ( se va deplasa cu ajutorul unui carucior cu rotile sau ii va arunca acid clorhidric pe fata) iar în fata instantei mentioneaza faptul ca el si-ar dori continuarea casatoriei.
De asemenea, instanta a apreciat ca fiind neintemeiate sustinerile paratului in sensul ca fratii paratei sunt un exemplu negativ pentru educatia minorului dat fiind faptul prietena martorului N.G. presta activitati de video chat impreuna cu parata iar martorul N. L. a executat o pedeapsa privativa de libertate pentru comiterea infractiunii de furt, deoarece ambii martori nu locuiesc impreuna cu minorul ci doar se viziteaza la sfarsit de saptamana, isi castiga existenta in mod onest vand locuri de munca stabile iar numitul N. L., desi are antecedente penale, si-a demonstrat dorinta de a se reintegra social, de a munci nefiind de ignorat faptul ca o instanta judecatoreasca a decis in anul 2009 sa ii incredinteze spre crestere si educare cei trei minori pe care ii are dintr-o casatorie anterioara iar in prezent si-a intemeiat o noua familie alaturi de actuala partenera de viata.
Prin urmare, desi este adevarat ca ambii parinti au vocatie la stabilirea locuinței minorului la domiciliul lor, că anterior divorțului s-au preocupat de cresterea si ingrijirea acestora, că s-au dezvoltat si consolidat relatii de atasament firesti intre fiecare dintre acestia si copii, că in perioada ulterioara despărțirii în fapt copilul a beneficiat de un anumit mediu familial unde s-a obisnuit, alaturi de mama reclamantă și că din punct de vedere material conditiile oferite in prezent de parinti nu difera substantial raportat la un standard minim, dar în vederea asigurării unei continuități în mediul familial și a unui climat familial stabil și punând în balanta toate elemente aratate anterior, aceasta inclină in favoarea mamei reclamante întrucât aceasta manifestă maturitate, blandete și multă răbdare procesul de crestere al minorului, s-a ocupat foarte bine de creșterea și educarea lui pana in prezent fiind preocupată să asigure acestuia condiții superioare de viată si o educatie scolara de calitate in cadrul unei unitati scolare din capitala României, măsura venind în întâmpinarea principiilor stabilite în legislația privind protecția minorilor mai ales ca minorul nu dorește să locuiască împreună cu tatal sau și bunica paterna
Instanta a recomandat tatălui pârât să-și reprima orgoliul, frustrările și orice alte nemultumiri și sa înceteze orice acțiuni de denigrare a mamei din dorinta de persecutie a mamei pentru decizia de intrerupere a relatiilor conjugale mai ales ca minorul a remarcat acest comportament dezaprobandu-l cu consecinta unei posibile instrainari fata de tatal sau , pentru a diminua riscul apariției unei stări de insecuritate emoțională a minorului
Instanta a subliniat faptul că potrivit dispozitiilor art 401 raportat la art.400 Cod civil, parintele la domiciliul căruia nu a fost stabilită locuința copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala iar dreptul părintelui de a menține legături personale cu copilul nu constituie o simplă facultate ci și o obligație legală el fiind îndatorat să contribuie în continuare la ocrotirea copilului insa in speta nu a fost formulate o cerere in acest sens de catre tatal parat.
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect obligarea paartiului la plata pensiei de intretinere, instanta a retinut faptul ca potrivit dispozițiilor art.499 alin.1 din C.civ. , tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura, și pregătirea profesională. Conform dispozițiilor art. 516 alin.1 C.civ obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
Pentru respectarea condițiilor privind obligației de întreținere, instanța va avea în vedere dispozițiile art.524 C.civ, potrivit cărora are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sa sau din bunurile sale, cele ale art.525 alin.1 C.civ potrivit cărora minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. Totodată, potrivit dispozițiilor art.527 alin.1 C.civ poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Astfel, deși potrivit prevederilor Noului Cod Civil starea de nevoie a minorului nu se mai prezumă, ci aceasta trebuie dovedită, instanța va avea în vedere drept criterii din care rezultă starea de nevoie a minorilor vârsta fragedă a acestuia care atestă faptul că nu se poate întreține singur, precum și dispozițiile invocate referitoare la interesul superior al copilului.
Intrucat din probele existente la dosarul cauzei a rezultat faptul ca de la data promovarii cererii de chemare in judecata pana la data de ......2013 reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul realizează venituri cu caracter de permanență urmând să se stabilească o pensie de întreținere la venitul minim net ( nu brut) pe economia națională care pentru aceasta perioada a fost de 668 lei iar pentru perioada urmatoare instanta a avut în vedere venitul din munca realizat de acesta, de 1800 lei lunar, conform adeverintei de la dosar.
În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere alin.2 al art.529 C.civ a stabilit că atunci când întreținerea este datorată de părinte ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 mai mulți copii.
Astfel , cuantumul maxim la care instanța poate stabili nivelul întreținerii datorate minorului L. F. N. nascut la data de ........2002, este de 1/4 din venitul minim net pe economie pentru perioada 30.08.2013 -13.12.2013, respectiv suma de 162 lei lunar, iar de la data de 13.12.2013 pana la majoratul minorului instanta va stabili pensia de intretinere in raport de venitul de 1800 lei realizat de parat, respectiv 450 lei luna in favoarea minorului, apreciind ca aceasta suma este îndestulătoare pentru satisfacerea obligației de întreținere.
De asemenea, în ceea ce privește data de la care se acordă pensia de întreținere majorata, dispozițiile art.532 alin.1 C civ stabilesc că pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată, respectiv 30.08.2013. Astfel, acest moment este prezumat ca fiind cel în care se naște starea de nevoie a creditorului întreținerii.
În ceea ce privește momentul până la care se acordă pensie de întreținere, acesta este cel al majoratului minorului.
Având în vedere prevederile art.453 Cod proc civ si culpa procesuala a paratului, instanța a obligat pârâtul reclamant L. T. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentand onorariul aparatorului către reclamanta pârâtă L. A.
| ← VERIFICAREA DIN OFICIU A MENŢINERII MĂSURII ARESTĂRII... | DIVORŢ. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme... → |
|---|
