Contestaţie la executare - Admite contestaţia. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Judecătoria MIZIL Sentinţă civilă nr. 228 din data de 14.03.2014
Prin contestația înregistrată inițial, la data de 08.08.2013, pe rolul Judecătoriei Câmpina, sub nr. de dosar........../204/2014, formulată de contestatoarea I. C.O., prin împuternicit O.M.S., în contradictoriu cu intimata Primăria Comunei Ciorani, s-a solicitat:anularea actelor de executare silită reprezentate de Titlul executoriu nr.1 din data de 31.07.2013, Somația nr.1 din data de 31.07.2013 și a formelor de executare emise de intimată, ca netemeinice și nelegale;suspendarea executării silite până la pronunțarea irevocabilă a hotărârii privind contestația la executare;obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 05.08.2013, a primit documentele mai sus menționate prin poștă, iar intimata, Primăria Comunei Ciorani, îi solicită plata unui debit contradictoriu ce, în Somație și Titlul Executoriu se cuantifică la suma de 1.090 lei, în timp ce în înștiințarea de plată acest presupus debit este de 1.170 lei, cu toate că, așa cum se observă atât din actele emise cât și din ștampila ce poartă numele creditoarei, toate actele au fost emise în aceeași zi debitul solicitat de creditoare ar fi asupra unui teren extravilan aflat în Comuna Ciorani.
Față de sumele pretinse de creditoare, fac mențiunea că acestea nu sunt conforme cu realitatea, așa cum va fi detaliat în continuare:
Pentru rubricile referitoare la plăți de efectuat în cuantumul sumelor accesorii și a unui presupus debit creditoarea:
1. nu face dovada comunicării prealabile a acestor presupuse debite, așa cum este arătat de art. 86 din O.G. nr.92/2003, art. 193 alin. 1-2, art. 666 alin. 2 și art. 671 din Codul de procedură civilă;
2. documentele emise de creditoare sunt contestabile sub aspectul cuantumului solicitat (lichidității acestuia). Se mai arată faptul că datoria pretinsă de creditoare trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă (art. 662 Cod proc. civilă), doar că, în cazul meu, aceste cerințe nu sunt îndeplinite de creditoare sub aspectele detaliate mai jos:
a. Datoria pretinsă nu este certă sub aspectul sumelor pretinse deoarece nu specifică ce reprezintă aceste sume, pe ce perioade, care este debitul principal și care sunt accesoriile. Mai mult, Titlul Executoriu și Somația de plată, pe lângă aspectul reținut mai sus că sunt contradictorii cu înștiințarea de plată, încalcă prevederile art. 662 Cod proc. civilă, nu există un titlu de creanță, nu rezultă ce reprezintă aceste sume, pe ce perioadă și modul de calcul al acestora.
b. Suma pretinsă ca "accesoriu". în totalitatea menționată de
creditoare și anume 427 lei depășește cu peste 50%
cuantumul datoriei principale pretinse. Suma pretinsă ca
datorie finală este criticabilă și sub aspectul exigibilității
acesteia, cu atât mai mult cu cât creditorul nu face dovada
expirării termenului de plată întrucât nu specifică când a
expirat acest termen.
c. Solicită instanței să constate că sunt încălcate de creditoare și
prev. art. 136 alin. 1) din Codul de procedură fiscală,
deoarece nu sunt întrunite elementele alin.1 sub aspectul
refuzului de plată a debitului de către mine, ba chiar că nu se
face în niciun fel dovada faptului că pârâta Primăria Ciorani
i-ar fi comunicat debite sau alte sume sau că ar fi încercat să obțină sumele pretinse pe cale amiabilă, cu precizarea că, emițând înștiințarea de plată și somația în aceeași zi, fără a fi scurs termenul legal prevăzut de legiuitor, pârâta a obligat-o la deschiderea acțiunii în instanță conform art.172-173 din O.G. 92/2003.
d) Contestatoarea este beneficiara prevederilor legii speciale nr.448/2006, în fapt a articolului 26 alin.2, în ceea ce privește ,,scutirea de la plata impozitului pe clădire și teren";, acest fapt fiind întărit și de acțiunile în contencios administrativ arătate mai sus, acțiuni în urma cărora instanțele au dispus irevocabil recunoașterea drepturilor sale din 01.06.2010 la zi. Se precizează că anterior acestei perioade, mai exact din 2004 până în 2010, a fost beneficiara certificatelor de încadrare în grad de handicap accentuat, fapt recunoscut și de decizia nr.5730/30.05.2013 a Curții de Apel Ploiești, respectiv decizia nr.6372/11.06.2013 a aceleiași instanțe.
S-a mai solicitat ca, până la judecarea cauzei și emiterea unei somații definitive, instanța să suspende procedura executării silite, în temeiul art.718 alin.1 C. proc. civilă, cu mențiunea că, fiind persoană cu handicap în conformitate cu sentința 11/16.01.2012 a Curții de Apel Ploiești, rămasă irevocabilă prin decizia 5730/30.05.2013, citează ,,reclamanta beneficiază fără discuție de prevederile Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap…";, sentință ce este în curs de a fi pusă în executare, așa cum este arătat de decizia irevocabilă nr.6372/11.06.2013, fiind și pensionară conform deciziei Casei Județene de Pensii Prahova nr.138834/08.07.2010, căsătorită, soțul nefiind angajat și neavând alte surse de venit în afara pensiei de urmaș în cuantum de 959 lei, fără alte venituri, ar fi obligați să trăiască, e și soțul ei, sub 500 lei/lună/membru de familie, din această sumă scăzându-se facturile aferente lunare firești de electric, apă, telefonie, credit bancar etc.
În drept contestatoarea și-a întemeiat cererea pe disp. art.172-173 din O.G. nr. 92/2003, art.718 alin.1, art.645 alin.1 și art.198 Cod pr.civilă, cu aplicarea art.194 Cod pr. Civilă.
A arătat că, în fapt, își întemeiază cererea pe disp.art.86, 136 și 145 din OG 92/2003, art.193 alin.1-2, art.666 alin.2 și art.671 Cod pr. Civilă, art.10 alin.2 teza I din OG 5/2001 și art.26 alin.2 din Legea 448/2006.
În temeiul art.6 alin.1 lit.d) și art.8 alin.3 din O.U.G. 51/2008, art.90 indice 2 alin.4 din Legea nr.448/2006, s-a solicitat admiterea cererii de ajutor public judiciar prin scutirea de la plată a taxelor judiciare de timbru.
Contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
S-au anexat: înștiințarea de plată, somația de plată, titlul executoriu, sentința nr.11/16.01.2012 a Curții de Apel Ploiești, deciziile nr.5730/30.05.2013 și nr.6372/11.06.2013 ale Curții de Apel Ploiești, decizia nr.138834/08.07.2010 a Casei Județene de Pensii Prahova.
Prin încheierea pronunțată în ședință secretă din data de 05.09.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr......../204/2013/a1, s-a admis în parte cererea formulată de petenta I. C.O. și s-a dispus scutirea contestatoarei de la plata taxei judiciare de timbru în cotă de ½, respectiv de la plata sumei de 65,65 lei.
Prin rezoluția din data de 23.09.2013, completul căruia i-a fost repartizată cauza, a dispus, în temeiul art.200 alin.2 rap. la art.151 și 197 NCPC, înștiințarea contestatoarei ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să depună la dosar dovada în original a achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 65,65 lei (1/2 din taxa judiciară de timbru datorată urmare a încuviințării în parte a cererii de ajutor public judiciar) și procura judiciară dată mandatarului O. M.S., în original sau copie legalizată, sub sancțiunea anulării cererii, obligație care a fost complinită de către contestatoare prin depunerea, la data de 07.10.2013, la dosarul cauzei, a procurii judiciare autentificate sub nr.4332/02.10.2013 și a chitanțelor nr.345154/07.10.2013 în valoare de 50 lei și nr.345152/07.10.2013, în valoare de 66 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
La data de 24.09.2013, contestatoarea I.C.O., prin împuternicit O. M.S., a depus la dosarul cauzei o notă precizatoare a acțiunii, prin care a arătat că la data de 20.09.2013, a achitat către creditoare suma de 1.198 lei prin chitanța seria PH RANI nr.08596, ca urmare a declanșării procedurilor dezbaterii masei succesorale pentru mama ei, decedată în anul 2004 și tatăl ei, decedat în anul 2007, fiind nevoită să facă dovada că nu există creanțe restante către bugetele locale. A mai arătat că, în continuare susține netemeinicia și ilegalitatea sumelor percepute de către pârâta Primăria Comunei Ciorani, iar pe de altă parte, instanța, prin încheierea din 05.09.2013, rămasă irevocabilă prin nerecurare, a admis în parte cererea ei privind scutirea a jumătate din plata taxei judiciare de timbru, plată la care instanța a reținut și cuantumul de 50 de lei privind capătul de cerere referitor la suspendarea executării silite,
A menționat că, având în vedere că a achitat debitul solicitat de creditoare și, pe cale de consecință capătul de cerere referitor la executarea silită a rămas fără obiect, iar în temeiul art. 197 Cod proc. civilă, raportat la art. 204 Cod proc. civilă, cu aplicarea disp. art. 237 alin. 2 pct. 6 Cod proc. civilă, solicită instanței să ia act de renunțarea contestatoarei la capătul de cerere referitor la suspendarea executării silite ca rămas fără obiect și, pe cale de consecință, la ajutorul public judiciar privind taxele judiciare pentru acest capăt de cerere.
A mai solicitat ca, în temeiul art. 197 Cod proc. civilă, raportat la art. 204 Cod proc. Civilă, instanța să dispună și asupra unui nou capăt de cerere și anume cel referitor la întoarcerea executării silite, iar pe cale de consecință, ținând cont și de încheierea din 05.09.2013 și asupra taxelor judiciare de timbru referitoare la acest nou capăt de cerere, așa cum sunt ele prevăzute de art. 10 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, restul capetelor de cerere din acțiunea principală introdusă urmând să rămână neschimbate.
În drept a invocat disp. art.244 alin.2 , 237 alin.2 pct.6 C.pr.civilă, solicitând proba cu înscrisurile atașate cererii în două exemplare în copie conform cu originalul. S-a atașat chitanța nr.08596/20.09.2013 eliberată de Primăria Comunei Ciorani.
Prin rezoluția din data de 07.10.2013, completul căruia i-a fost repartizată cauza, a dispus, în temeiul art.201 alin.1 C.p.c., comunicarea cererii de chemare în judecată, înscrisurile atașate, notei precizatoare depuse la 24.09.2013 și a înscrisului atașat intimatei, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare, în condițiile art.165 C.p.c., sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică prevăzută de art.208 alin.2 C.p.c.
La data de 10.10.2010, intimata, potrivit dovezii de înmânare a primit actele menționate, iar la data de 29.10.2013 a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina, contestația la executare fiind de competența instanței locului, respectiv Judecătoria Mizil. Pe fondul cauzei, a arătat intimata că I.C. O.deține în coproprietate cu L. I. și I. V. A. (în prezent decedat-moștenitor I. C.O.) suprafața de 2,895 ha teren situat în extravilanul comunei Ciorani, județul Prahova, Tarlaua nr.44, Parcela 370/3 obținut prin sentința civilă nr.973/2007 pronunțată de Judecătoria Mizil, iar din anul 2007 se datorează impozit pentru acest teren. S-a mai arătat în întâmpinare că pentru anii 2007-2008 inclusiv, impozitul pentru teren a fost achitat de cei de mai sus, dar întrucât pentru anii 2009-2013, impozitul nu a fost achitat până la 31.07.2013, Serviciul Impozite și Taxe al comunei Ciorani a emis ,,Înștiințare de plată, Somația și Titlul executoriu";. S-a menționat că înștiințarea de plată a fost emisă pentru suma de 1170 lei reprezentând: impozit curent-159 lei, impozit rămășiță 2009-2012-578 lei, majorări curente-6 lei, majorări rămășiță-427 lei, rezultând un total de 1170 lei. Întrucât impozitul curent se achită în două tranșe: prima până la 31.03, iar a doua până la 30.09 anul curent, face ca între cele trei documente ,,Înștiințare de plată";, ,,Somație"; și ,,Titlu Executoriu"; să existe diferența de 80 lei, aceasta reprezentând impozitul pentru care termenul de plată nu a expirat și ca atare nu poate fi executat silit. Sub alt aspect, s-a mai arătat că, potrivit dispozițiilor Legii nr.448/2006, reclamanta nu beneficiază de scutire de impozit, cu precizarea că în prezent impozitul pentru acest teren a fost achitat, precum și majorările de întârziere, în mod voluntar. În dovedirea întâmpinării intimata înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată.
Prin rezoluția din data de 31.10.2013, completul căruia i-a fost repartizată cauza, a dispus, în temeiul art.201 alin.2 C.p.c., comunicarea întâmpinării contestatoarei, cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.
Contestatoarea a primit întâmpinarea, potrivit procesului verbal de înmânare, la data de 07.11.2013, depunând la data de 11.11.2013, răspuns la întâmpinare prin care a arătat că la data de 07.11.2013 a primit din partea Judecătoriei Câmpina o comunicare adresă însoțită de un document intitulat Întâmpinare, document având parafa intimatei. prin care a solicitat respingerea exceptiei necompetenței teritoriale, ca neîntemeiată și pe fond, anularea somației nr. 1/31.07.2013, titlului executoriu nr. 1/31.07.2013 și a formelor de executare, ca netemeinice și nelegale, precum și obligarea intimatei la returnarea în totalitate a sumei de 1.198,00 lei achitată prin chitanța seria PH RANI nr. 08596 (întoarcerea executării), cât și toate cheltuielile de judecată, reprezentând taxe de timbru, taxe notariale privind împuternicirea mandatarului și expedieri poștale.
Referitor la excepția necompetentei teritoriale a învederat că, potrivit art. 6, 9, 30 Cod proc. civilă și deciziei XV din 05.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, locul de desfășurare a procedurilor de executare revine judecătoriei de la localitatea de domiciliu a celui urmărit.
Pe fondul cauzei, contestatoarea a reiterat că a contestat atât suma pretinsă, pe criteriul că nu a fost notificată în prealabil de existența acesteia, cât și modul de calcul al sumei.
S-a mai arătat că intimata nu arată când și cum a expirat creanța pretinsă, ce act a stat la baza expirării acestuia cât și în ce fel i-a fost adus la cunoștință contribuabilului situația de fapt, din 2009 la zi. Potrivit Codului fiscal, Codului de proc. fiscală, cât și Codului de proc. civilă, "înștiințarea de plată" poartă un termen de plată benevolă de 30 zile, termen anulat de somația de plată ce diminuează acest termen de plată benevol la 15 zile și anulează și posibilitatea vreunei înțelegeri amiabile între părți, deoarece introduce obligația contestării la instanța de judecată a actelor emise de intimată, în cazul că acestea ar fi lovite de nulitate relativă sau parțială.
Contestatoarea a mai invocat disp. art. 125 alin. 1 din O.G. 92/2003 potrivit cărora "la cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligațiile fiscale restante, atât înaintea începerii executării silite, cât și în timpul efectuării acesteia, înlesniri la plată, în condițiile legii."
Împrejurarea că a fost efectuată o plată benevolă a creanței solicitate, nu exclude posibilitatea contestării acesteia cu solicitarea de întoarcere a executării. Mai mult, așa cum a arătat, a efectuat plata creanței, deoarece a declanșat procedura deschiderii succesiunii, or, conform Codului fiscal, nu pot fi dezbătute succesiuni ce poartă creanțe, cu excepția celor bancare, iar acest fapt nu exonerează intimata, în ceea ce privește obligațiile ce-i revin față de contribuabil și corecta notificare a crențelor, cât și a modului de calcul al cuantumului acestora.
Contestatoarea a mai aratat că întâmpinarea nu respectă cerințele impuse expresis verbis de art. 205 alin. 2 lit. c Codul de proc. Civilă, deoarece nu răspunde la toate motivele de drept și de fapt invocate prin acțiune, în concret intimata nu a contestat/răspuns în vreun fel la criticile aduse în ceea ce privește încălcarea art. 7, art. 98 și art. 136 alin.1 Codul de proc. fiscală, respectiv la criticile privind rolul activ al organului fiscal prin notificarea în timp util a creanțelor, dovedirea refuzului de a achita pretinse sume, cât și împlinirea termenului prescripție fiscală a unei părți însemnate din suma pretinsă.
În drept a invocat disp. art. 237 alin. 2 pct. 3 Cod proc. civilă, art. 172-173 din O.G. 92/2003, art. 718 alin. 1, art. 645 alin. 1 și art. 198 Cod proc. civilă, art. 86, art. 136 și art. 145 din O.G. 92/2003, art. 193 alin. 1-2, art. 666 alin. 2 și art. 671 din Codul de proc. civilă și art. 10 alin 2 teza I din O.G. 5/2001.
În susținerea acesteia, a atașat, în copie, sentința civilă nr. 5935/2012 a Judecătoriei Bistrița și decizia XV/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite.
Prin rezoluția din data de 12.11.2013, în baza art.201 alin.4 C.pr.civ. s-a fixat primul termen de judecată la data de 12.12.2013, pentru când s-a dispus citarea părților, iar intimata cu copie răspuns la întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.3209/12.12.2013, dată fără cale de atac, pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr.4319/204/2013, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpina și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea I. C.O., prin mandatar O. M. S. și intimata Primăria Comunei Ciorani, în favoarea Judecătoriei Mizil, invocându-se disp.art.136 alin.1, 172 alin.1 și 4 Cod pr. fiscală, precum și decizia nr.14/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secțiile Unite.
La data de 31.01.2014, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil, fiind repartizată aleatoriu completului C6, care, prin rezoluția din data de 03.02.2014, a fixat primul termen de judecată la data de 07.03.2014, dispunându-se citarea părților.
La primul termen de judecată ce a fost fixat conform disp. art. 201 C.P.C. la data de 07.03.2014, instanța, din oficiu, în temeiul disp. art. 131 C.Pr.Civ., a procedat la verificarea competenței, constatând că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză în conformitate cu disp.art.713 C.pr.civ., iar în temeiul dispozițiilor art. 238 alin.1 CPC, după ascultarea mandatarului contestatoarei, a estimat că durata necesară să soluționeze prezenta cauză este de o lună.
La același termen de judecată, instanța a încuviințat pentru contestatoare și intimată, în temeiul art. 255 rap. la art.258 C.pr.civ., proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, considerându-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța a reținut următoarele:
La data de 31.07.2013, s-a emis de către intimata Primăria Comunei Ciorani, somația nr.1 titlul executoriu cu același număr și înștiințarea de plată prin care intimata, Primăria Comunei Ciorani, îi solicită contestatoarei plata unui debit care, în Somație și Titlul Executoriu emise pe numele contestatoarei I. C., L.I. și I. V., se cuantifică la suma de 1.090 lei, în timp ce în înștiințarea de plată debitul este de 1.170 lei, datorat cu titlu de impozit teren extravilan.
Având în vedere faptul că suma de 1190 lei are natura unei creanțe fiscale, instanța urmează să verifice dacă au fost respectate prevederile Ordonanței de Guvern nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală și ale Legii 571/2003 privind Codul fiscal, în ceea ce privește procedura executării silite.
Conform art.110 alin.2 Cod proc. fiscală colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz.
Potrivit art.110 alin.3 Cod proc fiscală, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi :
- decizia de impunere;
- declarația fiscală;
- decizia referitoare la obligații de plată accesorii;
- declarația vamală;
- decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;
- procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale;
- decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28;
- ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.
Potrivit art.141 alin.1 și indice 1 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului, de către organul de executare competent sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, iar cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanța în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii".
În speță contestatoarea, în calitate de coproprietar de teren, datorează conform prevederilor art. 256 alin. (1) și (4) din Codul Fiscal, un impozit anual exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel [...] iar pentru terenul care este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa, iar în cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respective".
Conform dispozițiilor art. 85 alin.1 din Codul de procedură fiscală, impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc pe baza decizie emise de organul fiscal si/sau a declaratiei fiscale depuse de catre contribuabil conform art. 82 alin. (2) și care potrivit art. 86 alin. (4) este asimilată unei decizii de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, producând efectele unei înștiințări de plată.
Având în vedere faptul că în anii 2009-2013 intimata a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de a achita impozit în ce privește terenurile categoria de folosință arabil, intimata trebuia să emită o decizie de impunere, întrucât înștiințarea de plată din data de 31.07.2013 nu poate fi considerată un titlu de creanță în raport de prevederile art.110 Cod pr fiscală, cu atât mai mult cu cât aceasta relevă o altă sumă decât cea menționată în somația și în titlul executoriu. Obligația intimatei de a emite decizia de impunere este evidentă și în contextul în care acest act administrativ emis în situația deținerii în comun de către două persoane a bazei impozabile, respectiv a terenului în suprafață de 2,895 ha, putea fi contestat de către debitoare conform prevederilor art.205 si următoarele din Codul de proc fiscală raportat la art.218 Cod proc. fiscală, urmând ca instanța de contencios administrativ să se pronunțe cu privire la legalitatea obligației de a plăti taxa.
Totodată instanța a reținut faptul că nici în titlul executoriu emis pe numele contestatoarei nu se menționează elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină prevăzute de art.43 Cod pr.fiscală, menționarea termenului legal de plată a sumelor cu titlu de debit și a accesoriilor calculate până la data de 31.07.2013, neputând complini lipsurile acestuia privind modalitatea de calcul a acestora, perioada pentru care sunt datorate, modul de calcul al acestor sume precum și al cuantumului penalităților de întârziere, pentru care exista obligația emiterii unei decizii de impunere, conform prevederilor art.119 Cod proc. fiscală rap. la art.88 Cod proc fisc.
Aceste lipsuri, menționate în întâmpinarea depusă de către intimată, prin detalierea acestora, încalcă dreptul de apărare al contestatoarei care nu a putut lua cunoștință de perioada și modalitatea de calcul a sumei datorată cu titlu de impozit și a penalităților de întârziere, este lipsită de acest drept, fiind în contradicție și cu rolul activ al organelor fiscale, consacrat de art.7 din Codul de procedură fiscală, care, în alin.1, stabilește în sarcina organului fiscal obligația de a înștiința pe contribuabil asupra drepturilor și obligațiilor ce îi revin în desfășurarea procedurii potrivit legii fiscale.
Instanța a reținut că organele fiscale nu motivează nici lipsa rolului activ, respectiv pasivitatea în demersurile pe care trebuia să le efectueze pentru înștiințarea contestatoarei și colectarea creanțelor fiscale datorate din anul 2009 până în anul 2012, în considerarea obligației unității administrative teritoriale de a încasa impozitele și taxele locale. Nu este de neluat în seamă nici modul se stabilire a cuantumului impozitului și a penalităților de întârziere datorate acestuia, al căror cuantum și modalitate de calcul nu sunt menționate în titlul executoriu, mod de stabilire care încalcă prevederile art.256 alin.1 și 4, care menționează expres că pentru terenul deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea de teren aflată în proprietatea sa, și nu pentru întreaga suprafață de teren menționată în titlul de proprietate, așa cum a procedat intimata, cu atât mai mult cu cât aceasta cunoștea, potrivit mențiunilor din întâmpinare, faptul că, contestatoarea I. C.O., în calitate de moștenitor al defunctului I. V. A., deține în coproprietate cu L.I., suprafața de teren de 2,895 ha, în extravilanul comunei Ciorani, județul Prahova.
De altfel, analizând titlul executoriu nr.1 emis la data 31.07.2013 pentru suma de 1090 lei, instanța a constatat faptul că în sarcina contestatoarei au fost stabilite și accesorii în cuantum de 433 lei, fără a fi emisă de către intimată o decizie privind obligația de plată a accesoriilor conform prevederilor art.119 Cod proc fisc rap. la art.88 Cod proc. fisc.
Mai mult decât atât în titlul executoriu a fost emis pe numele a trei persoane (L.I., I. V. și I. C., cu toate că, potrivit susținerilor din întâmpinarea depusă de către intimată, I. V. este decedat, moștenitorul legal al acestuia fiind contestatoarea I. C.
Nici achitarea sumei de 1198 lei de către contestatoare nu poate determina, potrivit susținerilor intimatei, respingerea contestației la executare, cu atât mai mult cu cât contestatoarea și-a menținut cererea privind controlul legalității și temeiniciei titlului executoriu și a executării silite, completând-o cu un nou capăt de cerere privind întoarcerea executării silite, suma datorată fiind achitată pentru declanșarea procedurii succesorale.
Prin urmare, în lipsa unui titlu de creanță emis cu respectarea condițiilor de formă prevazute de art.87 raportat la art.43 Cod pr. Fisc. și în temeiul căruia să fie emis titlul executoriu, instanța a apreciat că executarea silită declanșată împotriva contestatoarei este nelegală fiind încălcate prevederile art.256 alin.1 și 4 Cod fiscal și ale art.141 alin.1 raportat la art.110 Cod proc. fisc, context în care instanța urmează admită contestația la executare promovată de către contestatoarea I. C.O. și să dispună anularea procedurii de executare silită inițiată de intimata Primăria Comunei Ciorani, conform Somației nr. 1 emisă la data de 31.07.2013 și a Titlului Executoriu nr.1 din data de 31.07.2013 și respectiv anularea actelor de executare silită reprezentate de titlul executoriu, somația de executare și înștiințarea de plată emise la data de 31.07.2013, prescripția fiscală invocată de către contestatoare prin răspunsul la întâmpinare nemaiputând fi analizată de către instanță, în lipsa unui titlu valabil emis.
La data de 24.09.2013, contestatoarea I. C.O., a depus la dosarul cauzei o notă precizatoare a cererii prin care declară că renunță la judecarea cererii de suspendare a executării silite. Potrivit disp. art.406 alin.1 CPC, actul de dispoziție al renunțării la judecată poate fi efectuat, în principiu, oricând în cursul judecății de reclamant și trebuie să fie expresă și neechivocă, manifestarea expresă de voință a părții putând fi învederată instanței verbal în cadrul ședinței de judecată, ori în scris prin formularea unei cereri scrise în acest sens.
Față de soluția admiterii contestației la executare și de achitare de către contestatoare a sumei de 1198 lei, instanța, pe cale de consecință, a admis și cererea contestatoarei privind întoarcerea executării silite și a obligat intimata la plata către contestatoare a sumei de 1198 lei.
Având în vedere dispozițiile legale invocate, precum și soluția ce se va pronunța în cauză, în ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de sumei de 116 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, la care se adaugă suma de 79,90 lei, reprezentând cheltuieli de transport, taxe poștale și legalizare procură, instanța a admis această cerere și a obligat intimata să plătească contestatoarei sumele de bani menționate.
| ← Admite în parte acţiunea. Jurisprudență Fondul funciar | VERIFICAREA DIN OFICIU A MENŢINERII MĂSURII ARESTĂRII... → |
|---|
