Drept civil. decăderea din beneficiul termenului de plată a unei datorii
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 849 din data de 09.11.2017
DREPT CIVIL
Decăderea din beneficiul termenului de plată a unei datorii
- art. 1411 alin. 1 și 2 Cod civil
- art. 1417 alin. 1 și 2 Cod civil
Părțile au stabilit un termen de plată a unei datorii, decăderea din beneficul termenului de plată operează doar în măsura în care se face dovada faptului că debitorul se află în insolvabilitate, în insolvență declarată conform legii sau atunci când cu intenție sau dintr-o culpă gravă,diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise, or, în speță nu s-a dovedit incidența vreuneia din aceste situații.
Curtea de Apel Oradea - Secția I-a civilă
Decizia nr. 849 din 9 noiembrie 2017
Prin sentința civilă nr. 104/C din data de 17 mai 2017, pronunțată de Tribunalul (...), în dosar nr. (...)/2016, s-a respins cererea precizată formulată de către reclamantul (...) având CNP (...) domiciliat în (...), în contradictoriu cu pârâtul (...) cu CNP (...) domiciliat în (...).
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtului suma de 1980 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin înscrisul intitulat "ACT DE RECUNOAȘTERE A DATORIEI"; încheiat între (...), în calitate de debitor și (...), în calitate de creditor, autentificat sub nr. (...).2015 la BNP (...), debitorul (...) a recunoscut o datorie în cuantum de 220.000 (două sute două zeci mii) CHF (franci elvețieni) față de creditorul (...), datorie care s-a acumulat de-a lungul mai multor ani, cu titlu de împrumut și s-a obligat să restituie această datorie în rate anuale, de minimum 10.000 (zece mii) CHF/an, începând cu anul 2016, cel târziu până la data de 01.01.2038, într-un cont deschis pe numele creditorului (...), la bancă, care urmează a-i fi indicat ulterior de către acesta. Pentru garantarea restituirii datoriei, părțile de comun acord au convenit ca în caz de neachitare a acesteia, creditorul să aibă dreptul și posibilitatea să se îndestuleze din bunurile mobile și imobile ce formează proprietatea debitorului, în baza art. 2324, alin. 1 Cod Civil, având un drept de garanție asupra patrimoniului acestuia, în calitate de creditor al debitorului, actul notarial constituind titlu executoriu, debitorul fiind de drept pus în întârziere la data scadentă menționată mai sus.
Obiectul acțiunii l-a constituit constatarea decăderii pârâtului din beneficiul termenului de 22 ani. Debitul de 220.000 CHF este stabilit printr-un titlu executoriu, care nu a fost contestat de către pârât.
Temeiul legal al acțiunii a fost art. 1417 Cod Civil: "(1) Debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii, precum și atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise.";
Conform art. 1417 alin 2), teza a 2-a, la stabilirea stării de insolvabilitate, instanța poate ține seama de anumite împrejurări, precum dispariția intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanșarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită și altele asemenea.
În concret, debitorul va fi decăzut din beneficiul termenului, la cererea creditorului, doar în următoarele trei situații reglementate exhaustiv de art. 1.417 Noul Cod Civil:
- dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii;
- atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise;
- atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situația de a nu mai satisface o condiție considerată esențială de creditor la data încheierii contractului.
Legea (actualul cod civil) reglementează modul de determinare a stării de insolvabilitate. Astfel, starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, față de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare se constată de instanță, care, în acest scop, poate ține seama de anumite împrejurări, precum dispariția intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanșarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită și altele asemenea. În schimb, noțiunea de insolvență nu creează discuții și confuzii, întrucât legea specială (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență) reglementează inechivoc condițiile în care instanța de judecată va declara această stare, momentul în care o persoană se află în stare de insolvență, precum și consecințele legale ce decurg din starea de insolvență. Potrivit legii, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Insolvența poate fi prezumată sau poate fi iminentă. Insolvența debitorului este prezumată (relativ) atunci când acesta, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței. Indiferent însă de caracterul prezumat sau iminent al insolvenței, legea instituie o cerință obligatorie, denumită valoare-prag; această valoare reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori (când insolvența debitorului este invocată de către creditorii acestuia), cât și pentru debitor (când debitorul însuși își invocă propria stare de insolvență), iar pentru salariații debitorului este în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. În fine, odată fiind stabilite aceste elemente care definesc noțiunea de insolvență, mai trebuie ca această insolvență să fie declarată în condițiile legii, așa cum impun prevederile art. 417 alin. (1) NOUL COD CIVIL, pentru a se putea invoca de către creditor decăderea debitorului din beneficiul termenului. Declararea stării de insolvență cade în competența exclusivă a judecătorului sindic.
Indiferent de cauzele care atrag decăderea din termen, actualul cod civil mai instituie o obligație pentru creditor, menită să protejeze încă o dată pe debitor de consecințele unei sancțiuni atât de grave, așa cum este decăderea din termen. Astfel, potrivit art. 1203 NOUL COD CIVIL care reglementează clauzele neuzuale, clauzele standard impuse de creditor (stipulațiile generale și prealabile stabilite de creditor, neincluse în contract și care nu au fost negociate cu debitorul) care prevăd decăderea debitorului din beneficiul termenului, nu produc efecte decât dacă sunt acceptate, în mod expres, în scris, de către debitor.
În actul dedus judecății, s-a apreciat că părțile nu au inserat clauze care prevăd decăderea debitorului din beneficiul termenului.
Analizând în concret situațiile mai sus enunțate, Tribunalul a constatat că pârâtul nu și-a creat/accentuat o stare de insolvabilitate. A încercat vânzarea unor active afectate desfășurării activității, și anume terenuri, însă nu cu intenția de a se sustrage de la urmărire, ci de a cumpăra o pensiune în Germania, aducătoare de veniri, venituri cu care să acopere datoriile acumulate, inclusiv cea în litigiu. Așadar nu a putut fi reținută așa zisă dispariție intempestivă planificată în Germania a pârâtului, scopul călătoriei fiind cel arătat anterior. De asemenea, întârzierea cu 2 1/2 luni la plata primei rate anuale din cele 22 invocată de către reclamant s-a datorat faptului că reclamantul nu și-a indicat un cont în care să-i fie virată rata. După indicarea contului, pârâtul a achitat rata.
S-a reținut și faptul că datoriile la (...) cu suma de 100.000 lei și la (...) cu 33.947,59 lei, conform notărilor din CF (filele 35-40 din dosar), precum și începerea executării silite sunt anterioare recunoașterii datoriei dedusă judecății și-n consecință nu s-a putut reține intenția sau culpa gravă în diminuarea prin fapta proprie a garanțiilor constituite în favoarea creditorului.
Nu a putut fi reținută nici afirmația reclamantului că valoarea terenului și a vacilor deținute de pârât nu acoperă valoarea împrumutului de 220.000 CHF, întrucât activul trebuie raportat la valoarea ratei scadente, pe de o parte iar pe de altă parte nu există o evaluare de specialitate a patrimoniului pârâtului, cu activ și pasiv.
De asemenea, s-a apreciat că, pârâtul, prin vânzarea unuia dintre terenurile deținute, nu a intenționat să-și accentueze starea de insolvabilitate, ci intenția acestuia a fost de satisfacere a unui terț creditor.
Instituirea unei ipoteci în favoarea societății (...) SRL, în sumă de 94.000 lei, conform actului adițional autentificat sub nr. (...).2016 (f.175) s-a făcut tocmai pentru a se opri vânzarea unor terenuri aflate în proprietatea debitorului, promisiunea de vânzare fiind dată cu scopul de a începe o activitate nouă, mai profitabilă, prin cumpărarea unei pensiuni în Germania, aducătoare de profit, și nu cu scopul diminuării activului și implicit al creării unei stări de insolvabilitate. Și subvenția încasată de către pârât de la APIA era destinată plății datoriei către reclamant.
Toate aceste aspecte s-a apreciat că rezultă din înscrisurile depuse la dosar, din interogatoriul administrat părților, din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Valabilitatea și, inclusiv, prescripția datoriei din actul de recunoaștere nu au fost analizate întrucât nu s-a formulat o cerere reconvențională în acest sens, susținerile pârâtului cu privire la aceste aspecte fiind doar simple apărări, care de altfel nici nu au fost dovedite, toate probele administrate au vizat obiectul cererii principale.
Față de considerentele în fapt și în drept mai sus expuse, Tribunalul a respins cererea precizată formulată de către reclamantul (...) în contradictoriu cu pârâtul (...).
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă a fost obligat reclamantul să plătească pârâtului suma de 1980 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar de avocat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, timbrat cu 6389,5 lei, a declarat apel reclamantul (...), solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin motivele de apel s-a invocat că a arătat prin acțiune faptul că, în anul 2006 a demarat împreună cu pârâtul o afacere în domeniul creșterii vacilor de lapte, el ca investitor, sprijinind activitatea unei ferme de creștere animale din comuna (...), a investit de-a lungul timpului peste 280000 de euro în ferma condusă de pârât, nu a avut beneficii, cu excepția unei sume mici achitate de pârât din valorificarea laptelui, acesta și-a dezvoltat afacerea pe baza investițiilor lui, a achiziționat terenuri, a construit anexe, a cumpărat vaci de lapte.
La data de 15.07.2015 sumele datorate de pârât au fost de peste 220000 CHF, a semnat un act de recunoaștere a datoriei, s-a obligat a-i restitui suma în tranșe anuale de câte 10000 CHF, scadente începând cu anul 2016, i-a fost acordat beneficiul termenului de plată eșalonată în considerarea relației de prietenie, de încredere. Și-a pierdut-o însă în luna iulie 2016 când a mers la fermă și a găsit alt proprietar, martorul (...), care i-a spus că acesta i-a vândut terenul aferent fermei, vacile, a aflat că a plecat din țară pentru a se stabili în Germania.
A aflat de la Primărie că era în derulare procedura de înstrăinare cu efectuarea publicității prevăzute de Legea nr. 17/2014, moment în care a introdus acțiunea apreciind că pârâtul intenționează să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor de plată a ratelor.
Starea de insolvabilitate, potrivit art. 1417 Cod civil rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, față de valoarea totală a datoriilor exigibile. Pârâtul și-a accentuat starea de insolvabilitate prin vânzarea unuia dintre terenurile deținute pentru satisfacerea unui terț creditor, a instituit o ipotecă legală în favoarea societății (...) SRL în sumă de 94000 lei, în condițiile în care era dator și la (...) cu suma de 89726 lei și la (...) cu 30000 lei, conform notărilor din CF.
Conform art. 1417 alineat 2 Cod civil, la stabilirea stării de insolvabilitate, instanța poate ține seama de anumite împrejurări, precum dispariția intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanșarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită și altele asemenea, neîntemeiat instanța a apreciat că pârâtul nu și-a accentuat starea de insolvabilitate, că nu a încercat să se sustragă de la urmărire, că nu se poate reține dispariția intempestivă a acestuia, că întârzierea de la plata ratelor i se datorează lui, că începerea executării silite de către (...) este anterioară recunoașterii datoriei, că nu s-a dovedit starea de insolvabilitate raportat la valoarea creanțelor exigibile, că vânzarea terenului pe parcursul judecății era afectată plății unei datorii și nu menită a accentua starea de insolvabilitate, că instituirea ipotecii s-a efectuat în vederea începerii unei activități mai profitabile prin cumpărarea unei pensiuni în Germania, că subvenția APIA era destinată plății ratei scadente către el.
Reiese din probe că pârâtul a încercat să își sustragă bunurile de sub controlul creditorilor prin încercarea de transferare a activelor în afara țării unde pot fi înstrăinate fără știința acestora, și-a accentuat starea de insolvabilitate, a diminuat garanțiile avute în vedere la încheierea acordului de recunoaștere, a efectuat demersuri cu rea credință în frauda sa, astfel că, solicită în probațiune audierea martorilor (...) și (...) pentru a dovedi felul în care a profitat de relația personală pentru a obține avantaje materiale.
S-a invocat în drept art. 466 și urm. Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. Nu se invocă aspecte ce țin de încălcarea unor drepturi procesuale, nu se arată în ce mod se contestă interpretarea probațiunii de către judecător, critica fiind o simplă afirmație. Instanța a analizat cele trei situații în care debitorul poate fi decăzut din beneficiul termenului, a constatat că actele întreprinse nu au încercat crearea unei stări de insolvabilitate, de insolvență și că nu a diminuat cu intenție sau din culpă gravă, garanțiile.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel a constatat următoarele:
Potrivit copiei xerox a înscrisului denumit "Act de recunoaștere a datoriei";, aflat la fila 18 dosar de fond, autentificat sub nr.(...).2015 de către notar public (...), intimatul a recunoscut faptul că are o datorie în cuantum de 220000 CHF - franci elvețieni - față de apelant, datorie ce s-a acumulat de-a lungul mai multor ani cu titlu de împrumut, obligându-se a-i restitui în rate anuale de minimum 10000 CHF/an, începând cu anul 2016, cel târziu până la data de 01.01.2038, într-un cont al creditorului ce urma a fi indicat ulterior.
Au mai convenit părțile ca pentru garantarea restituirii datoriei, în caz de neachitare, creditorul să aibă dreptul și posibilitatea de-a se îndestula din bunurile mobile, imobile ce formează proprietatea debitorului în baza art. 2324 alineat 1 Cod civil, având un drept de garanție asupra patrimoniului acestuia, actul constituind titlu executoriu.
La data la care s-a încheiat acest act, potrivit copiei extrasului de carte funciară, aflată la dosar de fond fila 35, imobilul înscris în CF nr. (...) (...), având nr. cadastral (...), teren în suprafață de 27400 mp, proprietatea debitorului intimat, la foaia B nr. 4 avea notată o somație de plată pentru suma de 33947,59 lei, reprezentând creanța de 29502,67 lei și 4444,92 lei cheltuieli de executare, pe seama creditoarei (...) SA. Aceeași situație se reține și cu privire la imobilul înscris în cartea funciară nr. (...) (...), nr. cadastral 70, în natură teren în suprafață de 43100 mp, proprietatea intimatului, asupra căruia la foaia C 1 s-a notat la data de 15.10.2008 contractul de ipotecă autentificat sub nr. (...)/2008 de BNP (...), respectiv dreptul de ipotecă pentru suma de 100000 RON, a dobânzilor aferente, în favoarea (...) SA, la foaia C 2 fiind notată la data de 20.11.2015 somația de plată din dosar execuțional (...)/2015 pentru suma de 89726,38 lei.
Raportat la cele expuse, criticile apelantului în sensul că intimatul și-ar fi accentuat starea de insolvabilitate, apar ca nefondate, sarcinile susmenționate fiind înscrise în colile de carte funciară cu mult timp anterior încheierii actului de recunoaștere a datoriei, din data de 15.07.2015.
Potrivit art. 1411 alineat 1 Cod civil, obligația este afectată de termen atunci când executarea sau stingerea ei depinde de un eveniment viitor și sigur, termen care, potrivit alineatului 2, poate fi stabilit de către părți sau de către instanță. În speță, potrivit celor arătate mai sus, părțile au convenit ca intimatul debitor să-și achite datoria față de apelantul creditor, în valoare de 220000 CHF până cel târziu la data de 01.01.2038, în rate anuale de câte minimum 10000 CHF, începând cu anul 2016, apelantul obligându-se a-și deschide un cont bancar pe care să-l comunice intimatului ulterior.
Din analiza prevederilor cuprinse în art. 1417 aliniat 1 Cod civil, Curtea a reținut faptul că, debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii, precum și atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise. Starea de insolvabilitate, potrivit aliniatului 2 din același text legal invocat, rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, față de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, starea de insolvabilitate se constată de către instanță, care, în acest scop, poate ține cont de anumite împrejurări, precum dispariția intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanșarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită și altele asemenea.
Curtea a reținut din actele și probațiunea administrată de către instanța de fond că, litigiul s-a promovat la data de 07.07.2016, or, părțile nu au convenit ca prima rată anuală aferentă anului 2016 să fie achitată anterior acestei date și care să nu fi fost respectată, mai mult, nu reiese din probațiunea administrată că apelantul creditor i-ar fi comunicat intimatului debitor contul bancar deschis, potrivit celor convenite, în care să fie virată suma de cel puțin 10000 CHF.
Ulterior promovării litigiului, la data de 02.08.2016, intimatul a încheiat act adițional la o promisiune de vânzare cumpărare, iar prin încheierea de intabulare nr.(...) s-a dispus înscrierea în CF nr. (...) (...), asupra nr. cadastral (...), proprietatea intimatului, dreptul de ipotecă legală în valoare de 94540 lei în favoarea (...) SRL, aceiași dispoziție fiind luată și cu privire la imobilele cu nr. cadastral (...) înscris în CF nr. (...) UAT (...), nr. cadastral (...), CF nr. (...) UAT (...), nr. cadastral (...), înscris în CF nr. (...) UAT (...), nr. cadastral (...), înscris în CF nr. (...) (...), nr. cadastral (...), înscris în CF nr. (...) UAT (...), nr. cadastral 31, înscris în CF nr. (...) UAT (...), nr. cadastral 29, înscris în CF nr. (...) UAT (...), nr. cadastral 70, înscris în CF nr. (...) (...), încheierile de intabulare fiind atașate la dosar de fond în copie filele 93-101. S-a avut în vedere promisiunea de vânzare cumpărare încheiată la data de 15.04.2016 cu (...) SRL, privitor la aceste imobile, prin care acesta a promis să-i vândă 171500 mp teren extravilan în hotarul comunei (...), pentru un preț de 472700 lei.
Din copia ordinului de transfer interbancar nr. (...)/14.03.2017, Curtea a reținut faptul că intimatul a transferat suma de 10000 CHF în contul bancar deținut de către apelant. Potrivit traducerii din limba germană în limba română a contractului de vânzare cumpărare - filele 158- 163 dosar de fond -, Curtea a reținut faptul că intimatul, anterior promovării litigiului, la data de 25.04.2016, a cumpărat, pentru un preț de 135000 euro, un imobil în Germania, fiind achitat un avans de 2000 euro, deci, concluzia firească referitoare la această tranzacție nu poate fi aceea a micșorării patrimoniului, a creării unei stări de insolvabilitate, a accentuării acesteia ci dimpotrivă, imobilul urma să intre în patrimoniul acestuia, să-l sporească și implicit să-i aducă venituri.
Cu ocazia soluționării cauzei în fond, intimatul în ședința publică din data de 15.03.2017 a fost de acord cu achitarea la termen a ratelor iar instanța i-a pus în vedere faptul că următoarea rată scadentă este în luna decembrie 2017. Adeverința cu nr. (...)/11.04.2017, emisă de Comuna (...), fila 179 dosar de fond, confirmă faptul că intimatul figurează în evidențele sale cu bunuri supuse impozitării constând în clădiri, terenuri situate în extravilan și intravilan. Referitor la subvenția APIA, instanța de fond a reținut faptul că era destinată plății datoriei având în vedere depoziția martorului (...) (...), astfel că, cele criticate în acest sens apar ca fiind nefondate.
Nu se poate reține, raportat la probatoriul administrat faptul că intimatul cu rea credință ar fi efectuat transferuri ale dreptului său de proprietate cu intenția de-a deveni insolvabil, el deține imobile în proprietate, iar atâta timp cât apelantul nu i-a comunicat contul bancar în care să-i vireze prima tranșă convenită, acesta nu este în culpă, dispozițiile cuprinse în art. 1417 Cod civil nefiind incidente, cum corect a reținut instanța de fond. Astfel cum s-a arătat mai sus, după comunicarea contului bancar, intimatul și-a onorat obligația virării tranșei anuale aferente anului 2016, aspect ce denotă buna lui credință.
Față de toate considerentele expuse, în baza art. 480 alineat 1 Cod de procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat apelul și a păstrat în întregime sentința apelată ca fiind legală și temeinică.
Nemaifiind solicitate cu ocazia acordării cuvântului asupra apelului cheltuieli de judecată de către intimat prin avocat, dispozițiile art. 451, 452, 453 alineat 1 Cod de procedură civilă, nu s-a impus astfel a fi aplicate și interpretate, astfel că, nu au fost acordate.
| ← Incompatibilitatea dispoziţiilor art. 204, art. 27 pct.1, 8 cod... | Cheltuieli de judecată datorate de pârât, dată fiind... → |
|---|
