Drept civil. hotărâre care să țină loc de act autentic

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul NEAMŢ Decizie nr. 611 din data de 04.05.2017

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. ... din 18.03.2016 pronunțată de Judecătoria ... în dosarul nr. ..., constată următoarele:

Constată că prin sentința civilă nr.... din data de 18.03.2015 pronunțată de Judecătoria ... a fost respinsă acțiunea civilă având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic formulată de către reclamanții ..., ... și ..., în contradictoriu cu pârâta ..., ca nefondată. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin cererea precizată ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ... sub nr. ..., reclamanții ..., ... și ... au chemat în judecată pârâta ..., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul descris în acțiune.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au adus la cunoștința instanței de judecată că prin înscrisul sub semnătură privată încheiat între autorul acestora și pârâtă la data de 11.05.2001 a cumpărat de la pârâtă următoarele imobile: suprafața de 4500 mp, teren arabil din trupul de 7770 mp, sola …, parcela …, situată în extravilanul satului și comunei ..., județul ..., cu vecinii: N- ..., E- ... și ..., S-drum exploatare, V -... pentru care a achitat prețul de 450 lei. Au menționat reclamanții că pârâta a dobândit imobilele sus-menționate prin moștenire, conform titlului de proprietate nr. .... Au mai arătat reclamanții că actul de vânzare nu a mai putut fi încheiat în formă autentică datorită faptului că autorul reclamantelor a decedat, iar pârâta refuză să meargă la notar să se perfecteze înțelegerea intervenită între părți.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În dovedirea acțiunii, reclamanții prin cererea de chemare în judecată a solicitat proba cu actele depuse la dosar, anexând următoarele înscrisuri: un înscris sub semnătură privată, titlul de proprietate, Copii acte de atare civilă, Certificat fiscal, documentație cadastrală, certificat sarcini, certificat moștenitor, acte stare civilă (filele).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar.

Pârâta a formulat întâmpinare (f.) arătând că este proprietara terenului care face obiectul dosarului, iar reclamanții nu au achitat impozitul pe acest teren. A mai menționat că dorește să se stingă litigiul pe cale amiabilă.

Instanța de fond, acordând cuvântul pe probe părților, a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială, considerându-le concludente, pertinente și utile cauzei.

În cauză au fost audiați martorii ... și ...(f.).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Pârâta a încheiat cu autorul reclamanților în data de 11.05.2001 un act sub semnătură privată denumit Chitanță (f.) prin care s-a obligat să vândă acestuia din urmă următoarele imobile: suprafața de 4500 mp, teren arabil din trupul de 7770 mp, sola, parcela, situată în extravilanul satului și comunei ..., județul ..., cu vecinii: N- ..., E- ... și ..., S-drum exploatare, V -... pentru a primit prețul de 450 lei.

Analizând actul juridic intervenit între pârâtă pe de o parte, și autorul reclamanților, pe de altă parte, instanța de fond a constatat că acesta a fost încheiat în contextul reglementării instituite prin Legea nr. 247/2005 titlul X care prevede la art.2 al. 1 că "Terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute."

De asemenea, potrivit art. 101 din Legea nr. 114/1996 "Locuințele și unitățile individuale pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică notarială, sub sancțiunea nulității absolute. Dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra unei unități de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate și a extrasului de carte funciară pentru informare." Iar, conform art. 2 lit. a din legea nr. 114/1996 prin locuință se înțelege ,,Construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.";

În consecință, forma autentică era impusă de legislația de la momentul încheierii convenției din 11.05.2001 drept condiție ad validitatem, pentru bunurile vândute, iar sancțiunea intervenită în cazul nerespectării ei este nulitatea absolută.

Însă, luând în considerare voința reală a părților de a înstrăina imobilele în cauză, astfel cum reiese din chiar interpretarea acestui act, s-a constatat că actul de vânzare sus-menționat are valoarea juridică a unui antecontract - promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare - ca o consecință a principiului conversiunii actelor juridice.

Ca atare, s-a constatat că acest contract a dat naștere în sarcina părților a unei obligații de a face, constând în obligația de a încheia în formă autentică convenția de înstrăinare a imobilului în cauză.

Potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 "În situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.";

Din analiza acestui text, rezultă că în cazul acțiunii prin care se cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, reclamanții trebuie să facă dovada că și-au îndeplinit propriile obligații și că pârâta refuză să și le îndeplinească pe ale ei.

Prin urmare, luând în considerare faptul că există un antecontract încheiat, având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a imobilelor în cauză, instanța de fond a analizat dacă sunt întrunite condițiile legale generale pentru valabilitatea oricărei convenții, prevăzute de art.948 din vechiul cod civil în vigoare la data încheierii convenției, respectiv: capacitatea părților, consimțământul liber exprimat, obiectul convenției și cauza acestuia.

Instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile sus menționate mai puțin cea de proprietar exclusiv al terenului vândut a pârâtei ....

Astfel, s-a constatat că terenul ce face obiectul vânzării cumpărării prin înscris sub semnătură privată este inclus în titlul de proprietate nr. ... emis pe numele defunctului ..., făcând parte din masa succesorală rămasă după acesta. S-a reținut că, asupra acestui bun, pârâta - promitentă vânzătoare nu are calitatea de proprietar exclusiv, bunul fiind proprietatea indiviză a moștenitorilor titularului dreptului de proprietate al terenului în suprafață de 4500 mp.

În cazul coproprietății, s-a apreciat că dreptul de dispoziție este guvernat de principiul unanimității, în sensul că, pentru a fi transferat valabil dreptul de proprietate cu privire la un astfel de bun, toți coproprietarii trebuie să-și manifeste voința de a dispune în acest fel de bun. Aceasta întrucât fiecare dintre ei deține doar un drept fracționat pe cote-părți asupra bunului indiviz, iar nu un drept exclusiv.

Prin decizia nr.12/2015 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii s-a hotărât că în astfel de cazuri - cum este cel de față - nu se poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalți coproprietari, întrucât dacă nu ar exista acest acord s-ar ajunge ca prin mecanismul pronunțării hotărârii care să țină loc de contract să se creeze coproprietarilor vătămați o situație juridică mai grea decât atunci când s-ar fi încheiat contractul de vânzare cumpărare fără concursul instanței de judecată.

În speță, s-a constatat că reclamanta nu a dorit introducerea în cauză a moștenitorilor def. ..., iar instanța - în lipsa introducerii în cauză a tuturor proprietarilor bunului aflat în indiviziune - nu ar putea pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic decât cu nesocotirea principiului nemo plus juris ad alium transferre protest, quam ipse habet (nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are), ceea ce s-a reținut că nu este permis într-un stat de drept.

Cum instanțele au obligația de a respecta prevederile legale și de a pronunța hotărâri care să se întemeieze pe textele legale în vigoare, s-a apreciat că se impune respingerea acțiunii reclamanților, deoarece nu întrunește condițiile legale prevăzute de lege pentru perfectarea vânzării cumpărării efectuate prin înscrisul sub semnătură privată la data de 11.05.2001.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termenul legal reclamantele ..., ... și .... Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului ... sub același număr generat în ECRIS, la judecata în fond, și anume sub nr..... În apelul declarat, reclamantele au criticat sentința, pentru următoarele motive:

Astfel cum a arătat și la judecata în fond, autorul reclamantelor, ..., a încheiat în 11.05.2001 un act sub semnătură privată intitulat "chitanță"; cu pârâta din prezenta cauză. În timpul vieții defunctului nu a fost încheiat actul în formă autentică și nici nu s-a procedat la perfectarea vânzării-cumpărării cu privire la terenul ce face obiectul prezentului litigiu, din motive imputabile pârâtei, care urma să reglementeze situația juridică a terenului înstrăinat prin actul sub semnătură privată. Suprafața de teren în litigiu a intrat în stăpânirea efectivă a autorului reclamantelor încă de la momentul încheierii convenției de vânzare-cumpărare, respectiv din data de 11.05.2001, neexistând nici un fel de pretenții ulterioare din partea vânzătoarei în timpul vieții defunctului, aceștia fiind verișori primari. După decesul autorului, reclamantele precizează că au promovat prezenta acțiune pentru transmiterea dreptului de proprietate în favoarea lor în baza înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 11.05.2001.

Instanța de fond, deși a administrat un probatoriu vast, a respins acțiunea motivat de faptul că nu ar fi întrunite dispozițiile deciziei nr. 12/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia nu se poate pronunța o hotărâre de vânzare-cumpărare în lipsa acordului celorlalți proprietari. Apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind în totală contradicție cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv cu extrasul de carte funciară din care reiese că pârâta este proprietara exclusivă a terenului în litigiu, ca urmare a soluționării cauzei de partaj succesoral potrivit sentinței civile nr. ..., suprafață de teren ce a fost atribuită în lotul pârâtei. Deși prima instanță a apreciat că actul încheiat în 2001 reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, în mod greșit nu a dat eficiență dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, deși toate condițiile de admisibilitate erau îndeplinite. Urmare a dezbaterii succesiunii pârâtei cu ceilalți moștenitori ai defunctului ..., nu mai era necesară nici citarea în cauză a celorlalți moștenitori ai defunctului, pârâta fiind proprietară exclusivă asupra terenului în litigiu.

Reclamanții au mai invocat și dispozițiile art. 1676 din Legea nr. 287/2009 - Codul civil, raportat la dispozițiile art. 1244 din același act normativ, care prevăd existența obligațiilor în sarcina pârâtei privind încheierea actului în forma autentică ce coincide cu executarea în natură a obligațiilor. În speță, sunt întrunite condițiile pentru perfectarea vânzării, iar pe parcursul litigiului pârâta a emis noi pretenții privind prețul convenției și a mai solicitat achitarea sumei de 2000 lei, sumă ce a fost remisă prin mandat poștal către aceasta, deși din cuprinsul actului din 2001 reiese în mod clar că prețul a fost achitat integral, neexistând nici un fel de pretenții ulterioare, iar taxele și impozitele aferente suprafeței în litigiu au fost achitate în timpul vieții de către autorul reclamanților ....

Pârâții au depus la dosar extras de carte funciară, încheiere de întabulare care cuprinde și notarea litigiului prezent.

Apelul a fost legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 203 lei - fila 23 dosar apel.

Pârâta a formulat întâmpinare față de apelul declarat de reclamanți, prin care a arătat că a dat suprafața de teren de 4690 m.p. în anul 2001 vărului său, ..., și a primit în primul an 200 lei, 250 lei în anul 2001. A mai făcut referire la o altă sumă de 2,5 milioane ROL și l-a rugat pe acesta să plătească impozitul. În anul 2009, a fost înștiințată că are de plată suma de 200 lei, în 2012 - 300 lei, iar din discuțiile pe care le-a avut cu numita ..., care este nevăzătoare și ca atare scutită de impozit, aceasta i-a spus că nu a plătit impozitul pentru că aceasta este obligația persoanei care ia subvenție. A mai făcut pârâta referire la faptul că a întabulat terenul, precum și la celelalte discuții care au avut loc cu reclamanții.

Susține că plătește impozitul personal în fiecare an, că este singura moștenitoare pe acel teren, are rol la primărie. Consideră că nu s-au făcut actele la notariat deoarece autorului reclamantelor le-a convenit această situație întrucât stăpâneau terenul, obțineau venituri și nu achitau impozitul.

A mai făcut reclamanta și alte referiri în întâmpinare la teren, care însă nu pot redate cu formă juridică.

Reclamanta ... a formulat răspuns la întâmpinare.

În cursul judecării cauzei, pârâta a depus la dosar mai multe memorii (filele…).

Instanța de apel din oficiu a atașat spre consultare dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. .... De asemenea, față de categoria de folosință a terenului, respectiv extravilan întabulat în CF, s-a solicitat Comunei ... să efectueze întreaga procedură privind notificarea în vederea vânzării, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 6 alin. 1,2,3,4 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 17/2014. De asemenea, s-a solicitat înaintarea adeverinței prevăzută la art. 19 alin. 1, precum și comunicările referitoare la existența pe această suprafață a vreunui sit arheologic și situarea la o distanță mai mică de 2400 metri față de vreun obiectiv al M.Ap.N. Primăria Comunei ... a comunicat instanței de apel îndeplinirea procedurii de publicitate conform Legii nr. 17/2014, respectiv adeverință prin care se certifică parcurgerea tuturor etapelor procedurale privind exercitarea dreptului de preemțiune referitor la oferta de vânzare a suprafeței de 0,47 ha identificată cu nr. cadastral ... înscrisă în cartea funciară nr. ... a localității .... S-a menționat că este liber la vânzare, a fost înscris în registrul de evidență cu nr. ... și a fost emisă adresa în baza art. 3 alin. 4 din Legea nr. 17/2014, din care rezultă că nu se află situri arheologice pe teren clasate ca monument istoric și nici nu au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător. De asemenea, prin adresa emisă în baza aceleiași cereri … s-a comunicat că nu se află situat terenul la o distanță mai mică de 2400 metri față de vreun obiectiv al M.Ap.N.

La dosar a fost depus și certificat de atestare fiscală, din care rezultă că nu sunt datorii cu titlu de impozite pentru terenurile aparținând pârâtei atât din intravilan, cât și din extravilan.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, în considerarea dispozițiilor art. 479 alin.1 Cod procedură civilă, se constată că este fondat apelul declarat de reclamante, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Se constată că obiectul cererii introductive de instanță este reprezentat de o acțiune prin care se valorifică un drept de creanță corelativ obligației de a încheia un act de vânzare cumpărare în formă autentică, care pune în discuție fondul dreptului de proprietate asupra a unui teren, de 4691 mp, sub aspectul existenței dreptului în patrimoniul autorului reclamantelor, în calitate de cumpărător, conform convenției încheiate în anul 2001, astfel cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată, care consacră voința părților contractante.

În cauză, pentru actul sub semnătură privată și a condițiilor de validitate al acestuia sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864 - potrivit regulii tempus regis actum, - art.6 alin.2 din Noul Cod civil și art.3 din Legea nr.71/2011, iar raportat la condițiile ce trebuie îndeplinite pentru pronunțarea hotărârii care ține loc de act autentic sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod civil, art.1699, deoarece hotărârea pronunțată este constitutivă de drepturi, cu efecte ex nunc, transferul dreptului de proprietate operând de la data pronunțării acestei hotărâri.

Prin urmare, instanța de judecată, în cadrul acțiunii de natura celei menționate, are obligația de a verifica existența unor condiții, necesar a fi întrunite cumulativ, și anume:

- existența în patrimoniul vânzătorului a dreptului asupra căruia se dispune, dovedită cu întabularea în cartea funciară, pe numele promitentului vânzător, precum și posibilitatea de dovedire a actului în baza căruia s-a realizat întabularea;

- posibilitatea încheierii actelor translative de proprietate respectiv inexistența vreunei condiții imperative de indisponibilizare a bunurilor - interdicții de înstrăinare temporare sau definitive;

- condițiile generale cu privire la bunul pentru care a intervenit acordul de voință a părților;

- existența acestei convenții sinalagmatice de vânzare respectiv cumpărare;

- condiții generale asupra prețului bunului ce face obiectul convenției;

- condițiile generale cu privire la capacitate, consimțământ, obiect și cauză pentru ambele părți contractante;

- imposibilitatea realizării acordului pentru încheierea actului în formă autentică, determinat de refuzul uneia dintre părțile contractante de a se prezenta la notarul public în vederea autentificării convenției;

- îndeplinirea obligațiilor fiscale de plată a impozitului pentru terenul obiect al convenției;

- pentru terenurile agricole situate în extravilan îndeplinirea condițiilor care vizează respectarea dreptului de preemțiune și a formalităților necesar să fie efectuate potrivit art.3, 4, 9 și urm din Legea nr.17/2014.

Așadar, instanța de judecată, după verificarea îndeplinirii condițiilor legale, suplinește în urma constatării existenței unui refuz al uneia din părțile convenției sinalagmatice, voința acestei părți, prin pronunțarea unei hotărâri constitutive de drepturi, care ține loc de act autentic de vânzare cumpărare, substituindu-se prin pronunțarea unei hotărâri ce are efect constitutiv de drepturi, controlului de autoritate efectuat de notar.

Pornind de la aceste condiții coordonatoare, se constată că părțile din cadrul convenției încheiate în anul 2001 și intitulată Chitanță sunt autorul reclamantelor, și anume Ciubotaru C. Costache, în calitate de promitent cumpărător, și pârâta ..., în calitate de promitent vânzător. Terminologia utilizată în cadrul acestui act este lipsită de orice echivoc și nu este susceptibilă de interpretări, menționându-se în mod expres "vând";. Așadar, natura actului este în mod evident, aceea de vânzare și respectiv cumpărare, intenția și voința comună a părților contractante fiind pentru încheierea unui act de dispoziție. Calificarea dată actului nu poate fi, însă, de contract de arendare, deoarece terminologia utilizată exclude orice interpretare diferită.

Se constată, în aceste condiții, că există acordul de voință în convenția de vânzare cumpărare din anul 2001, pentru suprafața de 4691 mp, rezultată din măsurători, 0,45 ha în actul sub semnătură privată, reclamantele, în calitate de moștenitoare a autorului lor Ciubotaru C. Costache, având calitate procesuală activă, iar pârâta, promitentă cumpărătoare, calitate procesuală activă.

Instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probelor administrate în cauză dispunând respingerea acțiunii, pe motiv că pârâta nu are calitatea de unic proprietar, deși din extrasul de carte funciară, fila … dosar fond, rezultă că pârâta este proprietar tabular pentru terenul în suprafață de 4691 mp. Acest drept a fost înscris în cartea funciară nr.... a localității ... în baza sentinței civile nr…. din data de 08.04.2005 pronunțată de Judecătoria ..., prin care pârâta a primit în lotul său terenul în suprafață de 7770 mp, în extravilan, din măsurători rezultând suprafața întabulată și care a făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare din anul 2001, respectiv 4691 mp. Din verificarea dosarului în care fost pronunțată sentința menționată și care a constituit actul care a stat la baza întabulării, se constată că autorul pârâtei, în urma decesului căruia s-a efectuat actul de partaj succesoral, a avut în proprietate această suprafață de 7770 mp, conform titlului de proprietate nr.....

Se mai constată că pentru această suprafață sunt achitate toate impozitele și taxele la serviciul fiscal, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală eliberat cu adresa nr…. din data de 25.04.2017 și nu există nicio interdicție legală pentru înstrăinare, că este în circuitul civil, iar părțile contractante îndeplinesc condițiile generale pentru a vinde și respectiv a cumpăra.

Întrucât terenul este situat în extravilan, având în vedere și dispozițiile cuprinse în Decizia nr.24 din data de 16.09.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, tribunalul a procedat la efectuarea formalităților de vânzare necesare pentru respectarea dreptului de preemțiune, astfel cum este prevăzut de art. 3, 4, 9 și urm din Legea nr.17/2014.

În acest sens, se constată că, în baza actului normativ menționat, a fost efectuată de către instanță, în calea de atac, procedura pentru înstrăinare, prin afișarea ofertei de vânzare la sediul primăriei. Astfel, se constată că oferta de vânzare a fost înregistrată sub nr.80 în Registrul de Evidență de la Primăria Comunei ..., fiind afișată din data de 22.02.2017, iar față de adeverința de la fila … dosar apel, emisă de primărie la data de 29.03.2017, pentru cererea înregistrată sub nr…. în Registrul de Evidență se reține că nu a fost depusă nicio comunicare de acceptare a ofertei de vânzare și ca atare, terenul este liber la vânzare. Mai mult, se mai constată că, nu sunt necesare avizele emise de Ministerului Apărării Naționale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, prin structurile interne specializate, deoarece Primăria Comunei ... a comunicat instanței de apel, cu adresa nr.... că terenul nu se află situat la o distanță mai mică de 2400 metri față de vreun obiectiv M. Ap. N.

De asemenea, conform adresei din procedura de vânzare din data de 22.02.2017, se constată că pe teren nu se află situri arheologice și nici nu au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător, ori situri arheologice clasate ca monument istoric, pentru a fi necesare avizele specifice de la Ministerul Culturii, conform Legii nr.422/2001.

Față de cele menționate, în condițiile în care, din analiza înscrisului semnat de către părțile contractante și care a fost confirmat și de martorii audiați la judecata în fond, se constată că promitentul cumpărător a achitat obligațiile care existau în sarcina sa, respectiv a achitat prețul prevăzut în actul sub semnătură privată, și anume cel de 450 lei RON sau 4.500.000 lei ROL, se constată că nu există nici un impediment pentru ca instanța să nu suplinească, prin pronunțarea unei hotărâri constitutive de drepturi, consimțământul pârâtei, care a refuzat să se prezinte la notariat în vederea încheierii actelor în formă autentică, atitudine care a fost păstrată și în cursul judecării prezentei cauze în fond și în calea de atac, în toate din memoriile care au fost înaintate pentru termenele de judecată acordate. În acest sens, se reține că nemulțumirea pârâtei este reprezentată de contravaloarea terenului, care constituie prețul contractului, ce nu este susceptibil de interpretări diferite față de cele menționate în înscrisul sub semnătură privată, ce a fost însușit în totalitate prin semnătură olografă de către pârâtă, în calitatea sa de promitentă vânzătoare.

Pentru motivele expuse, se constată că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale incidente raportat la probele administrate și la condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi posibilă pronunțarea unei hotărâri constitutive de drepturi și, pe cale de consecință, având în vedere și probele administrate în calea de atac, tribunalul va dispune, în considerarea dispozițiilor art.480 alin.2 Cod procedură civilă, admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate, iar pe fond admiterea acțiunii dedusă judecății de către reclamante și pronunțarea, conform dispozitivului, a unei hotărâri care să țină loc de act autentic.

Întrucât, urmare a admiterii apelului, pârâta are calitatea de parte căzută în pretenții, aceasta va fi obligată, în temeiul dispozițiilor art.453 alin.1 Cod procedură civilă, la plata cheltuielilor de judecată generate de acest stadiu procesual și efectuate de către reclamante, constând în taxă judiciară de timbru în fond și în calea de atac - 406 lei taxă judiciară de timbru la prima instanță, 203 lei taxă judiciară de timbru în calea de atac - și 950 lei onorariu pentru apărătorul ales în calea de atac a apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamantele ... (CNP-…), domiciliată în comuna ..., sat …, județul ..., ... (CNP-…), domiciliată în ..., str. …, sc. .., et. .., ap. …, județul ..., și ... (CNP-…), domiciliată în ..., ..., nr. …, bl. .., ap. .., județul ..., împotriva sentinței civile nr.... din data de 18.03.2016 pronunțată de Judecătoria ..., în contradictoriu cu intimata-pârâtă ... (CNP-…), domiciliată în …, str. …, nr. …, bl. …, ap. …, județul …..

Schimbă în totalitate sentința apelată, în sensul că:

Admite acțiunea având ca obiect perfectare vânzare cumpărare, formulată de reclamantele ..., ... și ..., în contradictoriu cu pârâta ....

Prezenta decizie ține loc de act autentic de vânzare cumpărare încheiat între pârâta ... - în calitate de vânzătoare și reclamantele ..., ... și ... - în calitate de cumpărători, pentru terenul în suprafață de 4691 mp înscris în Cartea funciară nr.... a localității ..., Jud. ..., cu număr cadastral ..., sola …, parcela …, în punctul … - …, învecinat la N: ..., la E: …., S: …., la V: …, teren pentru care s-a plătit prețul de 4.500.000 lei ROL sau 450 lei RON, la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare intitulat Chitanță, întocmit în anul 2001.

Obligă pârâta ... să plătească reclamantelor ..., ... și ... suma de 1559 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel.

Definitivă.

← Contencios administrativ și fiscal. anulare proces verbal de...  Drept civil. fond funciar. inexistența amplasamentului... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drept civil. hotărâre care să țină loc de act autentic