Eliberare cauţiune în cazul nerespectării termenului prevăzut de dispoziţiile legale de formulare a cererii pentru plata despăgubirilor
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios-administrativ si fiscal Decizie nr. 1380 din data de 02.04.2015
În interpretarea și aplicarea art. 7231 alineat 3 Cod de procedură civilă cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei.
Prin sentința nr. 2303 din data de 17 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 433/95/2013*, a fost admisă excepția de nelegalitate a Deciziilor nr. 18/31.12.2012 și 1/11.02.2013 emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj.
A fost respinsă excepția de inadmisibilitate invocată de pârâta SC D SRL.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova, în nume propriu și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor precum și în numele și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj (în prezent Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova conform art. 1 din OUG nr. 74/2013), în contradictoriu cu pârâta SC D SRL.
Împotriva acestei sentințe s-a exercitat calea de atac a recursului de către recurenta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CRAIOVA, întemeiată pe dispozițiile art.7231 alin.3 din C.pr.civilă, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței nr. 2303/17.10.2014 a Tribunalului Gorj ca fiind nelegală și netemeinică și, rejudecând cauza, admiterea cererii formulată de autoritatea vamală în temeiul art. 7231 alin. 3 din vechiul C.proc.civ., urmând ca suma achitată cu titlu de cauțiune să fie virată în contul datoriei pe care societatea o are față de bugetul general consolidat al statului.
Recurenta apreciază că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșita a legii în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 304 precum și art. 304 pct. 7 și și 9 din codul de procedură civilă privitoare la admiterea recursului si modificarea sentinței recurate.
Aduce critici sentinței nr. 3344/2013 din data de 19.04.2013, arătând că a fost dată cu încălcarea art. 261 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ, întrucât nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, motivele pentru care au fost admise apărările S.C. D S.R.L., motivele pentru care au fost înlăturate apărările în fapt și în drept formulate de autoritatea vamală, apărări materializate în cererea cu care a fost învestit Tribunalul Gorj.
Motivarea hotărârii trebuie să fie clară, precisă, să nu se rezume la o înșiruire de fapte și argumente, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de către părți, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.
De asemenea, consideră că judecătorul fondului nu și-a exercitat rolul activ pentru a asigura, prin toate mijloacele, stabilirea adevărului, ci s-a rezumat să își însușească apărările societății.
În aceste condiții, susține că, instanța nu prezintă motivele care i-au format convingerea în cauză că se impune respingerea cererii autorității vamale.
De asemenea, pronunțând sentința nr. 2303/17.10.2014 din data de 19.04.2013, Tribunalul Gorj a încălcat prevederile aplicabile speței. Decizia nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentaii stabilite de controlul vamal și procesul-verbal de control nr. 618/08.02.2011, au fost înmânate la data de 08.02.201 reprezentantului legal al societății care a semnat de primire aplicând ștampila, termenul de plată pentru accize - 1.822 lei și T.V.A. - 6.640 lei, majorări ce întârziere/dobânzi, precum și penalități de întârziere aferente - 15.624 lei fiind până la data ce 05.03.2011 (termen de plată stabilit în funcție de data comunicării deciziei mai sus indicate ș în strictă concordanță cu prevederile art. 111 alin. 2 lit. a) din O.G. nr. 92/2003 privind Cod-de procedură fiscală, republicată, cu completările și modificările ulterioare) și la care se face referire la pct. 4 din decizie, decizie contestată în procedura prealabilă și în fața instanței Ct contencios administrativ
Dosarul inițial având nr. 5742/95/2011 a avut un capăt de cerere referitor la suspendarea executării Deciziei nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privin: obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, decizie menținută prin Decizia nr 23/30.03.2011 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj.
Prin încheierea din ședința publică din data de 09.05.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 5742/95/2011, reclamantă fiind S.C. D S.R.L., instanța de judecată a admis cererea formulată de societate și a dispus suspendarea executării Deciziei nr 25/30.03.2011 prin care Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj a respins contestat -formulată împotriva Deciziei nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal care face corp comun cu procesul-verbal de contre nr. 618/08.02.2011, acte întocmite de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Urmare a recursului declarat de autoritatea vamală pe rolul Curții de Apel Craiova s-" format dosarul nr. 5742/95/2011/a1.
Prin decizia nr. 2467/19.09.2011 a fost admisă calea de atac, casată încheierea, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin sentința nr. 351/2012 din data de 03.02.2012, instanța de judecată a admis cererea formulată de societate și a dispus : "suspendă executarea Deciziei nr. 25/30.03.201" emisă de D.G.F.P. Gorj până la soluționarea definitivă a cauzei."
Urmare a recursului declarat de autoritatea vamală pe rolul Curții de Apel Craiova s-a format dosarul nr. 5742/95/2011/a1*.
Prin decizia nr. 3758/14.05.2012 a fost admisă calea de atac, modificată sentința, îr sensul respingerii cererii de suspendare.
A mai învederat instanței de judecată faptul că dosarul inițial având nr. 5742/95/2011 a avi un capăt de cerere referitor la anularea Deciziei nr. 25/30.03.2011 prin care Direcția Generala a Finanțelor Publice Gorj a respins contestația formulată de S.C. D S.R.L. împotriva Deciziei nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentara stabilite de controlul vamal care face corp comun cu procesul-verbal de control ri¬al 8/08.02.2011, acte întocmite de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamala Gorj.
Prin sentința nr. 1162/30.05.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nj 5742/95/2011, instanța de judecată a admis în parte acțiunea, dispunând "anulează decizia r 25/30.03.2011 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj și procesul-verba de control încheiat la data de 08.02.2011. Respinge cererea privind cheltuielile de judecată."
Urmare a recursurilor declarate de autoritatea vamală și de autoritatea fiscală pe rol J Curții de Ape! Craiova s-a format dosarul nr. 5742/95/2011*.
Prin decizia nr. 3634/17.11.2011 au fost admise recursurile, casată sentința, cauza fii-d trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare dosarul a fost înregistrat sub nr. 5742/95/2011*.
Prin sentința nr. 718/2012 din data de 21.02.2012, instanța de judecată a admis în parte contestația formulată de S.C. D SRL și a anulat Decizia nr. 25/30.03.2011 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj. a admis contestația și a anulat Decizia 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal care face corp comun cu procesul-verbal de control nr. 618/08.02.2011, acte emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj. Prin aceeași sentință, instanța de judecată a respins capătul de cerere privind anularea procesului-verbal de control nr. 618/08.02.2011.
Urmare a recursurilor declarate de autoritatea vamală și de autoritatea fiscală pe rolul Curții de Apel Craiova s-a format dosarul nr. 5742/95/2011/a1*.
Prin decizia nr. 12295/06.12.2012, au fost admise căile de atac, modificată sentința, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea în contencios administrativ și au fost anulate în parte Decizia nr. 25/30.03.2011 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj, Decizia nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal și procesul-verbal de control nr. 618/08.02.2011, acte emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj, cu privire la majorările de întârziere.
Având în vedere decizia nr. 12295/2012 din data de 06.12.2012, irevocabilă, a Curții de Apel Craiova, S.C. D S.R.L. datorează bugetului general consolidat al statului drepturile vamale în sumă de 8.462 lei și accesoriile determinate în funcție de considerentele din decizie și care au condus la soluția de anulare în parte a actelor de control și a deciziei autorității fiscale.
În raport de decizia din recurs s-a procedat la :
- ștornarea din evidența contabilă a majorărilor de întârziere (dobânzi în actuala titulatură) în sumă de 14.355 lei și a penalităților de întârziere în sumă de 1.269 lei determinate prin Decizia nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal,
- recalcularea accesoriilor în conformitate cu cele statuate de Curtea de Apel Craiova, fiind emisă Decizia nr. 01/11.02.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii prin care au fost determinate dobânzi aferente drepturilor vamale - accize și T.V.A. - în sumă de 2.271 lei și penalități de întârziere aferente drepturilor vamale - accize și T.V.A. - în sumă de 1.269 lei.
Având în vedere cele statuate, prin decizia nr. 12295/2012 din data de 06.12.2012, irevocabilă, de Curtea de Apel Craiova în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere și care constituie titlu executoriu, considerăm că, în mod corect legal, a fost emisă Decizia nr. 01/11.02.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii, întrucât prin hotărârea judecătorească mai sus indicată s-a stabilit că sunt datorate astfel de accesorii, precizându-se și momentul de la care încep să curgă, însă nu a fost stabilit cuantumul acestora, sarcina determinării acestui cuantum revenind autorității vamale.
Solicită instanței de recurs să observe faptul că autoritatea vamală a respectat decizia nr. 12295/2012 din data de 06.12.2012, irevocabilă, a Curții de Apel Craiova, care, desființând în parte actul de control reprezentat de Decizia nr. 15/08.02.2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, a statuat că sunt datorate drepturile vamale, pe de o parte și accesorii aferente acestora, pe de altă parte, însă nu cum au fost determinate de autoritatea vamală, sens în care a dispus anularea în parte a deciziei de regularizare, statuând cu privire la punctul de pornire pentru calculul majorărilor de întârziere (dobânzi în actuala titulatură) și al penalităților de întârziere și anume, "obligația vamală suplimentară este scadentă la data recalculării și comunicării Deciziei de regularizare,........
Concluzia este confirmată și prin jurisprudența CJUE - cauza C546/09 Aurubis Balgaria c./Nachalnik na Mitnitsa Stolichna, din 31.03.2011, prin care s-a interpretat art. 232 alin. 1 lit. b din regulamentul CEE nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat, în sensul că dobânzile pentru întârziere, aferente cuantumului taxelor vamale de recuperat nu pot fi percepute, în temeiul acestei dispoziții, decât pentru perioada ulterioară expirării termenului de plată a cuantumului respectiv", precum și dispozițiile art. 120 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu completările și modificările ulterioare care stipulează că : "Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv", respectiv, art. 1201 alin. 1 și 2 din același act normativ care prevede că : "Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscae principale. Nivelul penalității se stabilește astfel:...; c) după împlinirea termenului prevăz. Itt. b) nivelul penalității de întârziere este de 15 % din obligațiile fiscale principale rămase nestinse
Dobânzile și penalitățile de întârziere în sumă totală de 3.540 lei au fost determinate în cuprinsul Deciziei nr. 01/11.02.2013 referitoare la obligațiile de plată accesorii, după cun unmează :
- dobânzile în sumă de 138 lei pentru perioada 06.03.2011 (ziua imediat următoa-T expirării termenului de plată)-26.04.2011 (data achitării sumei de 275 lei reprezentând T.V.-pentru T.V.A.,
- dobânzile în sumă de 1.629 lei pentru perioada 27.04.2011-25.01.2013 (data achită-sumei de 6.365 lei reprezentând T.V.A.) pentru T.V.A.,
- dobânzile în sumă de 504 lei pentru perioada 06.03.2011 (ziua imediat următoare expirării termenului de plată )-25.01.2013 (data achitării creanței fiscale principale reprezentând accize în cuantum de 1.822 lei) pentru accize,
- penalitățile de întârziere în sumă de 996 lei aferente T.V.A. achitate integral în data de 25.01.2013 prin aplicarea cotei de 15%,
- penalitățile de întârziere în sumă de 273 lei aferente accizelor achitate integral în data de 25.01.2013 prin aplicarea cotei de 15%,
A mai învederat instanței de recurs că, până la data formulării cererii nr. 594/09.01.2013. S.C. D S.R.L. a achitat doar o mică parte din datoria către bugetul general consolidata al statului și anume : suma de 275 lei reprezentând T.V.A. conform extrasului de cont din data de 28.04.2011, restul sumei de 6.365 lei reprezentând T.V.A. și suma de 1.822 lei reprezentând accize fiind achitate la data de 25.01.2013.
La data formulării cererii cu nr. 594/09.01.2013, accesoriile nu erau individualizate într-un act, acesta fiind motivul neprecizării în concret a cuantumului.
A solicitat instanței de recurs să observe faptul că, atât la momentul formulării cererii de despăgubiri, la data pronunțării sentinței nr. 2303 din data de 19.04.2013 și în prezent autoritatea vamală este îndreptățită a formula cererea prevăzută de art. 7231 alin. 3 vechiu C.proc.civ., având în vedere că s-a pronunțat o soluție irevocabilă pe fondul cauzei, astfel curr am arătat mai sus.
Cererea de restituire a cauțiunii, ca și cererea pentru plata despăgubirii din cauțiune reprezintă cereri accesorii în raport de cererea de suspendarea a executării unui ac administrativ fiscal (cerere în cadrul căreia se achită cauțiunea) și în raport de cererea de anulare actului administrativ fiscal.
Concluzionând, pentru motivele de fapt și de drept invocate mai sus, vă rugăm sâ admiteți recursul, să modificați sentința nr. 2303/17.10.2014 a Tribunalului Gorj ca fiind nelegală și netemeinică și, rejudecând cauza, să admiteți cererea formulată de autoritatea vamală în temeiul art. 7231 alin. 3 din vechiul C.proc.civ., urmând ca suma achitată cu titlu de cauțiune să fie virată în contul datoriei (datorie în sumă de 3.540 lei și reprezentând accesorii pe care societatea o are față de bugetul general consolidat al statului.
La data de 03.03.2015 S.C. D S.R.L. intimată în cauza ce formează obiectul dosarului nr.433/95/2013, a formulat întâmpinare la cererea de recurs formulată de către recurenta Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice Craiova, prin care solicită respingerea ca fiind nefondat si menținerea ca fiind temeinică si legală sentința instanței de fond.
Starea de fapt enunțata de către recurenta reclamanta este corecta pana la un moment dat si anume, cand se menționează ca, dupa decizia nr. 12295/2012 pronunțata de Curtea de Apel Craiova la data de 06.12.2012, a procedat la reclacularea accesoriilor debitului in suma de 8462 lei, accesoriile inițiale in suma de 14355 lei fiind anulate de Curtea de Apel Craiova.
In atare condiții, suma pe care societatea o datora către recurenta era de 8462 lei, suma pe care societatea a achitat-o in luna decembrie 2012, imediat dupa pronunțarea deciziei Curții de Apel Craiova.
Deciziile invocate de către recurenta nr. 18/2012 si nr. 1/2013, prin care a abilit obligații accesorii in suma de 3540 lei, a fost data cu incalcarea legii, asa am a reținut si instant de fond cand a constatat nelegalitatea ei.
De altfel, a solicitat a se observa obiectul cererii de chemare in judecata si temeiul de drept invocate, putandu-se observa faptul ca, acțiunea introductive nu re nici o legătura cu decizia mai sus menționata, decizie depusa de către recurenta n faza procesuala a recursului.
Prin cererea de recurs se susțin aceleași informații mincinoase ca si in ciclul procesual trecut, de natura a arata reaua credința a societății noastre, in sensul ca, societatea a achitat o mica parte din debitul restant conform extrasului de cont din data de 28.04.2011 iar restul debitului la data de 25.01.2013, societatea neputand achita debitul restant decât dupa soluționarea litigiului in mod definitiv si irevocabil (decembrie 2012).
A mai arătat că, nu este posibil să invoci în faza procesuala a recursului doua acte administrative-fiscale ce nu au fost comunicate societății si care nu au fost invocate in fata instanței de fond.
Pe de alta parte, acțiunea recurentei capata un caracter de inadmisibilitate in condițiile in care, deja a emis doua acte administrativ fiscale pentru obligații de plata accesorii, ce au o procedura speciala de judecata si de executare (O.G. 92/2003 si legea nr.554/2004).
Având in vedere considerntele mai sus expuse, a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
În primul rând Curtea reține că referitor la soluția instanței de fond privind admiterea excepției de nelegalitate a Deciziilor nr. 18/31.12.2012 și 1/11.02.2013 emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj, Curtea reține că recurenta nu a indicat motive de recurs cu privire la soluționarea excepției astfel că instanța nu va putea efectua controlul judiciar.
Cu privire la fondul cauzei, instanța de recurs constată că în conformitate cu art. 7231 alineat 3 Cod de procedură civilă cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei.
În cauză se reține că termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7231 alineat 3 Cod de procedură civilă nu a fost respectat decizia 12295/06.12.2012 a Curții de Apel Craiova prin care a fost soluționat fondul cauzei a fost pronunțată la data de 06.12.2012, astfel că termenul de 30 de zile menționat mai sus s-a împlinit la data de 07.01.2013.
Cererea formulată în temeiul art. 7231 alineat 3 Cod de procedură civilă de recurentă , în nume propriu și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor precum și în numele și pentru Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Gorj (în prezent Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova conform art. 1 din OUG nr. 74/2013) a fost depusă la poștă la data de 09.01.2013 conform plicului alat la fila 6 din dosarul nr. 433/95/2013 astfel că termenul de 30 de zile prevăzut de textul legal menționat nu a fost respectat, soluția instanței de fond cu privire la acest aspect fiind legală și temeinică.
Instanța de recurs reține că prima instanță a pronunțat o sentință arătând motivele de fapt și de drept pe care se sprijină, fiind pronunțată în concordanță cu dispozițiile codului de procedură civilă, instanța de fond aplicând în mod corect legea.
În raport de considerentele mai sus expuse, Curtea a reținut că motivele de recurs formulate respectiv art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ. nu sunt întemeiate astfel că a respins recursul formulat ca neîntemeiat.
| ← Funcţionar public cu statut special - poliţist local. Dreptul... | Excepţie de nelegalitate. Neintroducerea în cauză a... → |
|---|
