EXCEPŢIE DE PREMATURITATE. LIPSA EFECTUĂRII PROCEDURII DE CONCILIERE DIRECTĂ PREVĂZUTĂ DE ART. 7201 C. PR. CIV. CONSECINŢE JURIDICE
| Comentarii |
|
Dispoziţiile art. 7201 C. pr. civ. nu sunt aplicabile în litigiul de faţă, acesta fiind supus reglementării Cărţii a IV-a „Despre arbitraj” din codul de procedură civilă (art. 340-3703). Cele două dispoziţii legale - art. 341 alin. 2 C. pr. civ., care prevede printre altele, că părţile stabilesc procedura unei eventuale concilieri prealabile şi art. 72 O1 C. pr. civ. referitor la concilierea directă-au caracter de dispoziţii speciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului civil şi, ca atare sunt de strictă interpretare. Aşa fiind, chiar dacă au unele trăsături comune şi urmăresc aceeaşi finalitate, ele se aplică strict în contenciosul pentru care au fost edictate, prim în litigiul arbitral, iar secunda în procesul comercial judiciar, fără ca, în lipsa unei înţelegeri a părţilor sau a unei dispoziţii legale, să se aplice una în locul celeilalte, împrejurarea că o dispoziţie specială - cum este art. 7201 C. pr.civ. - are caracter imperativ nu justifică ipso facto aplicabilitatea ei dincolo de contenciosul pentru care a fost edictată.
în consecinţă, Tribunalul arbitral consideră că dispoziţiile art. 720' C. pr. civ. nu se aplică în litigiu! de faţă, astfel că excepţia de prematuritate, motivată de încălcarea acestui text, urmează a fi respinsă ca nefondată.
(Curtea de arbitraj comercial internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, încheierea din 9 octombrie 2001)
ÎNCHEIERE
Şedinţa din 30 ianuarie 2002
Tribunalul arbiral:
Supraarbitru:lon Băcanu Arbitru:Stanciu Cărpenaru Arbitru:Victor Babiuc Asistent arbitral: Daniela Pop
Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de prematuritate a acţiunii arbitrale înregistrate sub nr. M 11966 din 4.10.2001, acţiunea formulată de S.C. “T.H.” S.A., în calitate de reclamantă, împotriva S.C. “S.D.C." S.A., în calitate de pârâtă.
în şedinţa de arbitrare din 15.01.2002, conform celor consemnate în încheierea din acea zi, pârâta a ridicat excepţia de prematuritate a acţiunii arbitrale. Reclamanta a cerut respingerea excepţiei ca nefondată.
Tribunalul arbitral a amânat pronunţarea asupra acestei excepţii, succesiv la 22.01.2002, la
28.01.2002 şi, apoi, pentru astăzi 30.01.2002, când a pronunţat încheierea de faţă, în prezenţa celor trei membri ai săi în persoană, cu unanimitate de voturi, la sediul Curţii de Arbitraj.
Tribunalul arbitral,
Asupra excepţiei de prematuritate a acţiunii arbitrale de faţă.
Prin întâmpinarea înregistrată sub nr. 126 din
10.01.2002 şi prin concluziile orale puse în şedinţa de arbitrare din 15.01.2002, pârâta a ridicat această excepţie cu motivarea că reclamanta a încălcat dispoziţiile imperative ale art. 7201 C. pr. civ. Potrivit acestui text, în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte (alin. 1). în acest scop, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care
se sprijină acestea (alin. 2). Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate (alin. 3). Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi (alin. 4). înscrisul despre rezultatul concilierii, ori în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării, dovada că de la data primirii aceste convocări au trecut 30 de zile, se anexează la cererea de chemare în judecată (alin. 5).
Or - susţine pârâta - reclamanta nu a respectat termenul minim de 15 zile, între data primirii de către pârâtă a convocării şi data convocării, fixând un termen de numai 5 zile; totodată nu a arătat în convocare ora la care pârâta era chemată pentru conciliere.
Reclamanta, prin concluziile orale din şedinţa de arbitrare din 15.01.2002 şi prin concluziile scrise a cerut respingerea excepţiei ca nefondată, în principal, cu motivarea că procedura concilierii directe prevăzute de art. 7201 C. pr. civ. nu este obligatorie în procedura arbitrală şi, în subsidiar, că pârâta nu a făcut dovada că prin aşa-zisa prematuritate a acţiunii ar fi suferit o vătămare care să nu se poată înlătura decât prin anularea cererii în arbitrare, având în vedere faptul că art. 7201 nu prevede în mod expres sancţiunea nulităţii, astfel că este vorba de o nulitate virtuală reglementată de art. 105 alin. 2 C. pr. civ.
Examinând susţinerile părţilor şi probele dosarului, Tribunalul arbitral constată că la acţiune s-a ataşat, în copie xerox, convocarea “în scopul încercării de soluţionare pe cale amiabilă a divergenţelor legate de executarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 20 B din 23.04.2001”, convocare efectuată prin notificarea nr. 823 din
9.07.2001, transmisă prin executorul judecătoresc, prin care pârâta este convocată la locul indicat în convocare, în termen de 5 zile de la primirea acesteia. în convocare se arată problemele ce
urmează a fi discutate şi se adaugă că, pentru a stabili ziua exactă şi ora la care se va desfăşura întâlnirea, se cere opţiunea pârâtei prin fax la numerele 312.86.06 sau 312.92.12. în finalul convocării se precizează că, în cazul în care problemele în divergenţă nu se vor soluţiona pe cale amiabilă, reclamanta se va adresa arbitrajului în temeiul art. 8 din contractul nr. 20 B din
23.04.2001, încheiat între părţi.
Potrivit clauzei compromisorii înscrise în art. 8, “orice situaţie litigioasă va fi soluţionată pe cale amiabilă între părţile semnatare ale contractului şi în mod excepţional de Comisia de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ a României, hotărârea acesteia fiind definitivă şi executorie”.
Tribunalul arbitral, verificându-şi propria competenţă, reţine că această clauză compromi-sorie este pe deplin valabilă în temeiul art. 969 C. civ., al art. 340 şi urm. C. pr. civ. şi al art. 2 şi urm. din Regulile de procedură ale acestei Curţi de Arbitraj (denumite în continuare, în mod prescurtat, RPA - CAB), emise în conformitate cu Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România.
în consecinţă, competenţa de soluţionare a litigiului de faţă, inclusiv a excepţiei de prematuritate, revine acestui tribunal arbitral. Nu s-au ridicat obiecţiuni de către părţi cu privire la validitatea clauzei compromisorii citate, nici cu privire la constituirea şi compunerea Tribunalului arbitral şi nici referitor la desfăşurarea procedurii arbitrale până la acest termen (30.01.2002).
Tribunalul arbitral mai reţine că reclamanta s-a conformat prevederilor art. 8 din contractul nr. 20 B din 23.04.2001 în sensul că a îndeplinit întocmai procedura de încercare de soluţionare pe cale amiabilă a neînţelegerilor legate de executarea acestui contract. în schimb, pârâta nu s-a conformat obligaţiei pe care şi-a asumat-o prin art. 8, aceea de a colabora la realizarea încercării de soluţionare pe cale amiabilă, complăcându-se într-o atitudine pasivă faţă de propunerea reclamantei de a conveni împreună ziua şi ora întâlnirii. în pofida acestei atitudini, pârâta invocă prematuritatea acţiunii constând în neîndeplinirea unor cerinţe prescrise de art. 7201 C. pr. civ., aşa cum s-a arătat mai înainte.
Tribunalul arbitral consideră însă că dispoziţiile art. 7201 C. pr. civ. nu sunt aplicabile în litigiul de faţă, acesta fiind supus reglementării Cărţii a IV-a
“Despre arbitraj” din Codul de procedură civilă (art. 340-3703) şi celorlalte reglementări arătate în continuare.
Prin dispoziţiile cuprinse în Cartea a IV-a C. pr. civ., legiuitorul a organizat o cale convenţională de soluţionare a litigiilor patrimoniale, tranzacţionabile, prin persoane particulare (arbitri), învestite de părţi cu puterea de a judeca un litigiu determinat şi de a pronunţa în acest litigiu o hotărâre definitivă şi obligatorie pentru ele, susceptibilă de executare silită întocmai ca şi o hotărâre judecătorească. S-a legiferat astfel o jurisdicţie privată, complementară justiţiei statale, a cărei trăsătură dominantă o constituie libertatea contractuală a părţilor. Textul art. 341 alin. 1 C. pr. civ. este categoric: “arbitrajul se organizează şi se desfăşoară potrivit convenţiei arbitrale”. Aceasta înseamnă, astfel cum se precizează în alin. 2, că, sub rezerva respectării ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, părţile pot stabili prin convenţia arbitrală sau prin act scris încheiat ulterior, fie direct fje prin referire la o anumită reglementare având ca obiect arbitrajul, normele privind constituireajribunalului arbitral, numirea, revocarea şi înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea între părţi a cheltuielilor arbitrale, forma şi conţinutul hotărârii arbitrale şi, în general, orice alte norme privind buna desfăşurare a arbitrajului. Singura îngrădire a libertăţii contractuale a părţilor pe care acest text - 341 alin.
2-o prevede, reluând în esenţă dispoziţiile art. 5
C. civ., este aceea a respectării ordinii publice sau a bunelor moravuri precum şi dispoziţiile imperative ale legii.
în măsura în care părţile nu au convenit procedura arbitrală şi au optat, prin clauza compromisorie, la arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, se aplică Regulile de procedură arbitrală ale acestei Curţi (RPA -CAB).
în completarea lor se aplică, astfel cum prevede expres art. 79 din RPA - CAB, dispoziţiile de drept comun de procedură civilă română în măsura în care acestea sunt compatibile cu arbitrajul şi natura comercială a litigiilor. Textul art. 79 din RPA - CAB
concordă cu art. 721 C. pr. civ. potrivit căruia dispoziţiile acestui cod alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă şi comercială; ele se aplică şi în materiile prevăzute de alte legi în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice.
Acesta este cadrul convenţional şi legal în care urmează a fi soluţionată excepţia de prematuritate a acţiunii.
După cum s-a arătat, în litigiul de faţă, părţile, prin clauza compromisorie citată, încheiată în conformitate cu art. 340-341 C. pr. civ. şi cu celelalte dispoziţii pertinente ale Cărţii a IV-a, au convenit o procedură de încercare de soluţionare a litigiului pe cale amiabilă.
Din întreaga reglementare cuprinsă în Cartea a IV-a, îndeosebi din art. 341 C. pr. civ., rezultă că procedura de încercare de soluţionare a litigiului arbitral este o procedură convenţională, de conciliere, în principiu facultativă, dar care în practică este prevăzută în toate convenţiile arbitrale, extrajudiciară, prealabilă litigiului arbitral, deci nejurisdicţională, care se realizează prin negociere directă între părţi, fără monitorizarea unui terţ, având ca scop preîntâmpinarea unui litigiu. în concordanţă cu spiritul arbitrajului, această procedură nu este supusă unor cerinţe legale de fond şi de formă sau unor termene. Astfel cum rezultă din art. 341 alin. 2 C. pr. civ., părţile decid dacă această procedură va avea loc precum şi modalitatea de organizare şi desfăşurare a ei.
în cazul în care o atare procedură nu a fost prevăzută în convenţia arbitrală sau dacă ea a eşuat, dezideratul de încercare de soluţionare pe cale paşnică a litigiului, fără învingători şi învinşi, este prezent în întreaga procedură arbitrală. In acest sens, art. 9 alin. 3 din RPA -CAB prevede că în orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor.
Altele sunt caracterele procedurii concilierii directe prevăzută de art. 7201 C. pr. civ. Aceasta este o procedură legală, proprie contenciosului comercial de competenţa instanţelor judecătoreşti, prealabilă şi obligatorie, supusă unor condiţii de
fond, de formă şi unor termene. Există şi unele puncte comune între cele două proceduri în sensul că procedura concilierii directe se realizează tot prin negociere directă între părţi, fără monitorizarea unui terţ şi are aceeaşi finalitate - de preîntâmpinare a unui proces sau, cel puţin, de clarificare a unor aspecte litigioase.
în timp ce procedura încercării de rezolvare amiabilă poartă amprenta arbitrajului privat, dominat de libertatea contractuală a părţilor, de simplitate, flexibilitate şi celeritate, procedura prevăzută de art. 7201 C. pr. civ. poartă amprenta contenciosului comercial judiciar, care este supus unor reglementări legale mai formaliste, mai amănunţite şi, de regulă, imperative, care, inevitabil, îngreunează şi lungesc litigiu. însăşi procedura concilierii prevăzută de art. 7201 C. pr. civ. este ilustrativă în sensul că termenele prescrise de acest text (15 zile şi, mai ales, termenul de 30 de zile) sunt de natură ca, în practică, să întârzie soluţionarea contenciosului dintre părţi.
în concluzie, Tribunalul arbitral consideră că cele două dispoziţii legale - art. 341 alin. 2 C. pr. civ. care prevede, printre altele, că părţile stabilesc procedura unei eventuale concilieri prealabile şi art. 7201 C. pr. civ. referitor la concilierea directă - au caracter de dispoziţii speciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului civil şi, ca atare, de strictă interpretare. Aşa fiind, chiar dacă au unele trăsături comune şi urmăresc aceeaşi finalitate, ele se aplică strict în contenciosul pentru care au fost edictate, prima în litigiul arbitral, iar secunda în procesul comercial judiciar, fără ca, în lipsa unei înţelegeri a părţilor sau a unei dispoziţii legale, să se aplice una în locul celeilalte. împrejurarea că o dispoziţie specială - cum este art. 7201 C. pr. civ. -are caracter imperativ nu justifică ipso facto aplicabilitatea ei dincolo de contenciosul pentru care a fost edictată.
în consecinţă, Tribunalul arbitral consideră că dispoziţiile art. 7201 C. pr. civ. nu se aplică în litigiul de faţă, astfel că excepţia de prematuritate, motivată de încălcarea acestui text, urmează a fi respinsă ca nefondată.
| ← Antecontract de vânzare-cumpărare încheiat în 1979. Imobil... | UZUCAPIUNE. TERITORIU DE CARTE FUNCIARĂ. JONCŢIUNE A... → |
|---|
