Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 1604 din data de 22.06.2016
Prin cererea înregistrată sub nr. …../207/2015, pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamantul L. Z. F. a chemat în judecată pe pârâții Comisia Locală a comunei Fărcașele de Aplicare a legilor fondului funciar, Comisia Judeteană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și L. A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 27871/31/15.03.1995 emis pe numele pârâtei L. A., ca fiind eliberat unei persoane care nu a deținut suprafața de teren reconstituită.
De asemenea, a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr7973/10/5.07.1999 sub aspectul persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate si obligarea comisiilor sa elibereze un alt titlu de proprietate in care sa fie trecut si reclamantul persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul L. P. .
Prin cererea de chemare în judecată, s-a mai solicitat să se constate nulitatea absoluta a tranzacției privind vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 1.38 ha situat in extravilanul com. Fărcașele si care a fost inclus in titlul de proprietate nr.27871/38/15.03.1995, tranzacție care este consfințită prin sentința civila nr.3073/6.10.2010 pronunțata de Judecătoria Caracal in dosarul nr……/207/2010.
De asemenea, să se constate nulitatea absolută a tranzacției privind vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 1400 mp (din care 1000 mp făceau parte din titlul de proprietate nr.27871/31/15.03.1995) tranzacție consfințită prin sentința civila nr 772/11.02.2013, pronunțata de Judecătoria Caracal in dosarul nr……/207/2013 ca fiind încheiată de o persoana care nu avea calitatea de proprietar ca urmare a cererii formulate la pct I .iar pe de alta parte ca fiind încheiat de o persoana lipsita de discernământ.
În motivare, se arată în ceea ce privește primul capăt de cerere, că parata L. A. nu a deținut suprafața de teren de 0,10 ha, acest teren fiind trecut la rolul numitului L. P. si reprezintă suprafața curți construcții cu care acesta figura in registrul agricol.
În momentul apariției legii 18/1991, reclamantul arată că a mandatat pe fratele său L. P. sa faca cerere de reconstituire si in numele său, însă cu toate acestea titlul de proprietate a fost emis doar pe numele mamei sale.
Aceeași situație este si in ceea ce privește eliberarea titlului de proprietate nr7973/10/5.07.1999, titlu in care reclamantul nu a fost inclus ca persoana îndreptațita la reconstituirea dreptului de proprietate alături de ceilalți mostenitori, desi il mandatase pe fratele său sa solicite si in numele său reconstituirea dreptului de proprietate.
În ceea ce privește capetele de cerere privind constatarea nulității absolute a actelor de vânzare cumpărare, se arată că suprafața de 1.38 ha a fost vânduta de către parata L. A. fara ca aceasta sa aibă discernământ.
Deși boala a fost recunoscuta de abia in anul 2012 prin certificatul medical prin care se constata faptul ca aceasta suferă de schizofrenie,boala s-a declanșat mult mai devreme , parata nemaiputand sa încheie acte de dispoziție. Cu atat mai mult vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 1600 mp este lovita de nulitate absoluta având in vedere ca parata deținea un certificate medical care ii atesta boala.
Reclamantul a menționată că desi are calitatea de terț fata de cele două vânzări efectuate de către parata, in speța este vorba de nulitate absoluta care poate fi invocate de orice persoana interesata, acesta având interes in promovarea prezentei acțiuni având in vedere ca prin încheierea acestor acte poate fi prejudiciat de dreptul la moștenire.
În drept, se invocă dispoz. art III din legea 169/1997.
Reclamantul a solicitat probele cu înscrisuri ,interogatoriu,martori.
La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr. 27871/31/15.03.1995, titlul de proprietate nr. 7973/10/1999, sentința civilă nr. 3073/06.10.2010 a Judecătoriei Caracal pronunțată în dosarul nr. …./207/2010, sentința civilă nr. 772/11.02.2013 a Judecătoriei Caracal pronunțată în dosarul nr. …./207/2013, răspunsul nr. 7280/17.01.2013 emisă de Primăria com. Fărcașele.
Ca urmare a respingerii cererii de ajutor public judiciar formulată de către reclamant, așa cum s-a dispus prin încheierea de ședință din 29.06.2015, reclamantul a făcut dovada timbrării acțiunii cu taxă judiciară de timbru în sumă de 580 lei ( f. 59-61).
Pârâta Comisia Județeană Olt de pe lângă Instituția Prefectului - Județul Olt a depus la dosar întâmpinare la data de 12.10.2015, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant față de această comisie.
În fapt, reclamantul L. Z. F. a chemat în judecată Comisia Locală Fărcașele, Comisia Județeană Olt și pe numita L. A. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr.27871/31/1995 și nr.7973/10/1999 și să se dispună eliberarea unui nou titlu și pe numele reclamantului.
Conform prevederilor art.5 coroborate cu prevederile art.34 și art.36 din H.G, nr.890/2005, Comisia Locală de Fond Funciar Fărcașele are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente și de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.
De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite sa primească terenul, precum și completarea fișelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar Fărcașele.
În acest sens, atribuțiile, atât ale Comisiei Locale, cât și ale Comisiei Județene, sunt foarte clar delimitate în cuprinsul H.G. nr.890/2005.
Astfel, conform prevederilor art.36, alin.l din H.G, nr.890/2005, "Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schitele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr.20. Documentațiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și publicitate imobiliară. .... Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituției prefectului, ca secretar, și de directorul genera! al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară."
Din analiza acestor prevederi legale, reiese foarte clar faptul că Comisia Județeană Olt nu are atribuții legale privind întocmirea actelor premergătoare scrierii titlului de proprietate.
Se arată că din relațiile comunicate de Primăria comunei Fărcașele cu adresele nr.5922/2015 și nr.6169/2015 reiese faptul că atât din hotărârile judecătorești cât și din titlurile de proprietate menționate în cererea introductivă nu rezultă faptul că reclamantul ar fi îndreptățit să i se atribuie o suprafață de teren.
Față de aceste considerente, s-a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, față de Comisia Județeană Olt, ca neîntemeiată.
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe prevederile H.G. nr.890/2005, Legii nr. 18/1991, republicată, modificată și completată, Codului de procedură civilă.
La data de 08.10.2015, pârâta L. A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat:
1. excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a sa, având în vedere că este o persoană pusă sub interdicție (art. 43 C.civ, art. 32 , 40, 57 C.p.c),
2. excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că fiind interzis judecătoresc, nu poate sta personal, în cauză, în calitate de pârât și
3. excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, motivat de faptul că acesta nu a formulat cerere de reconstituire pentru terenurile înscrise în cele două titluri de proprietate a căror anulare o solicită, iar față de tranzacția de vânzare-cumpărare și tranzacția consfințită în sentința civilă nr.772/11.02.2013 are calitatea de tert.
4. excepția autorității de lucru judecat, având în vedere că s-au mai judecat pentru același obiect și aceeași cauză și în alte dosare de Judecătoriei Caracal.
Pe fond, pârâta L. A. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, având în vedere că nici una din afirmațiile făcute în motivarea în fapt nu corespunde adevărului.
În situația în care nu se va reține excepția autorității de lucru judecat prin raportare la celelalte dosare, în care s-au pus în discuție situațiile invocate în această acțiune, pârâta a solicitat să se costatate că au trecut în puterea lucrului judecat soluțiile prin care, cereri asemănătoare cu cele din prezenta acțiune, au fost respinse.
În apărare, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martori.
La data de 07.10.2015, pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar de pe lângă Primăria Comunei Fărcașele a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție, se arată că reclamantul nu are calitate procesuală activă, având în vedere că cererea acestuia se referă la anumite hotărâri judecătorești unde nu a fost parte în cadrul procesului civil, rezultă nu poate să solicite anularea acestora, în consecință, acesta nu poate să stea ca parte în judecată în prezenta cauză.
1.cu privire la pct.I din acțiune, rezultă următoarea situație de fapt: pârâta L. A. a deținut suprafața de 1.000 mp.(0,10 ha.) teren primit în intravilan conform titlului de proprietate nr.27871/31/15.03 1995, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, aceasta formulând cerere în acest sens, cât și că există cu această suprafață în registrul agricol;
2.-cu privire la pct. II din acțiune, rezultă altă situație de fapt: tranzacția privind vânzarea - cumpararea suprafeței de 1,38 ha.teren extravilan, s-a derulat conform Codului civil român în vigoare la acea dată, aceasta rezultând din: prin sentința civilă nr. 1095 in data de 24.03.1997 rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civ. nr. 1894/03 09.1997 a Tribunalului Olt, instanța competentă Judecătoria Caracal, a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorului Dinu Ștefan(tatăl pârâtei L. A.), avere compusă din suprafața de 2,89 ha din titlul de proprietate nr. 27871/38/15.03.1995 , pârâtei L. A. revenindu-i printre altele și două suprafețe de teren extravilan, respectiv 1,24 ha amplasata în T.90-P 13 și 0,14 ha amplasată în T.53-P.204, care i-au fost atribuite acesteia în lotul nr. 1 din sent. civ. nr. 1095/24.03.1997.
3.-cu privire la pct. III din acțiune, rezultă că tranzacția privind vânzarea - cumpararea suprafeței de 1.600 m.p. și nu cum s-a menționat în acțiune, de 1.400 mp, conform S.c.nr.772/11.02.2013 a Judecătoriei Caracal, această suprafață rezultă din următoarele acte:
-400 m.p. teren intravilan(vie), amplasat în T45-P.85;
- 600 m.p. teren intravilan (curți, construcții), amplasat în T.45-P.84, ambele suprafețe de teren corespund Titlului de proprietate Nr.27871/31/15.03.1995, unde este trecută singură L. A. pe acest act, și era îndreptățită să vândă cui vrea.
Această suprafață este menționată și în registrul agricol - ANEXA 2b sat Fărcașu de Jos la poziția Nr.167, cu suprafața de 0,10 ha.:
-600 m.p. teren arabil intravilan, amplasat în T.45-P.86, aceasta rezultă din Tit.de proprietate nr.27871/38/15.03.1995.
De asemenea, arătă că nu există niciun mandat sau alt act juridic civil pe numele lui L. P.din care să rezulte că este îndreptățit să formuleze cerere de constituire a unei suprafețe de teren în numele reclamantului L. Z. F. sau F. .Mai mult, cu privire la problema de sănătate de care suferea sau suferă pârâta L. A., consideră că aceasta nu are nicio relevanță în această cauză.
Având în vedere aceste motive, s-a solicitat pe cale de excepție, admiterea acesteia, iar fond să se dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile invocate mai sus.
La întâmpinare au fost atașate următoarele înscrisuri în copie xerox conform cu originalul, respectiv: titlurile de proprietate Nr.27871/31/15.03.1995, Nr.27871/38/15.03.1995 și Nr.7973/10 din data de 05.07.1999, sentința civilă nr. 1095/24.03.1997, sentința civilă nr.2837/23.11.2004, sentința civilă nr.3073/06.10.2010 și sentința civilă nr 772/11.02.2013; filă din registrul agricol - ANEXA 2b sat Fărcașu de Jos-poziția Nr. 167-L. A., filă din registrul agricol - ANEXA 3 sat Fărcașu de Jos-poziția Nr.37-L. P. și filă din registrul agricol - ANEXA 3 sat Fărcașu de Jos-poziția Nr.l42-D. Ș.; două cereri ale lui L. D. din 19.03.1991, una a lui L. A. din 11.03.1991, cerere D. D. din 14.03.1991, cerere D. C. din 09.03.1991, două cereri din 14.03 1991, cerere L. P. din 16.03.1991 cerere L. F., adeverința din data de 18.03.1991 eliberată pe numele lui L. I.(decedat); acte de stare civilă emise pe numele de L. P., L. I., D. A., D. D., L. F. L. N., L. D. și L. A., împuternicirea avocațială.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat să fie respinse excepțiile invocate și în consecință să fie admisă acțiunea.
1) In ceea ce privește întâmpinarea depusa de parata L. A., s-a solicitat să fie respinsă excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu, având in vedere ca aceasta nu a depus la dosarul cauzei acte din care sa rezulte ca este pusa sub interdictie. De altfel,daca exista o hotărâre din care sa rezulte ca este pusa sub interdictie, nu ar putea formula singură întampinare care este un act procedural ce trebuia sa fie făcut si semnat de catre reprezentantul legal.
In legătura cu acest aspect, se invoca nulitatea actului de procedura formulat de catre parata ,in conformitate cu dispozițiile art. 57 cod. civil.
In situația in care se indica reprezentantul legal al paratei, reclamantul a solicitat să se ia act că își modifică acțiunea in ceea ce privește cadrul procesual, in sensul ca solicita sa se judece cu parata prin reprezentantul sau legal, urmând ca acesta să primească si sa semneze actele de procedura.
2)In ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive, aceasta urmează sa fie soluționată in funcție de confirmarea sau nu a actului procedural si de modificarea acțiunii introductive. Daca actul este confirmat si este modificata acțiunea, excepția ramane fara obiect si a solicita sa fie respinsă. La fel este si daca actul nu este confirmat si se dovedește ca exista punerea sun interdictie, deoarece in acest caz actul este lovit de nulitate si excepția nu se mai poate analiza. Daca nu se depun acte care sa confirme starea paratei, exceptia trebuie respinsa ca nedovedita.
3)In ceea ce privește lipsa calității procesual active a reclamantului,s-a solicitat de catre reclamant ca aceasta să fie respinsă, având in vedere motivul pentru care se invoca aceasta excepție. Prin acțiune se solicita a se constata nulitatea absoluta a unor acte,ceea ce înseamnă ca orice persoana interesata poate solicita acest lucru. Faptul invocat de catre parată, in sensul ca aceasta considera ca reclamantul nu are calitate procesuala activa, deoarece nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nu conduce la concluzia ca acesta nu poate avea calitate procesuala activa,aceasta aparare fiind o aparare de fond,obiectul dosarului fund acela ca reclamantul considera ca are calitate si ca s-a formulat cerere de reconstituire si in numele lui.
4) S-a solicitat de catre reclamant și respingerea excepția autorității de lucru judecat deoarece parata nu face dovada celor afirmate. Dacă se face dovada punerii sub interdictie din care să rezulte că parata L. A. nu avea capacitatea de a incheia acte de dispoziție, în consecință actele de vânzare cumparare, chiar consfiintite printr-o hotarare, sunt lovite de nulitate, ceea ce înseamnă ca acțiunea promovata este întemeiata, urmând să fie admisă ca atare.
In ceea ce privește întâmpinarea depusa de Comisia Județeană Olt de aplicare a legilor fondului funciar, reclamantul arată că a formulat acțiunea in contradictoriu cu aceasta parata nu in calitatea sa de a emite documentația necesara atribuirii titlului de proprietate,ci in calitate de unitate emitenta a acestui act,ceea ce-i conferă calitate procesuala pasiva.
In legătura cu calitatea reclamantului de persoana indreptatita a i se atribui o suprafața de teren,aceasta nu rezulta din hotărârile judecătorești sau din titlurile de proprietate asa cum invoca parata, întrucât a arătat ca are aceasta calitate rezultată din mandatul tacit dat de catre reclamant in momentul depunerii cererii de reconstituire,lucru ce rezulta din cererile depuse la dosar.
In ceea ce privește întâmpinarea depusa de catre Comisia locala Fărcașele de aplicare a legilor fondului funciar, reclamantul a solicitat ca instanța să aibă în vedere următoarele aspecte:
Reclamantul are calitate procesuala activa in promovarea prezentei acțiuni, având in vedere ca se solicita constatarea nulității absolute a unor acte, eventuala nedepunere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nu conduce la soluția admiterii excepției lipsei calității procesuale active,aceasta fiind o aparare de fond si nu o excepție.
Hotărârile de consfiintire a vânzării cumpărării reprezintă de fapt tot un contract intre parti, pentru constatarea nulității acestora putând ca acțiunea sa fie pornita de orice persoana interesata.
Faptul ca intre cei care au fost trecuți in titlul de proprietate a avut loc partajarea terenurilor reconstituite si care au fost trecute in titlurile de proprietate,nu conduce la concluzia ca nu se mai poate promova o acțiune de constatare a nulității titlului având in vedere ca reclamantul nu a fost parte în acest proces, hotărârea neavand efecte in ceea ce il privește.
Tranzacția privind vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 1000 mp nu interesează aceasta parata, astfel încat aceasta nu poate sa faca apărări referitoare la capătul de cerere privind înstrăinarea acestei suprafete, parata nefiind parte in actul de vânzare cumpărare.
Prin încheierea de ședință din 23.11.2015, instanța, față de susținerile apărătorului pârâtei L. A. , că aceasta este pusă sub interdicție , a pus în vedere apărătorului să depună la dosar hotârârea judecătorească privind punerea sub interdicție a pârâtei L. A..
De asemenea, instanța a dispus citarea numitului L. P. în calitate de pârât precum și ca tutore pentru pârâta L. A..
La termenul din 11.01.2016, pârâtul L. P. a depus la dosar sentința civilă nr 2681/2013 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr …../207/2012 prin care a fost numit tutore pentru numita L. A..
La dosar s-au mai depus acte de stare civilă.
Prin adresa nr. 158/54/2016, Curtea de Apel Craiova a făcut cunoscut instanței că sub acest număr a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei formulată de catre petentul Z. F., cu termen la 16.02.2016 .
Prin încheierea de ședință din 01.02.2016, instanța a dispus introducerea in cauză și citarea în calitatea de pârât, a numitului L. I., cumpărătorul suprafeței de 1600 m.p. conform sentinței civile nr. 722/2013.
La data de 15.02.2016, pârâtul Lupu Ionuț a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantul Z. L. F. în totalitate, motivând că față de titlurile de proprietate, reclamantul are calitatea de terț, întrucât nu a formulat cerere de reconstituire pentru niciunul din terenurile înscrise în aceste titluri.
Neformulând cerere de reconstituire astfel cum cere Legea 18/1991 și din această cauză nefiind posibil ca el să stea alături de ceilalți titulari pe titlurile de proprietate, prin cerea de a se constata nulitatea acestor titluri nu justifică un "interes legitim" în promovarea prezentei acțiuni .
Față de capetele 3 și 4 ale cererii, prin care se solicită nulitatea "tranzacției", se arată că sentințele civile nr.3076/06.10.2010 și 772 /11.02.2013 au fost pronunțate în baza unor "convenții" de vânzare-cumpărare.
"Tranzacția " și "convenția" au reglementări separate în codul civil , inclusiv cu privire la cauzele de nulitate.
Cele două convenții de vânzare-cumpărare dintre pârât și bunica sa L. A., au fost încheiate cu respectarea tuturor condițiilor de validitate, în anul 2003 și respectiv 2010, în acel moment, vânzătoarea fiind sănătoasă fizic și psihic.
Apreciază că pretinsa lipsă a discernământului vânzătoarei la încheierea convențiilor de vânzare-cumpărare ce se invocă în cauză, nu constituie un motiv de nulitate absolută. Pentru ca un act juridic să fie sancționat cu nulitate absolută, trebuie să se dovedească lipsa cu desăvârșire a consimțământului .
Lipsa consimțământului exprimă absența voinței persoanei la încheierea actului și nu se identifică cu lipsă discernământului care reprezintă o condiție de valabilitate a consimțământului, iar lipsa discernământului constituie caz de nulitate relativă, deoarece lipsa discernământului în exprimarea voinței nu relevă inexistența consimțământului cu un simplu viciu al acesteia , care nu atrage decât nulitate relativă a actului.
Față de acestea invocă pârâtul excepția prescripției dreptului de care anularea celor două convenții, având în vedere data introducerii cererii fată de data încheierii convențiilor și excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, avand în vedere că are calitatea de terț față de aceste convenții.
Prin încheierea de ședință din 17.02.2016, instanța a luat act că cererea de strămutare care a făcut obiectul dosarului nr. 158/54/2016 al Curții de Apel Craiova , a fost respinsă prin sentința nr. 21/16.02.2016, conform fișei registru Ecris anexată la dosar, la dosar fiind comunicată ulterior de catre Curtea de Apel Craiova adresa nr 158/54/2016 prin care se confirmă soluția pronunțată.
La data de 07.03.2016, reclamantul a indicat cu listă pe moștenitorii defunctului L. N., numiții L. A. , domiciliată în Com. Mozăceni Deal, județul Argeș și L. M. , domiciliat în Or. Mioveni, str. P…, bl. .., sc. B, ap. 4, județ Argeș , iar în calitate de moștenitori ai defunctului L. D. , numiții L. M. , domiciliată în Com. S…., str.V…, nr. 31, județ Olt , L. N. , domiciliată în Com. S….,str.V…, nr. 31, județ Olt și G. D., domiciliată în Mun. Slatina, Aleea P…., nr. ., bl. .., sc. A, ap. 22, județ Olt.
Prin încheierea de ședință din 16.03.2016, instanța a dispus introducerea în prezenta cauză în calitate de pârâți și citarea moștenitorilor defunctului L. N. , respectiv L. A., în calitate de soție supraviețuitoare, și L. M. , în calitate de fiu , precum și a moștenitorilor defunctului L. D. , respectiv , L. M. , soție supraviețuitoare, L. N., fiică , G. D. , fiică.
Prin cererea depusă la data de 06.04.2016, reclamantul a învederat instanței că pârâta L. A. a decedat la data de 02 aprilie 2016, conform certificatului de deces seria DC nr. 778535 din data de 04.04.2016, indicând în calitate de moștenitori ai acesteia pe reclamantul L. Z. F. și pe pârâtul L. P., în calitate de descendenți de gr. I.
Prin încheierea de ședință din 06.04.2016, instanța având în vedere că pârâta L. A. a decedat la data de 02.04.2016 , a pus în vedere reclamantului să indice numelui și adreselor moștenitorilor acesteia pentru a fi introduși în cauză și citați.
La termenul de judecată din 20.04.2016, s-a depus de catre av. Dumitru Eugenia pentru pârâta L. A., copie sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 2964 din 08.04.2016 , din care rezultă că au calitatea de moștenitori ai defunctei L. A. , reclamantul L. Z. F. și pârâtul L. P..
La termenul din 11.05.2016, instanța s-a pronunțat asupra probatoriului solicitat de catre părți.
La dosar au fost comunicate adresa din 16.05.2016 emisă de C.M.I. Dr. G. M. și adresa nr. 209/19.05.2016 de catre CMI Dr. P. V. M..
De asemenea, la dosar s-au mai depus în ședința publică din 01.06.2016 înscrisuri de catre apărătorul pârâtilor, respectiv raport de expertiză medico-legală psihiatrică, încheierea nr. 78848/17.12.2015 emisă de OCPI Olt și adresa nr.9/387.314/23.11.2012 emisă de Poliția comunei Fărcașele.
În ședința publică din data de 01.06.2016, a fost luat interogatoriul reclamantului L. Z. F. la stăruința pârâților L. P. și L. I. iar în ședința publică din 15.06.2016 a fost luat interogatoriul pârâtului L. P., răspunsurile fiind consemnate și interogatoriile atașate la dosar.
Prin încheierea de amânare a pronunțării din 15.06.2016, instanța a unit excepția lipsei calității procesual active și excepția lipsei de interes a reclamantului invocate de pârâtul L. I. , odată cu fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. 1 CPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Întrucât excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâtul Lupu Ionuț este o excepție de fond, absolută și preemptorie, instanța urmează să soluționeze cu prioritate această excepție, reținând următoarele:
Conform disp. art. 36 Cpc, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat - calitate procesual activă, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății - calitatea procesuală pasivă.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât și pe cea pasivă, prind indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Cât privește primul și al doilea capăt de cerere referitor la solicitarea reclamantului privind constatarea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 27871/31/15.03.1995 emis pe numele pârâtei L. A., ca fiind eliberat unei persoane care nu a deținut suprafața de teren reconstituită, cât și constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr7973/10/5.07.1999 sub aspectul persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate si obligarea comisiilor sa elibereze un alt titlu de proprietate in care sa fie trecut si reclamantul persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul L. P.
Instanța constată că reclamantul L. Z. F. nu are calitate procesuală activă din următoarele considerente:
În baza titlurilor de proprietate menționate mai sus, a fost reconstituit drept de proprietate , persoanelor care au formulat cerere de reconstituire conform disp. Legii nr. 18/1991.
Raportat la înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, ce se coroborează cu recunoașterea reclamantului, în sensul că acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moștenitor ai autorilor L. I. și L. P., reclamantul nedovedind că l-a împuternicit în baza unui mandat pe fratele său L. P. să formuleze cerere și în numele acestuia, instanța constată că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă, fiind un terț .
Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, nulitatea absolută poate fi invocată de Primar, Prefect, Autoritatea Națională pentru Reconstituirea Proprietăților și de alte persoane îndreptățite.
Mai mult, instanța constată că reclamantul L. Z. F. neformulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a pierdut dreptul pe care-l putea dobândi, rămânând străin de succesiunea autorului L. P., nefăcând nici un act de acceptare expresă a moștenirii autorului L. P..
Instanța reține faptul că, reclamantul nu a administrat dovezi din care să rezulte că l-ar fi împuternicit pe L. P. printr-un mandat special pentru a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate și în numele reclamantului, și mai mult, nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici la apariția Legii nr. 167/1997 și nici ulterior, necontestând procedurii Legii 18/1991 actele premergătoare eliberării celor două titluri de proprietate.
Cât privește susținerea reclamantului că l-a mandat verbal pe L. P. că a formulat o asemenea cerere, practica judiciară a statuat că acest mandat verbal trebuie însoțit de o procură scrisă, specială autentică sau sub semnătură privată, tocmai pentru a da posibilitatea instituțiilor abilitate, respectiv comisiilor de aplicarea a legilor fondului funciar să verifice obiectul și limitele împuternicirii.
Mai mult, disp. art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 , stabilește o obligație pentru orice solicitant, de a face declarație pe proprie răspundere în legătură cu terenurile deținute ori dobândite.
Pe de altă parte, disp. art. 12 și 13 din Legea nr. 18/1991 condiționează reconstituirea dreptului de proprietate de necesitatea formulării cererii de reconstituire, care din punct de vedere juridic reprezintă un act de dispoziție, în speță instanța constatând lipsa unui asemenea act, exercitat de către reclamant.
Cât privește, motivarea reclamantului privind primele două capete din cererea de chemare în judecată, și anume invocarea nulității absolute a celor două titluri de proprietate, prin apărarea făcută, instanța luând act de apărarea făcută de acesta și anume că nulitatea absolută poate fi invocat de catre orice persoană, respectiv și de către reclamant, aceasta disp. legala reglementată de art. III din legea nr. 167/1997 poate fi invocată întradevăr de orice persoană care însă trebuie să justifice un interes.
Astfel, instanța constată că în cauză nu se poate vorbi de o încălcarea a unui drept al reclamantului, deoarece acesta nu s-a născut ca urmare a neformulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamantul neuzitând de acest drept în termenul și condițiile reglementat de disp. legii nr. 18/1991.
Cât priveste capetele trei și patru privind constatarea nulității absolute a tranzacției privind vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 1.38 ha situat in extravilanul com. Fărcașele si care a fost inclus in titlul de proprietate nr.27871/38/15.03.1995, tranzacție care este consfințită prin sentința civila nr.3073/6.10.2010 pronunțata de Judecătoria Caracal in dosarul nr……/207/2010, respectiv constatarea nulitatii absolute a tranzacției privind vânzarea cumpărarea suprafeței de teren de 1400 mp (din care 1000 mp făceau parte din titlul de proprietate nr.27871/31/15.03.1995) tranzacție consfințită prin sentința civila nr 772/11.02.2013, pronunțata de Judecătoria Caracal in dosarul nr…../207/2013 ca fiind încheiată de o persoana care nu avea calitatea de proprietar ca urmare a cererii formulate la pct I .iar pe de alta parte ca fiind încheiat de o persoana lipsita de discernământ, instanța urmează să constate de asemenea că reclamantul L. Z. F. nu are calitate procesuală activă în raportul juridic contestat, deoarece este terț față de cele două tranzacții.
Mai mult, instanța constată faptul că invocarea lipsei discernământului privind pe numita L. A. trebuia dovedită prin raportate la momentul încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare și de asemenea, trebuia invocată în termenul legal de prescripție de 3 ani, cunoscut fiind că lipsa de discernământ reprezintă o cauză de nulitate relativă, fiind doar un viciu de consimțământ care nu poate atrage o nulitate absolută a actului așa cum se invocă în cauză.
Față de capătul de cerere prin care se solicită instanței să constate nulitatea absolută a tranzacției privind vânzarea - cumpărarea suprafeței de teren de 1, 38 ha situată în extravilanul comunei Fărcașele, instanța constată că această suprafață de teren nu face parte din titlurile contestate în prezenta cauză, fiind moștenite de numita L. A. de la tatăl său, D. Ș..
Având in vedere aceste considerente, instanța urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului L. Z. F. și să respingă acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Postat 30.06.2016
| ← Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială → |
|---|
