Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 2362 din data de 18.03.2015
Data publicare portal: 03.03.2017
Prin Sentinta civila nr. 2362din data de 18.03.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A M în contradictoriu cu pârâții C.L.P pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, C.J.O pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, și Z.A.
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei Z A suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 04.08.2014 sub nr. 7788/311/2014, reclamantul A.M. a chemat în judecată pe pârâții C.L.P pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, C.J.O pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, și Z.A. solicitând să se dispună anularea titlului de proprietate nr. 57793/85 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate O. al autorilor A. I. F. având ca moștenitori pe A. I. C. si A. I. N., emiterea unui nou titlu de proprietate in care sa fie inscris ca moștenitor si A. T., ca fiu al lui A. I. F. si A.M., fiu al lui A. T., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că titlul de proprietate nr.57793/83 a fost emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor O. ca urmare a actelor preliminare inaintate de către C.M.P. pe numele defunctei A. I. F. si al moștenitorilor acesteia A. C. si A. N..
Reclamantul consideră ca s-a emis in mod greșit titlul de proprietate pe numele celor arătați mai sus pentru ca defuncta A. I. F. avea ca moștenitor, in calitate de fiu si pe A. T.. Prin urmare, C.M.P. era obligata sa inainteze actele preliminare C. J. O. si pentru A. T. astfel incat in titlul de proprietate sa apară la data emiterii acestuia, ca moștenitori ai defunctei A. F. si A. T.. Precizez ca defuncta A. F. căsătorita cu A. I. a avut ca moștenitori in calitate de fii pe următorii: A. I. C. - autor decedat, A. I. N. - autor decedat, A. T. - autor decedat in calitate de fiu.
Mai arată ca A. C. a decedat iar de pe urma acestuia a rămas ca moștenitor fiica acestuia Z.A. domiciliata in oraș P. jud. O.. De pe urma autorului A. I. N. nu au rămas moștenitori. De pe urma autorului A. T. a rămas singurul moștenitor respectiv A.M..
Reclamantul menționează ca tatăl său A.M. a solicitat Primăriei P. terenul intravilan si extravilan din titlul de proprietate arătat mai sus in urma unei cereri.
Chiar daca s-a făcut o singura cerere de către unul din moștenitorii lui A. I. F., s-a făcut pentru toata suprafața de teren din titlul de proprietate.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii 18/1991 cu completările ulterioare.
In sustinerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 4-11, 17,18).
Primăria P. a înaintat, la solicitarea instantei, copii ale documentelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 57793/85.
In cursul cercetării judecătoresti instanta a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, Judecătoria reține următoarele:
Prin cererea nr.820 formulată la data de 11.03.1991, numitul A. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,8 ha teren. Această cerere de reconstituire a fost semnată de numitul A. C.. În cuprinsul cererii de reconstituire s-a menționat și numele lui A. N., fratele lui A. C..
În dovedirea dreptului de proprietate, a fost depus registrul agricol pentru A. I F. și A. C..
Pe numele celor doi moștenitori s-a eliberat titlul de proprietate nr.57793/85 de către C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate O., pentru suprafața de 5,8 ha teren.
Dispozițiile art.III lit.a din legea 169/1998 stabilesc: sunt lovite de nulitate absolutã, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, urmãtoarele acte emise cu încãlcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptãțite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Dispozițiile art.8 alin.2 din legea 18/1991, stabilesc: de prevederile legii beneficiazã membrii cooperatori care au adus pãmânt în cooperativa sau cãrora li s-a preluat în orice mod teren de cãtre aceasta, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pãmânt în cooperativa și alte persoane anume stabilite.
Reconstituirea dreptului de proprietate se face, la cerere (art.8 alin.3 din legea 18/1991).
Reclamantul nu poate solicita direct în fața instanței reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe de teren, fără a urma etapa prealabilă prevăzută de legea fondului funciar.
Antecesorul reclamantului, A. T., nu a formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma antecesoarei sale, A. F..
În conformitate cu dispozițiile art.13 din HG 890/2005:
(1) Stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
(2) În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferință:
a) cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe toți ceilalți moștenitori; copiii îi exclud pe nepoți și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;
b) cele ale colateralilor privilegiați (frați, surori și descendenții acestora - copiii și nepoții acestora) și ale ascendenților de gradul I (părinți), împreună sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat; frații și surorile îi exclud pe descendenții lor; aceștia din urmă pot veni la moștenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceștia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală.
Deci, pentru a se putea face aplicarea acestor dispoziții legale trebuia formulată cerere de reconstituire de către A. T..
Se constată că, în mod legal a fost emis titlul de proprietate nr.57793/85 de către C. J pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate O., pentru suprafața de 5,8 ha teren, pe numele moștenitorilor care au formulat cerere de reconstituire.
Având în vedere cele mai sus arătate, se va respinge acțiunea formulată de reclamantul A.M. în contradictoriu cu pârâții C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor O., Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate P. și Z.A..
În considerarea culpei procesuale a reclamantului în declanșarea litigiului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 453 din Codul de procedură civilă, va obliga reclamantul să plătească pârâtei Z.A. cheltuielili de judecată în cuantum total de 500 lei reprezentând onorariu avocat
Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.451 alin.2 C.p.c, dispunând reducerea onorariului avocatului de la suma de 1000 lei, la suma de 500 lei.
În acest sens în jurisprudența CEDO s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli, decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.
Făcând aplicarea dispozițiilor legale menționate instanța apreciază că, în speță, se reține culpa procesuală a reclamantului având în vedere că cererea de chemare în judecată promovată de acesta a fost respinsă și că a determinat pârâta să efectueze cheltuieli de judecată nedatorate constând în onorariul de avocat angajat să o reprezinte.
Ținând seama de elementele prevăzute de alin. 2 al art. 451 C.pr.civ. și anume: activitatea concretă prestată de avocatul pârâtei și limitele mandatului acordat conform împuternicirii existente la dosar, dar și valoarea pricinii, instanța reține că acesta nu a desfășurat un volum mare de muncă pentru executarea mandatului primit de natură să justifice onorariul perceput în cuantum de 1000 lei pe care l-a apreciat ca nejustificat de mare în raport cu activitatea desfășurată.
În acest sens instanța consideră că desfășurarea activității menționată în contractul de asistență juridică implică studierea înscrisurilor existente la dosar și o documentare juridică adecvată pentru apărarea intereselor pârâtei și apreciază că suma de 500 lei este suficientă pentru a compensa valoarea prestației acestuia, astfel că numai în aceste limite cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat pot fi puse în sarcina reclamantului.
| ← Pretentii. Jurisprudență Prejudicii, daune | Reziliere. Jurisprudență Reziliere → |
|---|
