Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 293 din data de 23.01.2013
Cu cererea înregistrată la nr.7919/207/03.12.2012 reclamanta M.R. a chemat in judecată pârâtele P. N.. Primăria Gostavățu jud.Olt - -Comisia locală pentru aplicarea Legilor fondului funciar și Prefectura Olt--Comisia Județeană pentru aplicarea Legilor fondului funciar, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să constate nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr..0/88 deoarece nu este trecută data emiterii, titlurilor de proprietate nr…88/16.06.1996 și nr…/88/24.06.2008 pentru că numita P.N.E. nu era îndreptățită al reconstituire, aceasta fiind renunțătoare la succesiunea conform certificatului de moștenitor nr../20.06.1973 iar Comisiile să fie obligare să elibereze un nou titlu d de proprietate numai pe numele M.M.L..
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că au fost eliberate trei titluri de proprietate pentru aceeași suprafață de teren, 1,52 ha , primul titlu neavând trecută data emiterii , al doilea titlu , nr…./88/16.03.1996 și al treilea titlu cu același număr are o altă dată a emiterii respectiv 24.06.2008.
Precizează reclamanta că toate cele 3 titluri de proprietate sunt identice in ceea ce privește cuprinsul , singurele diferențe fiind cu privire la număr și data emiterii.
Pe de altă poarte, reclamanta arată că este moștenitoarea defunctului M. M.L., în calitate de soție supraviețuitoare , care la rândul său a fost moștenitorul autoarei M. M., decedată la 8 oct.1972.
Precizează că succesiunea de pe urma autoarei s-a dezbătut iar M. L. c , în calitate de fiu a cules întreaga moștenire, conform certificatului de moștenitor nr. 245/20.06.1973.
Ceilalți descendenți de gradul I, respectiv M.G., M. I.și P. E. au renunțat la succesiunea conform declarațiilor autentice nr…/1973 , ../1973 și …/1973.
Renunțătorii la moștenire nu pot beneficia de reconstituirea dreptului d de proprietate in baza lg.18/1991 , deoarece sunt considerați străini de moștenire.
De asemenea, reclamanta arată că din certificatul de moștenitor eliberat cu ocazia dezbaterii succesiunii autoarei M.M. rezultă că unicul moștenitor este M.L., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/1, cealaltă descendentă P.M.E. care este trecută pe titlurile de proprietate fiind renunțătoare.
Mai mult, conform certificatului de moștenitor nr. 357/4.04.1995, s-a dezbătut succesiunea și de pe urma autorului M.L. iar in masa succesorală a fost introdusă suprafața de teren .
În dovedirea acțiunii, reclamanta a atașat la dosar titlurile de proprietate nr…/88,nr. …/88/16.06.1996 și nr…./88/24.06.2008, certificatele de moștenitor nr. …/4.04.1995 și nr. …/20.06.1973, ( BNP Caracal) , sentința civilă nr. ../14.02.1996 pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr…/1995.
LA data de 19.12.2012, reclamanta precizează acțiunea in sensul că solicită instanței să constate nulitatea absolută parțială și a actelor premergătoare eliberării titlurilor de proprietate, motivat de faptul că pârâta P.M.E. nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru că este renunțătoare la succesiunea conform certificatului de moștenitor nr. ../20.06.1973, renunțarea fiind un act de opțiune succesorală cu caracter indivizibil privind atât bunurile prezente ale autorului cât și cele viitoare, nefiind permisă renunțarea doar cu privire la unele bunuri și acceptarea altora.
În același timp, menționează că art.13 din Lg.18/1991 repune în termenul de acceptare a suc cesiunii, prin formarea cererii de reconstituire, numai pe moștenitorii autorului, acceptanți și neacceptați, noțiune ce exclude pe renunțători.
La termenul de judecată din 19.12.2012, reclamanta își precizează acțiunea , solicitând să fie introduși în cauză și moștenitorii defunctului M. G. , respectiv M.S.M. G., și I. E. R., M. G. fiind și el moștenitor al autorului M. M.L., în prezent fiind decedat, instanța încuviințând cererea , după ce a fost pusă în discuția părților.
Comisia locală de fond funciar Gostavățu a formulat întâmpinare , solicitând respingerea acțiunii reclamantei, ca netemeinică și nelegală pentru că titlurile de proprietate au fost eliberate conform actelor atașate.
În apărare, Comisia locală a atașat cererea numiților M.L.și P.E. privind reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile lg.18/1991, nr. 164/12.03.1991 și nr. 824/15.03.1991, copie registru agricol titular M. M. pe anii 1959 - 1963, fișa premergătoare eliberării titlului de proprietate, titlul de proprietate nr. 15849/88, extras centralizator titlul de proprietate.
Potrivit art. 137 CPC , instanța se va pronunța asupra excepției inadmisibilității acțiunii reclamantei, având in vedere că face de prisos soluționarea în fond .
Excepția este întemeiată.
Astfel, instanța constată că numitului M.L. și pârâtei P.E. li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Lg.18/1881, în calitate de moștenitori ai autoarei M.M. pentru suprafața de 1,52 ha teren pe raza com. Gostavățu sat Slăveni din care 1,2024 ha în extravilan în T 31 P 18 , T 31 P 41, P 34/2 P 29, T 44/9 P 25 iar 0,3176 ha teren intravilan în T 29 P 4 , T 39, P 38, și T 39 P 38, cu titlul nr. ../88/16.03.1996 așa cum rezultă și din extrasul centralizator, titlul de proprietate in ordinea alfabetică existent la OCPI Olt.
Cu toate acestea, reclamantul a atașat la dosar și titlul de proprietate nr. ..88, fără data emiterii precum și titlul de proprietate nr. ./88/emis la 24.06.2008.
În acest ultim exemplar al titlului de proprietate se face mențiunea că este un duplicat al titlului de proprietate.
Prin urmare, constatarea nulității parțiale a acestui duplicat este inadmisibilă, atâta timp cât originalul al cărui duplicat este, nu este modificat sau anulat.
Pe de altă parte, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. ..88 este inadmisibilă deoarece lipsa datei sau chiar și numărul acestui titlu pot fi corectate nu prin constatarea nulității absolute ci prin modificarea titlului respectiv având în vedere că cele două erori privind data și numărul sunt erori materiale și nu sunt urmarea unor încălcări legale imperative care să afecteze însăși validitatea titlului.
Pe de altă parte, instanța constată că excepția inadmisibilității acțiunii este întemeiată chiar și în ceea ce privește prevederea din titlul de proprietate referitoare al reconstituirea dreptului de proprietate și pârâtei P. M.E.
Din registrul agricol pe anii 1959 - 1963 rezultă că terenul în suprafață de 1,52 ha pentru care numitului M.L.și pârâtei P. M. E. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru această suprafață de teren a aparținut mamei lor M. M., decedată la 8 oct.1972.
Din certificatul de moștenitor nr. 245/20.06.1973 rezultă că singurul moștenitor acceptant a fost M.L. deoarece ceilalți trei descendenți direcți gr.I, M. G., M. I., și P. E. au renunțat expres la moștenire conform declarațiilor autentice nr.1184/1973 , nr.1182/1973 și nr.1183/1973.
Intr-adevăr, așa cum susține și reclamanta, pârâta P. E. nu era îndreptățită, de aceea, conform art.696 C.civ./1864 , aplicabil în cauză conform art. 6 al.2 NCC și art. 91 din Lg. nr. 71/2011 și art. 13 din Lg. nr.18/1991 pentru că a renunțat la titlul de moștenitor în mod expres.
Cu toate acestea, instanța constată că, constatarea nulității absolute parțiale a titlului d e proprietate nr. 15849/88/16.03.1996 este inadmisibilă, având în vedere că potrivit art.111 C.civ. acțiunea în constatare este admisibilă numai în cazul în care nu există o acțiune în realizarea dreptului .
Astfel, acțiunile în constatare sunt acele acțiuni prin care reclamantul solicită instanței să constate numai existența unui drept al său sau inexistența unui drept al pârâtului împotriva sa.
Art.111 CPC consacră această particularitate a acțiunilor în constatare dispunând că partea care are un interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept dar cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului , acțiunea în constatare fiind astfel singura acțiune care este tratată în acest cod , individualizând-o prin dispozițiile speciale menționate față de reglementarea de drept comun din art.109 CPC.
Din dispoz.art.111 CPC rezultă explicit că legiuitorul a condiționat exercitarea acestei acțiuni, în cazul ambelor cazuri reglementate, de inexistența posibilității de a apela la o acțiune in realizarea dreptului.
În același timp, în literatura juridică s-a precizat că scopul reglementării acestei acțiuni prin care s-a dat preferință realizării dreptului este acela de a înlătura definitiv neînțelegerile privitoare la dreptul respectiv și numai în măsura in care acest lucru nu este posibil permite introducerea unei cereri în constatarea dreptului.
În același timp atât în literatura de specialitate cât și în practica judecătorească s-a precizat că în aprecierea caracterului subsidiar al acțiunii în constatare trebuie să se albă în vedere că art.111 CPC se referă la toate mijloacele de realizarea dreptului inclusiv contestația la executare și nu numai mijloacele de drept comun cum ar fi acțiunea de drept comun, în revendicare.
Ori, instanța constată că dintre mijloacele de realizare ale dreptului reclamantei care a fost afectată prin reconstituirea dreptului de proprietate și pârâtei P. E. pentru terenul rămas de pe urma autoarei M. M., deși este renunțătoare la moștenirea acesteia face parte și acțiunea în partajare care este o acțiune în realizare .
O astfel de concluzie se impune și din interpretarea prevederilor Lg. fondului funciar nr.18/1991, nr. 169/1996, nr.1/2000, nr.245/207 din care rezultă că în principiu aceste legi nu creează drepturi noi foștilor deținători ai terenurilor sau moștenitorilor lor ci doar recunoaște existența dreptului d de proprietate al acestora asupra terenurilor deținute înainte de cooperativizarea agriculturii.
Această concluzie se impune având în vedere dispoz. art. 8 și urm. din Lg.18/1991, art.1 și Lg. nr.1/2000.
Numai cu titlul de excepție se constituie dreptul de proprietate unor persoane care , de exemplu anterior cooperativizării agriculturii nu au mai deținut terenuri, cum este cazul reglementat de art. 19 din Lg.nr.18/1991 sau art. 36 din aceeași lege.
Acest principiu este aplicabil și în cazul moștenitorilor având în vedere că ei sunt repuși în termenul de acceptare, așa cum rezultă din prevederile art. 13 al.2 numai cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor și titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Prin urmare, instanța apreciază că chiar dacă P. M.E. este trecută pe titlul de proprietate nu înseamnă , potrivit dispozițiilor legale menționate, că i s-a și recunoscut o cotă parte din terenul in suprafață de 1,52 ha , un asemenea drept urmând să fie stabilit numai in cazul acțiunii de partaj, acțiune de drept comun la care reclamanta poate apela conform art.13 din Lg.18/1991.
În acest fel se ajunge la realizarea dreptului soțului său M.L. privind terenul rămas de pe urma autoarei M. M. și se înlătură definitiv neînțelegerile cu pârâta cu privire ala cest teren.
Un alt argument în sensul inadmisibilității acțiunii în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate este și acela că această nulitate fiind o sancțiune se aplică numai atunci când nu există o altă cale de menținere a raportului juridic al cărui izvor este actul juridic a cărei nulitate se solicită să fie constatată.
Ori, potrivit art. 978 C.civ./1864, actul juridic se interpretează în sensul în care el poate avea un efect iar nu în acela ce nu ar putea produce nici unul.
În același timp, respingerea acțiunii reclamantei se impune având în vedere și practica CEDO care este reticentă la desființarea unor titluri de proprietate după scurgerea unor perioade mari de timp de la data emiterii lor .
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, instanța urmează să-l respingă tot ac inadmisibil, având în vedere că este un capăt de cerere accesoriu cel prin care reclamanta solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis anterior care, așa cum s-a precizat, urmează să fie respins, ca inadmisibil.
Ori, obligarea comisiilor locale să emită un nou titlu de proprietate este admisibilă numai în cazul in care titlul de proprietate anterior a fost anulat.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită excepția și să respingă acțiunea .
Postat 31.01.2013
| ← Ordonanţă, familie-stabilire locuinţă minor. Jurisprudență... | Contravenţii - înlocuire muncă în folosul comunităţii cu amendă → |
|---|
