fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 320/2015 din data de 10.03.2015

Text speță:

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanții LA și LS împotriva pârâților MF , PL , MM , MM , MM , B V , MI , MF , SR PRIN CLR , IPJB - reprezentată prin P , PF , P I - minor, P V , PD , PI , CV , P T , M N , având ca obiect fond funciar, anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.02.2015, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de, 03.03.2015 și 10.03.2015, după care:

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1. Poziția procesuală a reclamantului:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 24.01.2014, reclamanții LA și soția L S , în contradictoriu cu pârâții M F , PL , M M , M M și MM , BV , Ml , M F , M N , S R prin C L R , I P J ,, P F , P I - Minor, P V , P D , P I , C V , P T , toți cu domiciliu necunoscut , solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 2701 din 18 februarie 2013, înscrisă sub B27 în CF 1259 și B7 în CF 1468 , precum și anularea în parte a documentației cadastrale și a nr. cadastral 50370 din CF 50370 , în ceea ce privește suprafața de 114 mp corespunzătoare nr. top. 527/5-a și 527/4-a, restabilind situația anterioară de CF ;

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 4334 din 22 decembrie 1993, înscrisă B2, B3, B4, B5 și B6 în CF 1547 , restabilind situația anterioară de CF;

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 3035 din 31 august 1993, înscrisă sub B 24, 25 și 26 în CF 1259 și sub B 1 în CF 15417 restabilind situația anterioară de CF

- să dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 1259/1984 din 21 noiembrie 1984, înscrisă sub B 21. 22 si 23 în CF 1259 și sub B 1 în CF 1468 , restabilind situația anterioară de CF;

- să dispună dezmembrarea imobilului nr. top 527 din CF 1259 în parcela cu nr. top 527/1 în suprafață de 766 mp, parcela cu nr. top 527/2 în suprafață de 619 mp și parcela cu nr. top. 527/3 în suprafață de 2938 mp;

- să dispună emiterea Ordinului Prefectului în favoarea reclamanților asupra nr. top. 527/2 înscris în CF 1259 , dispunând întabularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară , în favoarea reclamanților; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții arată că în anul 1983 s-au căsătorit, iar în anul 1984 au cumpărat un imobil, potrivit înscrisului sub semnătură privată intitulat - Proces verbal-, ca bun comun, încheiat la data de 14.11.1984 între reclamantă, în calitate de cumpărător și B V ,pârâtul de rândul 6, în calitate de vânzător. Așa cum rezultă din acest înscris, obiectul contractului a fost imobilul de natură casă, anexe și grădină , situat în la nr. administrativ , iar prețul la care s-a convenit vânzarea a fost de 13.000 lei și a fost achitat integral, în prezența martorilor F D și C l . Reclamanții arată că imobilul în cauză, în suprafață de aproximativ 6 arii, identificat cu nr. top. 527/2 din CF 1259 , a fost dobândit de vânzător prin moștenire testamentară, de la mătușa acestuia, C M , decedată la data de 13.01.2013. Precizează că, de la momentul vânzării-cumpărării și până în prezent, aceștia au folosit în mod exclusiv acest imobil, fără a fi tulburați în posesie decât de aproximativ două-trei luni de zile, când pârâta de rândul 1, M F , după câteva măsurători succesive făcute de diferiți ingineri topografi, a intrat pe terenul acestora ocupând din acesta, o suprafață de 114 mp din întregul de 619 mp. Reclamanții arată că așa cum rezultă din planurile cadastrale și de situație întocmite ing. S T , planuri care respectă întru totul operațiunile de carte funciară, imobilul aflat în proprietatea extrafunciară a acestora, identificat cu nr. top. 527/2 din Cf 1259 , a suportat prima operațiune de carte funciară în anul 1984. Arată că, prin acțiunea civilă formulată în dosarul nr. 320/1983, de către B V , pârâtul de rândul 6, din prezenta acțiune, acesta a solicitat dezmembrarea imobilului cu nr. top.527 din CF 1259 , în imobilul cu nr. top 527/1 în suprafață de 1635 mp, imobilul cu nr. top. 527/2 în suprafață de 619 mp și imobilul cu nr. top. 527/3 în suprafață de 2069 mp, conform schiței de identificare și dezmembrare întocmită de T. B . De asemenea, a solicitat să se stabilească un drept de proprietate cu titlul de succesiune testamentară în favoarea sa, asupra imobilului cu nr. top. 527/2 în suprafață de 619 mp, imobil transnotat în CF 1468 . Această suprafață a fost deținută, așa cum s-a dovedit prin probele administrate, de către mătușa lui B V , numita C M , decedată, care la rândul său o preluase de la soțul decedat cu un an mai devreme, numitul C S , în persoana căruia se împlinise prescripția achizitivă cu privire la acest imobil.

Menționează că, pârâții din dosarul menționat mai sus, moștenitori legali ai def. C S , au recunoscut sau nu au putut face dovadă acceptării succesiunii după acesta, printre acești pârâți numărându-se și def P M , tatăl pârâtei de rândul 1. Arată că în urma administrării probatoriului, întreaga suprafață de 619 mp din imobilul cu nr. top. 527 din CF 1259 , a revenit reclamantului din acel dosar , B V , conform Sentinței civile nr. 434/1983, împotriva căreia a formulat cale de atac, P M , astfel prin Decizia 826/1983 a Tribunalului Bihor a fost admis recursul și s-a respins acțiunea reclamantului B V .

Reclamanții arată că la data de 03.01.1984, P M , a introdus o nouă acțiune civilă în contradictoriu cu pârâtul B V , iar prin Sentința civilă nr. 435 din 26 martie 1984 a Judecătoriei Beiuș s-a stabilit că masa succesorală rămasă după def C M se compune din construcțiile existente pe imobilul cu nr. top. 527/2 din CF 1259 și revine pârâtului, reclamant-reconvențional B V . În ceea ce privesc terenurile transmise prin testamentul autentificat de către defuncta C M , ca urmare a interdicției prevăzute în art. 30 și 44 din Legile 58 ,acestea au intrat în proprietatea statului, ca succesiune vacantă. Cu toate că și această sentință a fost atacată cu recurs de către P M , Tribunalul Bihor, prin Decizia nr. 935/1984 pronunțată în dosar nr.1010/1984, a respins recursul și a menținut soluția Judecătoriei Beiuș.

Arată că s-a stabilit că B V pârâtul de rândul 6 din prezenta acțiune este proprietar asupra construcțiilor de pe nr. top. 527/2 din CF 1259 , dreptul său de proprietate fiind înscris sub B2 în Cf 1468 , în baza certificatului de moștenitor nr. 522/1984 eliberat de notariatul de Stat Beiuș . Prin încheierea de întabulare 3035 din 31.08.1993, s-a admis întăbularea Sentinței civile 320/1992 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. 251/1991, prin care s-a dispus, în baza schiței de dezmembrare avizată de OCOT Bihor Oradea cu nr. 3172/1993, dezmembrarea imobilului cu nr. top 527/2 înscris în CF 1468 în imobilul cu nr. top. 527/6 în suprafață de 143 mp și 527/7 în suprafață de 476 mp precum și dezmembrarea imobilului cu nr.top.. 527/1 din CF 1259 în nr. top. 527/4 în suprafață de 517 mp și 527/5 în suprafață 1118mp, precum și a imobilului cu nr. top. 527/3 din CF 1259 în nr. top. 527/8 în suprafață de 608 mp și 527/9 în suprafață de 1461 mp.

De asemenea, arată reclamanții că prin Sentința civilă 320/1992 se dispune întăbularea dreptului de proprietate cu titlu de succesiune, uzucapiune asupra imobilelor cu nr. top. 527/4, 527/6 și 527/8 în favoarea defunctului L T , antecesorul pârâților de rândul 2,3,4 și 5 din prezenta acțiune. Apoi acestea imobile sunt transnotate în CF 1547 . Cu privire la această întabulare arată că, în primul rând L T și moștenitorii acestuia nu au folosit niciodată imobilul cu nr. top. 527 din CF și prin urmare nici dezmembrările născute din acest topografic. Defunctul L T este proprietarul extratabular al imobilelor cu nr. top. situate în spatele imobilului în cauză, însă din cauza unei greșite identificări s-a dezmembrat și intabulat greșit. Reclamanții arată că un alt aspect controversat este și faptul că așa cum au arătat mai sus și cum reiese de altfel și din copia colii de CF 1259- , imobilul (teren) cu nr. top. 527/2 a trecut în proprietatea statului în baza art. 30 și 44 din Legile 58 și respectiv 59/1974, ca succesiune vacantă. Ori este imposibil să uzucapezi proprietatea publică, iar în opinia lor, de moștenire nu poate fi vorba. Prin încheierea de întabulare nr. 4334 din 22.12.1993 se înscrie certificatul de moștenitor 460/1993 eliberat de Notariatul de Stat Locat Beiuș, în baza căruia se dezbate succesiunea după def. L T , beneficiar fiind moștenitoarele acestuia, respectiv fiicele, L M și M F , ambele decedate în prezent, antecesoarele pârâților de rândul 2,3,4 și 5.

Arată că la data de 24.10.2011, M F , pârâta de rândul 1 din prezenta acțiune, a înregistrat o cerere la Judecătoria Beiuș, sub dosar nr. 2948/187/2011, precizată la termenul din 20.02.2012, solicitând, printre altele: stabilirea unui drept de proprietate cu titlul de uzucapiune asupra nr. top. 527/7 din CF 1468 și 527/9 din CF 1259 ; radierea din CF 1468 de sub A2 a casei de locuit de la nr. administrativ 93, notată asupra nr. top 527/7 din CF 1468 , precum și radierea dreptului de proprietate asupra acesteia al numitului B V (pârâtul de rândul 6 din prezenta cerere), de sub B2, întrucât imobilul s-a demolat; dezmembrarea conform schiței de identificare și dezmembrare întocmită de către ing. topo B G G , a nr. top. 527/4 din CF 1547 , în nr. top. 527/4-a în suprafață de 447 mp și 527/4-b în suprafață de 70 mp și nr. top. 527/5 din CF 1259 în 527/5-a în suprafață de 938 mp și 527/5-b în suprafață de 180 mp, iar asupra 527/4-b și 527/5-b a solicitat stabilirea unui drept de proprietate cu titlul de succesiune după P M , tatăl lui M F ; notarea casei de locuit de la nr. administrativ 92, proprietatea lui P M , înscrisă în CF 1259 sub nr.top.527/9 și asupra nr. top. 527/4-b, 527/5-b și 527/7.

Reclamanții arată că în motivarea acelei acțiunii se arată că : ,, Printre alte imobile ce au aparținut vechilor proprietari de carte funciară, și nr. top 527 a fost supus unor dezmembrări succesive, în mod greșit în cartea funciară, în baza unor schițe de dezmembrare eronate. Drept consecință, în prezent, situația scriptică nu mai corespunde cu situația reală a imobilelor. În acest sens, s-a arătat că în urma unei identificări greșite a imobilului, și a unei schițe dezmembrare eronate, casa aparținând defunctei C M , situată în la nr. , a fost notată asupra nr. top 527/2 . Casa este intabulată în favoarea pârâtului B V cu titlul de succesiune, iar terenul reprezentând nr. top. 527/2, devenit în urma unei dezmembrări, este întabulat în moștenire vacantă, așa cum rezultă 71468 .

Menționează reclamanții, că sunt perfect adevărate acestei susțineri, însă aceste realități nu au împiedicat-o pe reclamanta din acea cauză,. M F , să solicite dobândirea unui drept de proprietate cu titlul de uzucapiune/succesiune asupra unor suprafețe de teren care au făcut obiectul dobândirii dreptului de proprietate cu titlul uzucapiune/succesiune cu nici 10 ani în urmă, respectiv 1992, când prin sentința civilă 320/1992 se dispune întăbularea dreptului de proprietate cu titlul de succesiune, uzucapiune asupra imobilelor cu nr. top. 527/4, 527/6 și 527/8 în favoarea defunctului L T, antecesorul pârâților de rd. 2,3,4 și 5 din prezenta acțiune.

Precizează că s-a mai menționat în adeverința , că în prezent casa de la nr. administrativ 93 nu mai există, aceasta fiind demolată din 1990, de către numitul B V . Arată faptul că B V nu a folosit niciodată acest imobil și nu au avut cu acesta niciun fel de neînțelegeri, aspect cunoscut cu siguranță de autoritățile locale. În ceea ce privește demolarea casei, arată că ei au demolat-o întrucat au folosit materialele rezultate la ridicarea altei construcții, însă anexa și cuptorul sunt și în prezent pe terenul folosit de ei și sunt funcționale.

Reclamanții arată că , la data de 11.12.2013, Primăria Comunei R eliberează pe numele reclamantului L A , două adeverințe, una sub nr. 1124 din care rezultă că figurează în evidențele Primăriei R , în registrul agricol voi II, poz. 35 cu o grădină în intravilan în suprafață de 0,06 ha și cealaltă adeveriră eliberată sub nr. 1125 din care rezultă că reclamantul figurează în Registrul satului la rolul 1266 cu suprafața de 619 mp înscris în CF 1259 , nr. top. 527/2, tot acesta plătesc și impozitul pentru acest imobil.

Prin sentința civilă nr. 971 pronunțată la data de 05.06.2012 în dosar 2948/187/2011 al Judecătoriei Beiuș, a fost admisă acțiunea așa cum a fost formulată și precizată, fiind stabilit un drept de proprietate cu titlul de uzucapiune și succesiune în favoarea reclamantei din acel dosar M F asupra unei suprafețe de 2938 mp dintr-un întreg de 4323 cât a avut inițial nr.top. 527 din CF 1259 . A rămas nr. top. 527/4-a în suprafață de 447 mp , care este intabulat pe L M și M F , antecesoarele pârâților de rândul 2,3,4 și 5 și nr. top. 527/5-a în suprafață de 938 mp, pe vechii proprietari de carte funciară. Arată că la formarea nr. cadastral nu s-a mai ținut cont de dispozițiile sentinței nr. 971/2012 și din nr. top. 527/4-a a fost ocupată suprafața de 28 mp , iar din nr. top. 527/5-a a fost ocupată suprafața de 86 mp deci un total de 114 mp. Această suprafață este chiar porțiunea de teren pe care pârâta de rândul 1, M F , a ocupat-o din terenul proprietatea extratabulară a acestora.

Reclamanții arată că un aspect foarte important, chiar dacă scriptic def. L M și M F sunt întabulate asupra unor suprafețe de teren din nr. top. 527 , nici ele nici moștenitorii sau antecesorii lor nu l-au folosit și nu au dorit să intre în stăpânirea lor, fiind conștienți de faptul că este vorba de o greșită identificare a imobilelor. În ceea ce privește pârâta de rândul 1, M F , dacă ar fi respectat la întocmirea documentației cadastrale conturul numerelor topografice astfel cum s-a admis prin sentința civilă 971/2012, nu i-ar fi tulburat în posesie, motiv pentru care au solicitat anularea în parte a documentației cadastrale și a nr. cadastral 50370 din CF 50370 .

În drept , reclamanții au invocat dispozițiile art. 907 C.civ., art.36 alin.3 din Legea nr. 18/1991.

În probațiune au depus la dosar, în copie, colile CF 1259, 1468, 1547 , planurile cadastrale și de situație ale imobilelor în litigiu, procesul verbal încheiat la data de 14.11.1984, între numitul B V -vânzător și numita L S -cumpărător, adeverințele nr.1124 și nr.1125/11.12.2013 emise de Primăria Comunei R , certificat de căsătorie al numiților L A și C S .

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru , potrivit prevederilor art. 29 aliniatul 2 din OUG nr. 80/2013 .

În cadrul procedurii prealabile , reclamanții , prin registratură, la data de 10.02.2014 au depus la dosar , în fotocopie conformă cu originalul, sentința civilă nr.971/2012 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr.2948/187/2011, cererea de recepție și înscriere a documentației cadastrale nr.50370 și schița aferentă, încheierea de întabulare nr.3035/1993, certificatul de moștenitor autentificat sub nr.460/22.12.1993 de BNP A F și încheierea de întabulare nr.1259/1984.

-/-

2.Poziția procesuală a pârâtei M F ;

Prin registratură la data de data de 11.03.2014, pârâta M F a depus întâmpinare la dosar-filele 132-137, prin care a arătat că se opune la admiterea acțiunii reclamanților și a solicitat respingerea acesteia ca fiind formulată de către persoane lipsite de calitate procesuală activă și de interes legitim, inadmisibilă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și neîntemeiată.

Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active precum și excepția lipsei interesului legitim , născut și actual al reclamanților cu privire la toate capetele de cerere, întrucât nu există identitate între aceștia și titularul dreptului dedus judecății.Așa cum se poate observa din înscrisurile depuse de către reclamanți și în special din extrasele de carte funciară privitoare la imobilul din litigiu, reclamanții nu sunt proprietari asupra nr.top. 527/2 , sau asupra oricăror alte numere topografice rezultate din dezmembrarea succesivă a nr.top. 527 .

Antecontractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează reclamanții nu conține nici un element de identificare al imobilului ce formează obiectul sau pe de o parte,iar pe de altă parte nu este un act translativ de proprietate și nu le conferă acestora interesul legitim prevăzut de lege și calitatea procesuală activă să solicite anularea documentației cadastrale constituie în favoarea subsemnatei în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile, anularea încheierii de către funciara și cu atât mai puțin partajul asupra nr.top.527 și eliberarea ordinului prefectului.

Arată că reclamanții nu au nici un interes legitim,născut și actual în promovarea acțiunii , lipsa de interes ce decurge din lipsa calității de proprietar . Cererea este lipsită de interes și prin prisma faptului reclamanții nu ar obține nici un folos practic nici dacă li s-ar admite cererea , întrucât terenul nu poate reveni reclamanților neexistând nici un temei juridic în acest sens.

A invocat excepția inadmisibilității capetelor de cerere 2,3,4,5 si 6.

Arată că nu se poate dispune anularea unor încheieri de către funciara fără a se dispune anterior anularea actelor în baza cărora au fost emise încheierile de către funciara și în baza cărora s-a dispus intăbularea unor drepturi de proprietate. Aceste încheieri de către funciara nu pot exista fără a avea la bază un act juridic veritabil. Ori nu au fost contestate nici unul din actele care au stat la baza emiterii încheierilor de către funciara, astfel încât cererile sunt inadmisibile .

În ceea ce privește capătul de cerere privind dezmembrarea nr.top. 527 , arată că această cerere de partaj este inadmisibilă întrucât este formulată de neproprietari. Reclamanții nu au calitatea de coproprietari asupra nr.top. 527 , astfel încât să poată solicita partajul. Cererea este inadmisibilă și prin prisma faptului că nr.top.527 nu mai există, el fiind supus unor dezmembrări succesive operate în cartea funciară în baza unor acte juridice necontestate sau în baza unor hotărâri intrate în puterea lucrului judecat.

În ceea ce privește capătul de cerere privind emiterea ordinului prefectului în favoarea reclamanților asupra nr.top. 527/2 , trecând peste faptul că acestă solicitare nu este formulată corect, arată că aceasta este și inadmisibilă din cel puțin două motive.

În primul rând , procedura emiterii ordinului prefectului este o procedură administrativă, ce nu a fost urmată de către reclamanți .

În al doilea rând , se poate observa că nu sunt întrunite condiții esenșiale necesare constituirii dreptului de proprietate prin ordinul prefectului în baza art. 36 alin.3 din legea 18/1991.

Pârâta a invocat excepția puterii de lucru judecat, întrucât reclamanții nu mai pot pune în discuție o situație de fapt stabilită prin hotărâri judecătorești , neavând un interes actual. Aceasta soluție se impune pentru a asigura principiul stabilității juridice , care impune ca soluțiile definitive date în instanță sa nu mai fie repuse in cauză. Chiar dacă reclamanții nu au fost parte în procesele anterioare în care s-a dispus dezmembrarea succesivă a nr.top 527 , precum și dobândirea unor drepturi de proprietate cu titlu de moștenire sau uzucapiune, arată că pârâtul B V a fost parte în cauzele respective și nu a formulat nici o apărare în sensul celor solicitate de reclamanți. Mai mult, hotărârile judecătorești în baza cărora s-au întăbulat drepturi de proprietate în cartea funciară și s-au operat dezmembrări, le sunt opozabile reclamanților care sunt obligați să respecte cele statuate prin hotărâre.

A invocat excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la capete de cerere 2,3 si 4 . arată că, dreptul la acțiune privind anularea încheierilor de către funciară este supus termenului general de prescripție de 3 ani , care s-a împlinit față de data încheierilor de către funciară. De asemenea , a invocat încălcarea de către reclamanți a prevederilor art. 194 lit.d NCPC , întrucât nu au indicat motivele de drept ale fiecărui capăt de cerere , astfel încât apărarea subsemnatei să fie concretă și completă .

Pe fondul cauzei , solicită respingerea cererii.Așa cum se poate observa din lecturarea scriptului intitulat ,,proces-verbal";, datat 14.11.1984 , acesta nu cuprinde nici un fel de element de identificare topografică sau cel puțin administrativă a casei și a ,,bucății de pământ"; ce formează obiectul acesteia , nici măcar o identificare potrivit denumirii populare a terenului , prin urmare orice afirmație privind ,, proprietatea extrabulară"; a reclamanților asupra nr.top. 527/2 este neavenită .

De altfel , arată că nici nu aveau cum să cumpere imobilele casa și terenul identificate cu nr.top. 527/2 întrucât la data de 14.11.1984, pârâtul B V nu avea calitatea de proprietar . Reclamanții nu au folosit niciodată imobilul teren identificat de către aceștia în mod greșit cu nr.top. 527/2 , nu au folosit terenul situat în vecinătatea stângă a proprietății sale . Acest teren ce în realitate reprezintă nr.top. 527/2 se afla în proprietatea tabulară a pârâților de rândul 7-9 , 12-18 și nu a fost folosit de nimeni după decesul def. C M .

În ceea ce privește construcția, pârâta arată că reclamanții nu s-au mutat niciodată în casa de locuit ce a existat înscrisă în mod greșit asupra nr.top. 527/7 casa de la numărul administrativ , ce a reprezentat proprietatea def. C M . Această casă de locuit despre care reclamanții susțin că au dobândit-o în baza promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare de la pârâtul B V , nu a fost locuită de nimeni după decesul numitei C M și a ajuns într-o stare avansată de degradare , astfel că a fost demolată.

Pârâta arată că reclamanții se află în eroare și afirmă cu rea-credință faptul ca ea a uzucapat o proprietate publică . Prin sentința civilă nr. 971/2012 a Judecătoriei Beiuș , s-a constatat irevocabil faptul că ea a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra nr.top.527/7 , număr topografic care se află integral sub construcția subsemnatei și care s-a aflat în proprietatea mea și a antecesorilor săi încă din anul 1913 .

În ceea ce privește afirmația tendențioasă potrivit căreia nimic nu a împiedicat-o să dobândească cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietar asupra unor imobile uzucapate în urmă cu 10 ani de la def. L T , în primul rând arată că din 1992 și până în 2012 au trecut 20 de ani și în al doilea rând , aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra acestor imobile reprezentând nr.top. 527/4, 527/6,528/8 de la moștenitorii def. L T , cu titlu de cumpărare prin act autentic și nu cu titlu de uzucapiune .

Cu privire la documentația cadastrală constituită în favoarea sa în baza sentinței civile nr. 971/2012 a Judecătoriei Beiuș , pârâta arată că a fost vizată de către OCPI Bihor și respectă suprafața înscrisă în hotărâre, la care s-a adăugat suprafața terenurilor învecinate cumpărate de către subsemnata și care au fost incluse în același nr. cadastral, conform reglementărilor OCPI . Referitor la temeiul juridic invocat , respectiv art. 907 C.civ. , pârâta arată că aceasta nu mai este aplicabil în cauză . Potrivit art. 76 Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil , disp.art. 876 915 C.civ. se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau săvârșite după intrarea în vigoare a Codului Civil.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 NCPC

-/-

3.Prin registratură , la data de 18.04.2014, reclamanții au depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâta M F -filele 167-168, prin care au solicitat respingerea excepțiilor invocate și a apărărilor de fond formulate.

Reclamanții au solicitat respingerea excepție lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes legitim, născut și actual ca neîntemeiate. Astfel, în ceea ce privește lipsa calității procesuale active a acestora în promovarea prezentei acțiuni, au arătat că așa cum reiese din înscrisul sub semnătură privată, depus în probațiune , între pârâtul de rândul 6 B Vasile în calitate de vânzător, pe de o parte și reclamanți, pe de altă parte, a fost încheiat la data de 14.11.1984, un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect "o grădină" (în denumirea locală), constând în casa cu anexele gospodărești, reprezentând o colnă și o bucată de pământ tip grădină, de o brădie. Au arătat că suprafața vândută este exact suprafața corespunzătoare nr. top. 527/2 din CF1468 , o brădie fiind egala cu 5,5 arii. Pentru ca actul încheiat să fie apt să creeze în sarcina pârâtului obligația de a transfera proprietatea, acesta trebuie în primul rând să provină de la proprietar, astfel, în baza Sentinței civile m. 434/1983 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. 1320/1983, la momentul încheierii actului translativ de proprietate pârâtul B V este proprietarul imobilului cu nr. top. 527/2 din CF 1468 .

Reclamanții arată că se impune a fi respinsă si excepția lipsei interesului în promovarea acțiunii, motivat de faptul ca dreptul lor de proprietate a fost încălcat. De asemenea, excepția inadmisibilității solicită a fi respinsă întrucât solicitarea de anulare a inscripțiilor de c.f. este legală și temeinică, deoarece hotărârile în baza cărora au fost efectuate aceste înscrisuri nu le sunt opozabile, ei nefiind parte în actele respective, astfel că nu au calitate să solicite anularea actelor care au stat la baza înscrierilor , ci doar a înscrierilor.

Solicită respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune cu privire la anularea înscrierilor, întrucât nefiindu-le opozabile nici prescripția nu operează în defavoarea lor, nu intervine în speță, nefiind prescris dreptul acestora de a cere anularea înscrierilor de c.f. Reclamanții solicită totodată, respingerea excepției puterii de lucru judecat invocată, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de identitate, de părți, obiect și cauză, ei nu au fost niciodată parte în procesele soluționate, obiectul prezentei pricini și cauza nu prezintă niciun fel de identitate cu cele precedente.

-/-

4.La data de 03.06.2014, prin registratură, reclamanții au depus la dosar completare și modificare de acțiune -fila 214, prin care au solicitat să se stabilească un drept de proprietate, în favoarea acestora , cu titlu de cumpărare asupra casei și anexelor gospodărești situate la nr.administrativ , hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, dispunând întăbularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară , pe numele lor;

În motivarea în fapt reclamanții arată că, prin actul sub semnătura privată încheiat la data de 14.11.1984, in calitate de cumpărători si pârâtul B V în calitate de vânzător, am dobândit dreptul de proprietate asupra casei si anexelor gospodărești situate în la administrativ . Solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină de contract autentic de vânzare-cumpărare,dispunând întăbularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară, pe numele reclamanților.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 1650 și urm. C.civ.

-/-

5. La data de 13.06.2014, prin registratură, reclamanții au depus la dosar precizare și completare de acțiune - filele 355-356, prin care au solicitat să se dispună anularea încheierii de întabulare cu nr. 1380/1984 din 21 decembrie 1984, înscrisă sub B 2 si B 3 în CF 1468 , restabilind situația anterioară de CF; să se stabilească un drept de proprietate în favoarea acestora, cu titlul de uzucapiune asupra imobilul cu nr. top. 572/2 în suprafața de 619 mp înscris in CF 1259 ce în natură reprezintă grădină în intravilan , casă și anexe gospodărești, dispunând întăbularea drepturilor astfel dobândite la cartea funciară, pe numele reclamanților;

În motivarea în fapt, reclamanții arată că primul capăt de cerere din prezenta precizare solicită a fi introdus după capătul 4 de cerere din acțiunea introductivă, iar capătul 2 de cerere din prezenta precizare urmează a fi ultimul capăt de cerere din acțiune. Arată că înțeleg sa renunțe la judecată atât cu privire la capătul 6 de cerere din acțiunea principală, cât si la modificarea si completarea de acțiune depusă la data de 03.06.2014. Arată că față de aspectul că prin acțiunea inițială s-a solicitat anularea inscripțiilor de CF de sub B 1 din CF 1486 , inscripțiile de sub B2,3 nu mai au nicio finalitate, prin urmare se impune a se solicita anularea acestora si revenirea la situația anterioara de c.f Arată că imobilul 572/2 în suprafața de 619 mp înscris în CF 1259 ce în natură reprezintă grădină in intravilan , curte, casă si anexe gospodărești , situat la nr. administrativ din comuna R , sat M, s-a aflat în posesia defunctei C M si a antecesorilor acesteia, începând din anul l945. Dupa decesul acesteia , respectiv 13.01.1982, folosința acestui teren a fost transmisa pârâtului de rândul 6, B V , care a exercitat asupra imobilului o posesie continuă, neîntreruptă , netulburată, publică și sub nume de proprietar.

În drept, au invocat dispozițiile art. 1846 și urm, art. 1890 și urm. C.civ., art. 34 pct. 1 din Decretul Lege 115/1938.

-/-

6. Prin precizarea depusă la dosar pentru termenul din 17.06.2014fila 357 dosar, reclamanții au indicat temeiul de drept pentru capetele de cerere privind anularea inscripțiilor de CF ca fiind art.34 pct.1 din Decretul Lege nr.115/1938, precum și art.34-38 din Legea nr.7/1996 republicată.

-/-

7. În ședința publică din data de 03.06.2014 pârâtul B V s-a prezentat în instanță ,arătând următoarele aspecte:

,,Este de acord cu admiterea acțiunii reclamanților. Prezentându-i-se de către instanță înscrisul denumit proces verbal - fila 19 din dosar, pârâtul arată că el l-a semnat, nu știe cine l-a scris, dar precizează că el a semnat. Arată că a vândut terenul/grădina și construcțiile situate pe acel imobil de la nr. administrativ , având astfel convingerea că vinde casa, anexele, terenul și construcțiile situate în M la nr. administrativ , precizând că nu a cunoscut exact suprafața terenului. Totodată, pârâtul arată că atunci când a înstrăinat terenul în anul 1984 către reclamantul L A și soția acestuia, imobilul era bine identificat, în sensul că reprezenta casă, anexe și o grădină aferentă, fără să mai știe exact suprafața, fiind vecin într-o parte cu P M - acesta având casă construită pe limita proprietății sale cu terenul pârâtului, iar în continuarea casei , terenul acestuia era delimitat prin gard de terenul pe care pârâtul l-a înstrăinat. În cealaltă parte imobilul din litigiu era învecinat cu casa și grădina unei persoane care i-a vândut lui L I și tot așa, proprietatea acestora era delimitată prin construcții și gard de imobilul înstrăinat de către pârât. La capătul din spate, imobilul din litigiu este de asemenea delimitat printr-un gard de vecinii de acolo. A primit suma de 13.000 lei cu titlu de preț, iar după ce a primit banii arată că a predat folosința terenului din litigiu. Din momentul predării folosinței terenului și până în prezent, terenul este folosit de către L A . Mai apoi, pârâtul arată că atunci când a înstrăinat în anul 1984 a vândut o casă cu două camere și dependințe, precum și cu anexe gospodărești și grădină aferentă. Casa existentă pe terenul vândut de el a fost demolată de către reclamanți de cel puțin 5 ani de zile. Arată că nu mai reține exact data demolării, în schimb poate să afirme cu certitudine că în anul 1989 pe teren existau atât casa, cât și dependințele descrise mai sus. În prezent există doar grajdul pe imobilul din litigiu. Totodată, pârâtul arată că el s-a considerat proprietar al imobilelor din litigiu, întrucât i-a întreținut pe C M și S , i-a înmormântat, a beneficiat de un testament din partea lor și în virtutea acestor drepturi arată că a vândut către reclamanții din prezenta cauză. Înainte de a încheia antecontractul de vânzare cumpărare pus în discuție, a stăpânit terenul din litigiu, ulterior a predat folosința către reclamanții din prezenta cauză, aceștia folosind încontinuu și netulburat. Nici unul din pârâți și nici antecesorul pârâtei de rd.1 P M , nu au exercitat acte de stăpânire asupra imobilului din litigiu, doar o singură dată acum câțiva ani P M a cules strugurii și nucile de pe terenul din litigiu, faptă pentru care a fost dat în judecată. Pârâtul a arătat că știe de la soția sa că în vara anului trecut, în urma unor măsurători efectuate de către pârâta de rd.1, aceasta a pătruns aproximativ 3 m în lățimea imobilului din litigiu, montând un gard de-a lungul întregului teren, așa încât din acel moment reclamanții sunt lipsiți de folosința acestei bucăți de grădină. Această fâșie de teren cu lățime de 3 m front la stradă și cu lungimea întregului imobil, nu poartă construcții. A vândut reclamanților toată suprafața de teren deținută de familia C . După vânzarea din 1984 reclamanții au locuit până în momentul dărâmării casei doar iarna în acea construcție, în rest locuind la canton, reclamantul fiind pădurar. După demolarea construcțiilor reclamanții au cosit iarba, au întreținut via și arborii existenți pe teren, culegând fructele acestora.

-/-

8. Poziția procesuală a pârâților P L , M M , M M , M M , M I , M F , S R PRIN C L L R , I P și M N :

Deși legal citați, pârâții nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus întâmpinare în termenul prevăzut de art.201 alin.1 C.pr.civ., deși le-a fost adus la cunoștință acest aspect prin adresele emise de instanță la data de 12.02.2014, și 04.03.2014 și care le-au fost comunicate acestora la data de 14.02 și 06.03.2014.

9. Prin registratură la data de data de 12.06.2014, filele 344 - 346, pârâta M F a depus întâmpinare la completarea de acțiune formulată ce către reclamanții L A si L S la data de 03.06.2014 -, prin care a arătat ca se opune admiterii acesteia și solicită respingerea cererii ca prescrisă în principal, iar pe fondul cauzei solicită respingerea completării de acțiune ca nefondata si neîntemeiata.

Pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune. Arată că antecontractul de vânzare - cumpărare de care se prevalează reclamanții a fost încheiat în data de 14.11.1984, iar în baza acestui antecontract nu a operat un transfer al dreptului de proprietate întrucât actul nu a fost încheiat în forma autentică. Acest antecontract a dat naștere doar unui drept de creanță în patrimoniul pretinșilor cumpărători, constând în dreptul de a solicita obligarea promitentului - vânzător de a respecta obligația asumata prin convenție, aceea de a transfera dreptul de proprietate. Arată că acțiunea formulată în scopul valorificării acestui drept de creanța are un caracter personal, prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani prev. de art.. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termen care a început sa curgă potrivit art. 7 alin.l din același act normativ, la data la care s-a născut dreptul la acțiune. Pârâta arată că nu exista un antecontract valabil încheiat, întrucât actul de care se prevalează reclamanții nu are un obiect determinat, nu conține nici un fel de element de identificare topografică sau cel puțin administrativă a casei și a bucății de teren, în al doilea rând, obiectul actului juridic trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru valabilitatea convenției, cea mai importanta fiind aceea .ca obiectul convenției trebuie sa existe, în al treilea rând, o hotărâre care să țină loc de act autentic nu se poate pronunța decât dacă există un refuz expres ai celeilalte părți contractante de a-si îndeplini obligația asumată. Voința reclamanților și a pârâtului B V de a trasfera dreptul de proprietate sunt lipsite de orice relevanță ,cată vreme potrivit art. 5 din Codul Civil din 1864, nu se poate deroga prin convenții particulare de la legile care interesează ordinea publică si bunele moravuri.

A anexat în probațiune, decizia civilă nr.826/30.08.1983 a Tribunalului Bihor, adeverința nr.1522/19.09.2011 emisă de Primăria C R .

-/-

În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților B V și M F și proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii L G și L I - (filele 432,447), iar pentru pârâtă proba cu înscrisuri și proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii V F și J C C filele 431și 466).

-/-

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:

Cu prioritate , pentru a avea o imagine clară asupra cadrului procesual , reține instanța că la termenul de judecată din data de 17.06.2014 (fila 361) , reclamantul L A , prezent în instanță, a arătat că înțelege să renunțe la capătul de acțiune 6 din cererea introductivă și la precizarea și completarea de acțiune depusă la termenul din data de 03.06.2014 (fila 214).

Prin aceeași încheiere , în ceea ce privește precizarea și completarea de acțiune depusă la data de 13.06.2014 , la fila 335 , s-a dispus decăderea reclamanților din dreptul de a-și modifica cererea potrivit acestei completări , în conformitate cu dispozițiile art.204 C.pr.civilă.

Astfel, prezenta pricină, are ca obiect acțiunea introductivă pentru reclamanta L S , cu toate capetele de cerere, precum și completarea și modificarea de acțiune depusă la dosar la data de 03.06.2014-fila 214 , iar în ceea ce îl privește pe reclamantul L A , acesta urmează a susține în continuare capetele 1-5 din acțiunea introductivă.

Pentru o bună și sistematică analiză a acestei pricini , instanța va reține cu prioritate situația de carte funciară , precum și cea de fapt , urmând ca mai apoi să dezbată cu prioritate excepțiile , cu atât mai mult cu cât dezlegarea acestora depinde în mare măsură de aceste stări de fapt și de drept.

Din cercetarea colilor de carte funciară depuse la dosarul cauzei la filele 9-13 dosar, instanța reține următoarele:

- numărul topografic 527 a fost înscris inițial sub A+1 în cartea funciară 1259 (fila 9) , suportând mai multe dezmembrări, adnotăr, transnotări , pe parcursul timpului.

Astfel :

- prin încheierea nr. 1259/21.XI. 1984 (fila 46), înscrisă sub B21, 22, 23 în cartea funciară 1259 , numărul topografic 527 a fost dezmembrat în 527/1 în suprafață de 1635 mp , în 527/2 în suprafață de 619 mp și. 527/3 în suprafață de 2069 mp. Numerele topografice 527/1 și 527/3 s-au readnotat în cartea funciară 1250 A+2, 3 , iar numărul topografic 527/2 s-a transnotat în C.F. 1468 în favoarea numitei C M , cu titlu de partaj și uzucapiune. Această încheiere s-a emis în baza sentinței civile nr. 481/1984 pronunțate de Judecătoria Beiuș în dosarul nr. 31/1984. Din înscrierile de sub B2 din cartea funciară 1468 (fila 11) , rezultă că imobilul casă a trecut în proprietatea lui B V , în baza certificatului de moștenitor nr. 522/1984 , iar terenul în suprafață de 619 mp a trecut în proprietatea Statului Român.

- prin încheierea nr. 3035/31.08.1993 (fila 43), înscrisă sub B24, 25, 26 în cartea funciară 1259 , numerele topografice 527/1 și 527/3 s-au dezmembrat în: 527/4 în suprafață de 517 mp ; 527/5 în suprafață de 1118 mp ; 527/8 în suprafață de 608 mp și 527/9 în suprafață de 1461 mp , imobilele cu nr. topo 527/5 și 527/9 au fost readnotate sub B4, 5 în această carte funciară , iar numerele topografice 527/4 și 527/8 s-au transnotat în cartea funciară 1547 , nou înființată , în favoarea lui L T . La baza acestor înscrieri a stat sentința civilă nr. 3260/1992 , pronunțată de Judecătoria Beiuș , în dosarul nr. 251/1991. Aceeași încheiere a stat la baza înscrierilor de sub B4, 5, 6, din cartea funciară 1468 (fila 12), numărul topografic 527/2 dezmembrându-se în 527/6 în suprafață de 143 mp și 527/7 în suprafață de 476 mp . Numărul topografic 527/7 a fost readnotat sub AI-2 în cartea funciară 1468 , iar numărul topografic 527/6 s-a transnotat în cartea funciară 1547 , în favoarea lui L T . Din cercetarea cărții funciare 1547 (fila 13 ) în care s-au transnotat numerele topografice 527/4 , 527/8, 527/6 , observăm că în foaia A sunt înscrise și alte imobile în afara celor din litigiu , proprietatea aparținând sub B1 , în baza încheierii analizate în acest paragraf , defunctului L T . În urma acestui defunct s-a dezbătut succesiunea , în temeiul certificatului de moștenitor 460, din dosarul succesoral 900, 901/1993(fila 44) , înscriindu-se dreptul de proprietate în favoarea numitelor L M , L M și M F sub B2, 3, 4, , iar în urma dezbaterii succesiunii și după L M , în temeiul aceluiași certificat, s-a înscris dreptul de proprietate în cota de câte ½ parte în favoarea numitelor L M și M F sub B5, 6.

-prin încheierea nr. 2701/18.02.2013 , înscrisă sub B27 în cartea funciară 1259 M (fila 9) , numărul topografic 527/9 s-a sistat , iar numărul topografic 527/5 , și-a redus suprafața cu 180 mp în favoarea cadastralului 50370 R .

Această încheiere s-a emis în baza sentinței civile nr. 971/05.06.2012 (fila 37-40), pronunțată de Judecătoria Beiuș , în dosarul nr. 2948/187/2011. Această hotărâre s-a pronunțat în contradictoriu cu B V precum și cu moștenitoarele lui L T , cele înscrise sub B2, 3, 4, în cartea funciară 1547 .Astfel prin înscrierea de sub B7 din cartea funciară 1547 (fila 13), numerele topografice 527/4, 527/6 și 527/8 s-a translatat în cartea funciară 50231 R . De asemenea ,în baza aceleiași încheieri , numărul topografic 527/7 din cartea funciară 1468 (fila11) , s-a sistat , încluzându-se în numărul cadastral 50370 R .

În prezent , din intreg numărul topografic 527 , în urma dezmebrărilor , a constituirii numărului cadastral 50370 R , mai există numărul topografic 527/5 în suprafață de 938 mp , înscris sub B4 în cartea funciară 1259 M .

În ceea ce privește situația proprietății asupra acestui număr topografic 527/5 , proprietari sunt cei înscriși sub B1,2,4-9, 11, 13, 14, 16-19 , aceste persoane nu au nici o legătură juridică cu reclamanții. Pârâtul B V , cel cu care reclamanții au încheiat înscrisul ce stă la baza acestui proces , a fost înscris sub B2 în cartea funciară 1468 M ca proprietar Doar A Casei de pe numărul topografic 527/7 , casă însă care s-a radiat prin sentința civilă nr. 971/05.06.2012 (fila 37-40), pronunțată de Judecătoria Beiuș , în dosarul nr. 2948/187/2011 , hotărâre prin care s-a radiat și dreptul de proprietate a numitului B V , și în consecință s-a sistat numărul topografic 527/7 , prin formarea numărului cadastral 50370 R .

Reținem că în cadrul dosarului 1128/1983 , pârâtul B V a urmărit stabilirea unui drept de proprietate asupra terenului cu nr. topografic 527/2 , dar în recurs, prin decizia civilă nr. 826/1983 (fila 347-352) , i s-a respins acțiunea

Prin înscrisul intitulat ,,proces verbal"; aflat la fila 19 dosar, încheiat la data de 14.11.1984 între numitul B Vîn calitate de vânzător și numita L S în calitate de cumpărător, s-a convenit la vânzarea unei grădini cu construcții reprezentate de casă, anexă și o bucată de pământ, pentru suma de 13.000 lei.

Din probațiunea testimonială administrată în cauză (filele 431, 432, 447 și 466) , rezultă că reclamantul folosește și în prezent , un teren în intravilanul localității M , situat între vecinii L I și M F (pârâta din cauză) , iar după anii 1989, reclamantul a dărâmat casa de pe acest teren , iar în momentul actual există doar o anexă din lemn . În anul 2013 pârâta M F , și-a îngrădit proprietatea înspre terenul din litigiu , ocupând o suprafață de 114 mp din cea folosită de reclamanți. Deși în privința casei , autoritățile locale au emis mai multe adeverințe , va reține instanța că în momentul judecării cauzei , casa nu mai există , fiind demolată de către reclamant , aspect recunoscut și de către acesta , dealtfel.

Din adresa cu nr. 636/30.05.2014 (fila 208 ) emisă de Primăria Comunei R , rezultă că reclamanții nu au depus nici o cerere în temeiul Legii nr. 18/1991 , menționându-se totodată că localitatea a fost una necooperativizată.

Punctul central al acestei cauze, îl reprezintă solicitarea reclamanților de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic asupra casei de la numărul administrativ , iar mai apoi în baza constatării dreptului de proprietate să obțină constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei , prin emiterea unui ordin al prefectului , în temeiul articolului 36 aliniatul 3 din Codul de procedură Civilă.

Va analiza cu prioritate instanța aceste cereri , întrucât de acestea depind toate celelalte pretenții aduse în fața instanței.

I. În ceea ce privește cererea de pronunțare a unei hotărâri ce ține loc de act autentic , asupra casei de la nr. adminstrativ M , instanța reține:

- raportat la data încheierii înscrisului - 14.11.1984 , de le fila 19 din dosar , aplicabile sunt prevederile Codului civil de la 1864 , potrivit articolului 6 aliniatul 2 din Legea nr. 287/2009 , art. 3 și art. 102 din capitolul VII al Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului Civil . Deși Codul Civil de la 1864 nu reglementează situația pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic , doctrina și practica în temeiul principiului executării în natură a obligațiilor asumate , principii consacrate de art. 1073 și 1074 din Codul Civil de la 1864 , a recunoscut posibilitatea promovării unei asemenea cereri.

- înscrisul de la fila 19 are valoarea unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare , ce naște în patrimoniul părților o obligație de a face - de a transmite în viitor dreptul de proprietate - și nu o obligație de a da, în concluzie reclamanții sunt titularii unui drept de creanță.

-întrucât instanța pronunță o hotărâre care să țină loc de act autentic, în acest moment procesual trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de valabilitate a acestei convenții.

- prescripția extinctivă nu operează în cauză , întrucât din ansamblul probațiunii testimoniale rezultă că reclamanții folosesc și în prezent imobilul de la numărul administrativ .

- ori , casa de la numărul administrativ nu mai există , motiv pentru care lipsește obiectul contractului de vânzare-cumpărare . Astfel , art. 948 din Codul Civil de la 1864 , prevede condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții , printre care și un obiect determinat. Articolele 962- 964 din Codul Civil de la 1864 , reglementează obiectul convențiilor , ori aceste condiții nu sunt îndeplinite în cauză.

- mai mult , promitentul vânzător nu este proprietar , odată pentru că această casă nu mai există în materialitatea ei , și a doua oară pentru că dreptul lui proprietate a fost radiat , prin hotărârea judecătorească pronunțată în anul 2012 , de către Judecătoria Beiuș . Observând principiul efectului constitutiv al înscrierilor în cartea funciară , din moment ce un drept a fost radiat înseamnă că acesta nu mai există . Subliniează instanța faptul că prevederile sentinței civile nr. 971/05.06.2012 (fila 37-40), pronunțate de Judecătoria Beiuș , în dosarul nr. 2948/187/2011, sunt opozabile reclamanților , cu atât mai mult cu cât B V a fost parte în acel proces.

II. In ceea ce privește cererea de emitere a ordinului prefectului pentru terenul aferent casei , potrivit articolului 36 aliniatul 3 din Legea nr. 18/1991 , instanța constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în cauză , deoarece:

- textul aliniatului 3 al art. 36 din legea nr. 18/1991 , prevede: "Terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora , ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor , în condițiile dispozițiilor art. 30 din legea nr. 58/1974, cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale , trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului , proprietari ai construcției.

- nu avem în cauză o atribuire în folosință a terenului pe durata existenței construcției

- reclamanții nu sunt proprietarii nici unei construcții .

-mai observă instanța că din anul 1984 până în anul 2013 , pârâtul B V a fost înscris ca proprietar asupra casei de pe numărul topografic 527/2 , mai apoi 527/7 (fila11) , dar nici reclamanții și nici acest pârât nu au întreprins nimic pentru clarificarea situației juridice în care sunt implicați.

III. În ceea ce privește cererea de anulare a încheierilor de carte funciară , pentru cererile de la punctele 2-4 sunt aplicabile prevederile Decretului Lege nr. 115/1938 . Astfel potrivit art. 76 din capitolul V - secțiunea I, din legea nr. 71/2011 , privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 , se prevede: " Dispozițiile art. 876-915din Codul Civil privitoare la cazurile, condițiile , efectele și regimul înscrierilor din cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau după caz, săvârșite ori produse după intrarea în vigoare a Codului Civil. " . Cererea de la punctul 2 se întemeiază pe prevederile Codului Civil , observând că înscrierea este ulterioară intrării în vigoare a legii 287/2009( 01.10.2011).

În sistemul Decretului -lege 115/1938 , înscrierile erau guvernate de mai multe principii, în mare parte reluate și în Codul Civil , din care reținem următoarele:

- Principiul publicității integrale. Cartea funciară este un sistem complet de publicitate imobiliară, deoarece evidența se ține pe imobile, iar nu pe persoane și, totodată, se asigură publicitatea integrală a transmisiunilor și constituirilor de drepturi reale imobiliare. Pe de altă parte, se înscriu în cartea funciară toate operațiunile prin care se aduce vreo modificare în cuprinsul material al corpului funciar. (art. 13-15; 143-144)

-Principiul efectului constitutiv de drepturi reale imobiliare al înscrierii în cartea funciară. Potrivit art. 17 :"Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă și cel care primește dreptul este acord de voință asupra constituirii sau strămutării, în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară. Drepturile reale se vor stinge numai dacă radierea s-a înscris în cartea funciară cu consimțământul titularului; consimțământul nu va fi de trebuință dacă dreptul se stinge prin îndeplinirea termenului arătat în înscriere sau prin moartea titularului. Hotărârea judecătorească sau în cazurile anume prevăzute de lege, deciziunea autorității administrative, vor înlocui acordul de voință sau consimțământul" (s.n.).

Conform acestei reguli, atât între părți, cât și față de terți, drepturile reale imobiliare se dobândesc, modifică sau sting numai prin înscrierea în cartea funciară. Regula efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară nu este absolută, astfel dobândirea unui drept real prin succesiune , accesiune , vânzare silită și expropriere are loc independent de înscriere, chiar și în aceste cazuri, pentru a putea dispune de drept, prin cartea funciară, achizitorul trebuie mai întâi să ceară înscrierea dreptului său, dar aceste cazuri nu operează în prezenta pricină.

-Principiul publicității materiale a cărților funciare(principiul forței probante absolute a înscrierii în cartea funciară). Art. 32 prevede:"; Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane , se prezumă că dreptul există în folosul ei,Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.

De asemenea, în art.33 se prevede: Cuprinsul cărții funciare, cu excepția îngrădirilor sau excepțiilor legale, se consideră exact în folosul aceluia care a dobândit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacă în momentul dobândirii dreptului n-a fost notată în cartea funciară vreo acțiune prin care se contestă cuprinsul ei sau dacă n-a cunoscut pe altă cale această inexactitate.

Din ambele efecte ale publicității materiale, izvorăște puterea doveditoare absolută a înscrierii de carte funciară. Într-adevăr, odată înscrierea efectuată, cel care a dobândit cu bună-credință un drept real, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare, este pus la adăpost de orice cauze de evicțiune derivând din titlurile de dobândire anterioare achizițiunii dreptului său, dacă cel interesat, adică autorul tabular mediat sau orice altă persoană vătămată prin înscriere, nu a intentat acțiunea în rectificare în termenul prevăzut de lege, termen înăuntrul căruia publicitatea cărții funciare este suspendată și față de terți (art. 36 și art.37)

În concluzie, față de terți, mențiunile din cartea funciară și extrasele eliberate acestora ,,fac deplină dovadă a drepturilor tabulare în folosul persoanelor înscrise în cartea funciară, acestea neputând fi obligate să facă dovada acestor drepturi și cu titlurile care au justificat înscrierea lor, căci regulile de carte funciară dispensează pe cei înscriși în cartea funciară de sarcina dovedirii lor, scutire care poate opera fie provizoriu (art. 32), fie în mod definitiv (art. 33 din D.L. nr. 115/1938).

În acest context , toate operațiunile de carte funciară sunt opozabile reclamanților.

Articolul 34 din Decretul -Lege nr. 115/1938 , reglementează trei cazuri de rectificare: 1.Dacă înscrierea sau titlul în temeiul căruia s-au săvârșit nu au fost valabile ; 2. dacă prin înscriere dreptul a fost greșit calificat ;3. dacă nu mai sunt întrunite condițiile de existență ale dreptului înscris sau încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului . Nici una dintre aceste situații nu operează în cauză . Acțiunile în rectificare , sub rezerva prescripției acțiunii de fond care constituie suportul ei juridic , este imprescriptibilă față de dobânditorul nemijlocit, cât și față de terțul subdobânditor de rea-credință. Față de terțele persoane care au dobândit cu bună-credință și prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real , întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare , acțiune în rectificare se prescrie în termen de 3 ani , conform articolului 37. Față de terțele persoane care au dobândit cu bună credință un drept tabular prin donațiune sau legat, acțiunea în rectificare se prescrie în termen de 10 ani socotiți din ziua în care s-a înregistrat cererea lor de înscriere. Din această perspectivă , întrucât în cauză nu s-a dovedit reaua credință , acțiunea în rectificare aferentă capetelor 2, 3, 4, este prescrisă.

IV. În ceea ce privește cererea de anulare a încheierii de întabulare nr. 2701/2013 și în parte a documentației cadastrale, instanța o va respinge întrucât ea s-a pronunțat în temeiul înscrierilor de carte funciară și a unei hotărâri judecătorești definitive , oricum nu sunt îndeplinite prevederile art. 908 din Codul Civil.

V. În ceea ce privește cererea de dezmembrare de la punctul 5 din acțiunea introductivă , această este o modalitate de partaj , ce presupune condiția de proprietar , ori reclamanții nu au această calitate, așa cum rezultă din ansamblul argumentelor mai sus prezentate, motiv pentru care instanța va respinge cererea.

În consecință , instanța va respinge excepția lipsei de interes în formularea cererii (întrucât reclamanții justifică un interes născut actual , raportat la faptul că au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a imobilului de la numărul administrativ și folosesc acest imobil.). Va respinge instanța excepția prescripției cu privire la cererea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic, tot în temeiul folosinței reclamanților.

Va admite instanța excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu privire la cererea de dezmembrare, va admite excepția prescripției cu privire la capetele de cerere privind anularea încheierilor de întabulare de la pct.2,3,4 din acțiunea introductivă.

Pentru totalitatea argumentelor prezentate , va respinge instanța acțiunea formulată și precizată ca nefondată.

În temeiul articolului 451, 452, 453 , va obliga instanța reclamanții la plata către pârâta M F a sumei de 2500 lei , cu titlu de cheltuieli de judecată , reprezentând onorariu avocațial , potrivit documentului justificativ de la fila 465.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Constată renunțarea la judecată a reclamantului L A la capătul 6 din acțiunea introductivă și la completarea de acțiune depusă la dosar la data de 03.06.2014.

Respinge ca nefondată excepția lipsei interesului legitim, născut și actual al reclamanților, invocată de pârâta M F prin întâmpinare.

Respinge ca nefondată excepția prescripției cu privire la cererea reclamanților de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic.

Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților cu privire la cererea de dezmembrare a imobilului cu numărul topografic 527 din cartea funciară 1259 M invocată de pârâta M F prin întâmpinare.

Respinge această cerere ca fiind formulată de persoane fără calitate procesual activă.

Admite excepția prescripției capetelor de cerere privind anularea încheierilor de întabulare de la pct.2, 3, 4 din acțiunea introductivă, invocată de pârâta M F prin întâmpinare.

Constată prescrisă cererea reclamanților privind anularea încheierilor de întabulare de la pct.2, 3, 4 din acțiunea introductivă.

Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată și completată de reclamanții L A , și soția L S , în contradictoriu cu pârâții M F , P L , M M , M M și M M , B V, M I ,M F , M N , S R prin C L R , I P J B , P F , P I - Minor, P V , P D , P I,C V , P T , toți cu domiciliu necunoscut și curator av. P P C , în reprezentarea pârâților cu domiciliul necunoscut.

Obliga reclamanții la plata către pârâta M F a sumei de 2500 lei , cu titlu de cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuș și se judecă de Tribunalul Bihor.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 10 martie 2015.

PREȘEDINTE , GREFIER ,

← pretenţii . Jurisprudență Plăţi  Legea nr. 85/2006 . Cerere substituire substituirea creditorului... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar