acţiune în constatare, succesiune. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 385/2015 din data de 26.03.2015

Text speță:

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S G (născ.C ), reclamant C I și pe pârât C I , pârât C N , pârât P A (nasc. C ), având ca obiect acțiune în constatare succesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, pentru termenul de astăzi s-a depus la dosar de către reprezentantul reclamanților concluzii scrise . De asemenea , se învederează că ,mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 19 martie 2015 , care face parte integrantă din prezenta hotărâre , iar pentru a da posibilitate reprezentantului reclamanților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise , s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi , 26 martie 2015 , când :

INSTANȚA

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 23 ianuarie 2014 reclamanții S G și C I au solicitat instanței , în contradictoriu cu pârâții C I , C N , P A , ca prin hotărârea ce o va pronunța , să constate că, supraedificatele existente pe imobilul cu nr. top. 169-170 înscris în c.f. 281 S , au fost edificate , sub forma bunului comun de către defuncții C I , decedat la data de 04.04.2008 și soția acestuia C R (născută N ) în cota de 2/3 parte , în menaj comun cu pârâtul de rândul 1 , în cota de 1/3 parte ; a se dispune întabularea dreptului de proprietate la Cartea Funciară , cu titlu construire ; să constate că , masa succesorală a defunctului C I , decedat la data de 04.04.2008 se compune din cota de :

- 8/24 părți din supraedificate (reprezentând casă și anexe gospodărești ) și cota de 1/1 din anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne .

- 1/1 parte din întregile imobile reprezentând teren cu nr. top. 169-170 din c.f. 281 Saca ; să stabilească că, vocație succesorală la această masă au defuncta C R în calitate de soție supraviețuitoare , în cota de 2/24 părți din construcții și în cota de ¼ parte din teren, în concurs cu pârâții de rândul 1-2 în calitate de descendenți , care au cotele de 6/24 părți din construcții și cota de ¾ părți din teren , în părți egale între ei , dispunând întabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate cu titlu de succesiune legală ; să constate că, masa succesorală a defunctei C R , decedată la 16.03.2013 se compune din :

- cota de 10/24 părți din construcții , (2/24 părți cota succesorală după soțul predecedat și 8/24 părți cota de bun comun din casa de locuit)

- cota de ¼ parte din teren identificat cu nr. top. 169 - 170 din c.f. 281 Saca ; să stabilească că, vocațiune succesorală la această masă au reclamanții de rândul 1-2 în calitate de descendenți și acceptanți ai succesiunii acesteia în părți egale între ei , respectiv ½ parte fiecare ; cu cheltuieli de judecată în caz de opunere .

În motivarea acțiunii se arată că , în CF 281 S sunt înscrise imobilele cu nr. top. 169-170 , având ca proprietar tabular sub B.3 pe defunctul C I , decedat la 04.04.2008 , dreptul său de proprietate fiind înscris în baza certificatului de moștenitor nr. 61/1985 , emis de notariatul de Stat Local Beiuș .

La data de 15.03.1975 , defunctul C I a intrat în relații de căsătorie cu N R , născută la 02.08.1939 , iar din căsătoria acestora nu au rezultat descendenți . Din prima căsătorie , defunctul C I a avut doi copii cu soția sa , respectiv pe pârâții de rândul 1-2 , C I și C N . La rândul său , defuncta C R (fostă N ) decedată la 16.03.2013 a avut din prima sa căsătorie trei copii , reclamanții S G și C I și pârâta de rândul 3 P A .

Terenul pe care s-au edificat construcțiile ce fac obiectul prezentei acțiuni , provine din partea tatălui defunctului C I , decedat în anul 2008 , respectiv de la C T . La data încheierii căsătoriei între C R (născută N ) și C I , respectiv 15.03.1975 , pe imobilele cu nr. top. 169 și 170 erau amplasate o serie de construcții vechi (anexe gospodărești ) , care au fost ulterior demolate, edificându-se construcțiile existente în prezent (casa de locuit și anexe gospodărești ) . Toate aceste construcții , ale celor doi soți , s-au construit prin efortul comun și în menaj comun cu pârâtul C I , cota de contribuție a acestora fiind egală .

În ceea ce privește structura bunurilor imobile construcții , denumite generic în petitul acțiunii "casa și anexe gospodărești " , acestea se compun din : la stradă a) o casă de locuit în suprafață de 144 mp edificată în anul 1988 din cărămidă arsă , compusă din 2 camere , cămară , hol , pe temelie de piatră și acoperită cu țiglă , situată la stradă în partea dreaptă în direcția de intrare în curte ; b) o casă de locuit edificată în anul 1988 , în suprafață de 28 mp , compusă dintr-o cameră , hol , bucătărie și baie situate la stradă în partea stângă în direcția de intrare în curte , edificată din cărămidă arsă , acoperită cu țiglă , cu poarta de legătură acoperită cu țiglă între cele două categorii de construcții; în curte a) grajd , edificat din vaioagă cu dimensiuni de aproximativ de 5/5 mp , acoperită cu țiglă ; b) șură pentru fân , cămară și un spațiu pentru depozitarea uneltelor agricole , c) coteț pentru porci , edificat din beton , dublu compartimentat , d) magazie de lemne .

Toate construcțiile de la stradă au fost edificate de la stadiul "zero"; , până la stadiul în care se găsesc și în prezent de către cei doi soți și pârâtul C I , cu care aceștia au locuit împreună în menaj comun , cota de contribuție la dobândirea acestor edificate fiind egală , iar construcțiile anexe vechi , preexistente , au fost demolate și edificate cele existente în prezent în aceeași formă de contribuție .

Față de această situație , masa succesorală a celor doi defuncți și cota de contribuție a pârâtului de rândul 1 este cea precizată în petit , vocație succesorală având persoanele arătate în cuprinsul acestuia .

În drept invocă dispozițiile art. 963 și următoarele Noul cod civil , OUG 80/2013 .

În probațiune se solicită interogatoriul pârâților , acte de stare civilă , adeverință emisă de Primăria comunei B , copie cărți identitate , extras c.f. , martori L T și M R .

În susținerea acțiunii reclamanții depun la dosar , copie carte de identitate a reclamantului C I , acte de stare civilă respectiv certificatele de deces a defuncților C I și C R , Încheierea nr. 32 din 31 iulie 2013 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România eliberată de BNP I T , Certificat din Registrul Național de evidență a opțiunilor succesorale nr. 183390 din 31.07.2013 , adeverința nr. 155 din 30.07.2013 emisă de Camera Notarilor Publici Oradea , Încheierea nr. 33 din 31 iulie 2013 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România eliberată de BNP I T , Certificat din Registrul Național de evidență a opțiunilor succesorale nr. 183395 din 31.07.2013 , adeverința nr. 156 din 30.07.2013 emisă de Camera Notarilor Publici O , acte de stare civilă filele 16-18, copie in extenso după CF 281 S , adeverința din 16.07.2013 emisă de Comuna B - compartimentul taxe și impozite locale , adresa nr. 6148/12.06.2013 emisă de Primăria Comunei B - starea civilă , acte de stare civilă filele 23- 25 .

La data de 31 ianuarie 2014 reclamanții S G și C I au formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar în sensul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru , în principal , iar în subsidiar , reducerea taxei de timbru în sumă de 3052 lei sau eșalonarea acestei taxe .

Prin încheierea de ședință din 20 februarie 2014 și 31 martie 2014 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public formulată de reclamanți , dispunându-se scutirea reclamanților de la plata taxei judiciare de timbru .

La data de 16 aprilie 2014 s-a depus la dosar de către pârâta P A întâmpinare prin care arată că , nu se opune la admiterea acțiunii , fiind de acord cu susținerile reclamanților .

La data de 30 aprilie 2014 pârâții C I și C N au depus la dosar întâmpinare prin care arată că , nu se opun la admiterea în parte a acțiunii, dar se impune a se face unele lămuriri cu privire la masa succesorală rămasă în urma defunctului C I .

Astfel , pârâții arată că , recunosc cota de contribuție de câte 1/3 parte la edificarea construcțiilor constând în casă de locuit , fără a fi incluse și anexele gospodărești , respectiv construcțiile menționate în motivarea cererii introductive ca fiind edificate în curte : grajd , șură , coteț pentru porci și magazie de lemne , astfel că , această cotă face parte din masa succesorală a defunctei C R , la aceasta din urmă adăugându-se cota legală pe care o culege soția supraviețuitoare de ¼ parte din masa succesorală rămasă în urma defunctului ei soț .

De asemenea , nu corespunde adevărului faptul că , anexele gospodărești ar fi fost demolate după anul 1975 . A fost demolată doar casa veche , anexele rămânând , iar la acestea doar s-au făcut lucrări de întreținere de-a lungul timpului .

Referitor la bucătăria și baia descrise la punctul 3 lit. b , se arată că, acestea erau făcute când a venit C R în gospodărie în anul 1975 , acestea fiind doar modernizate de către pârâtul C I din resurse proprii .

Referitor la mențiunile de la punctul 3 , "în curte " se arată că:

a) grajdul a existat încă din anul 1960 , iar după demolarea casei vechi , vaioaga a fost recuperată și a fost folosită pentru schimbarea pereților din lemn .

b) șura pentru fân , cămara și un spațiu pentru depozitarea uneltelor agricole au existat înainte de căsătoria defunctului C I cu C R ;

c) cotețul pentru porci este din lemn și este acoperit cu plăci de azbociment , a existat înainte de căsătoria defunctului C I cu C R , fiind schimbat acoperișul , care anterior a fost din carton cu acoperiș din plăci de azbociment ;

d) magazia de lemne a existat înainte de căsătoria defunctului C I cu C R , fiind construită din lemn și acoperită cu plăci de azbociment ; aceasta fiind acoperită cu țiglă veche solzi și s-a schimbat , punându-se plăci de azbociment .

Nu corespunde adevărului că , în legătură cu construcțiile anexe vechi preexistente , ele au fost demolate și edificate cele existente în prezent . A fost demolată doar casa veche , iar lângă amplasamentul acesteia s-a făcut casa nouă .

Din casa demolată s-a folosit țigla , cca. 800 bucăți și grinzile de lemn , aproximativ 20 bucăți . Casa care a fost demolată a existat în gospodărie înainte de căsătoria defunctului C I cu C R .

Pârâții C I și C N , în temeiul dispozițiilor art. 209 C.pr. civilă , formulează cerere reconvențională prin care solicită a se stabili că , suma de 3400 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctului C I , iar suma de 2350 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctei C R , sume care au fost suportate în întregime de reclamantul reconvențional C I ; solicită de asemenea obligarea reclamanților la suportarea pasivelor succesorale rămase în urma celor doi defuncți , conform cotelor succesorale pe care le culeg din moștenirea acestora , respectiv în ¼ parte în urma defunctului C I și 1/1 parte în urma defunctei C R .

În motivare se arată că , reclamantul reconvențional C I a locuit cu tatăl său și cu C R și datorită acestui lucru el a fost cel care s-a ocupat de înmormântarea acestora .

Cu toate că , reclamanții erau îndreptățiți a se ocupa de înmormântarea mamei lor , aceștia nu au făcut-o , iar reclamanta S G nici nu a venit la înmormântarea mamei sale . Astfel, ca bun creștin , reclamantul reconvențional s-a ocupat de toate cele necesare pentru înmormântarea tatălui său și a defunctei C R și s-au ocazionat cheltuieli , din care o parte au rămas neacoperite , motiv pentru care solicită obligarea reclamanților să-i achite cota lor cu care trebuiau să contribuie .

Cu privire la pasivul succesoral rămas în urma defunctului C I , reclamantul reconvențional C I arată că , suma de 1783,69 lei a reprezentat contravaloare alimente , suma de 101 lei reprezentând taxă îmbălsămare , suma de 596,80 lei reprezentând contravaloare sicriu . A mai cumpărat cantitatea de 25 l țuică care a fost achitată cu suma de 500 lei . A achitat suma de 150 lei pentru închirierea veselei , necesară pentru pomană , suma de 200 lei a fost achitată la gropari , 100 lei la biserică , suma de 200 lei contravaloarea hainelor , iar suma de 100 lei a fost achitată pentru transportul de la morgă acasă , totalul acestor cheltuieli ridicându-se la suma de 3700 lei .

Reclamantul reconvențional mai arată că , a primit ajutor de înmormântare de la casa de pensii aproximativ 800 lei . De asemenea a edificat un monument funerar pentru C I , care a costat 500 lei .

În legătură cu pasivul succesoral rămas în urma defunctei C R reclamantul reconvențional arată că , a achiziționat alimente în valoare de 2614,2 lei , 150 lei a reprezentat taxa de îmbălsămare , suma de 800 lei a reprezentat contravaloarea sicriului . A mai cumpărat cantitatea de 20 l țuică a cărei contravaloare a fost de 400 lei ; a achitat suma de 150 lei pentru închirierea veselei necesară pentru pomană , suma de 250 lei a fost achitată la gropari , suma de 100 lei la biserică , transport cu mașina 85 lei ,totalul cheltuielilor ridicându-se la suma de 4550 lei . Arată că , a primit ajutor de înmormântare de la casa de pensii suma de aproximativ 2200 lei .

Potrivit art. 1155 Cod civil , care reglementează plata pasivului succesoral , "moștenitorii universali sau cu titlu universal contribuie la plata datoriilor moștenirii proporțional cu cota succesorală care îi revine fiecăruia " .

Față de prevederile acestui text de lege și având în vedere faptul că , toate cheltuielile cu înmormântarea celor doi defuncți și cu monumentul funerar au fost suportate exclusiv doar de către reclamantul reconvențional C I , aceste cheltuieli devenind sarcini asupra succesiunii deschise , solicită obligarea reclamanților la suportarea pasivului succesoral în limitele cotelor succesorale pe care le culeg fiecare .

În drept invocă dispozițiile art. 209 C.pr. civilă , art. 1155 Cod civil .

În probațiune solicită încuviințarea probei cu înscrisurile , interogatoriul reclamanților și proba testimonială cu martorii L V C și C I .

În susținerea întâmpinării și cererii reconvenționale s-a depus la dosar în copii conform cu originalul chitanțe pentru plata de produse alimentare , panificație , sicriu filele 72-78 .

La data de 20 mai 2014 reclamanții C I și S G au depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către pârâții C I și C N .

În motivarea răspunsului la întâmpinare se arată referitor la aspectul că , reclamanții reconvenționali nu recunosc contribuția la edificarea anexelor gospodărești , faptul că , anexele nu au fost construite de către defunctul C I anterior intrării sale în relații de căsătorie cu defuncta C R ,ci ulterior intrării în relații de căsătorie cu aceasta .

Au existat opt stâlpi de lemn înfipți în pământ , peste care s-a pus un acoperiș care să protejeze fântâna , prinsă în perimetrul dat de acei stâlpi . Acel șopron nu a avut nici un perete , doar în partea din spate a fost prins în câteva scânduri .

Totul a fost construit din nou , din bolțari , pe fundație de beton , pe acel perimetru pe care a existat acest șopron .

Astfel , bucătăria este construită exact pe locul unde a existat fântâna , ulterior înfundată , iar unde este în prezent baia , anterior au existat cotețe pentru găini , din lemn în stadiu avansat de degradare .

De aici , concluzia că , în anul 1975 , când cei doi soți au intrat în relații de căsătorie nu exista nici bucătărie și nici baie și probabil că nici un plan în sensul de a fi construite .

Când au fost edificate casa și anexele , după intrarea părților în relații de căsătorie , singura angajată din familie a fost defuncta C R , care a și contractat un împrumut la bancă , în vederea cumpărării de materiale de construcție .

A existat într-adevăr un grajd construit din lemn , care a fost refăcut din temelii după intrarea în relații de căsătorie a părților , refăcându-se în totalitate pereții , astfel cum arată în prezent , fiind făcuți din cărămidă și vaioagă .

Gardul împrejmuitor , preexistent intrării părților în relații de căsătorie , era făcut din scânduri , puse în plan orizontal , altul decât gardul existent în prezent , care a fost edificat după căsătoria celor doi defuncți .

Casa de locuit este acoperită integral cu țiglă nouă , schimbată ulterior , iar materialele din care a fost edificată , sunt noi , fără să fi fost folosite materiale din casa veche demolată , așa cum susțin pârâții .

Reclamanții depun și întâmpinare la cererea reconvențională a reclamanților reconvenționali .

În motivare arată că , reclamantul reconvențional C I nu ar fi îndreptățit să solicite pasivul succesoral al celor doi defuncți , ca reprezentând contribuția sa proprie la suportarea acestora , atâta timp , cât în principiu s-a admis de către părți ideea că , anterior decesului celor doi defuncți , reclamantul reconvențional C I a locuit în menaj comun cu aceștia .

Dacă se va dovedi faptul că , acest pasiv a existat , atunci participarea reclamantului reconvențional la suportarea acestuia , va trebui apreciată cu raportare la cota sa de aport la menajul comun - 1/3 parte , restul de 2/3 parte reprezentând chiar bani și valori care au aparținut celor doi defuncți dobândite sub durata relațiilor de căsătorie și care , la decesul lor au fost folosiți pentru a achita o serie de cheltuieli legate de înmormântare .

Pe de altă parte , o serie de bunuri , cum ar fi cantitatea de 25 l țuică , pretins a fi fost cumpărată de reclamantul reconvențional pentru înmormântarea tatălui său , a existat în gospodăria părților , și doar o mică cantitate a fost primită de la pârâtul de rândul 2 , care însă nu a formulat cerere reconvențională .

În legătură cu cantitatea de 20 l de țuică pe care reclamantul reconvențional pretinde că ar fi cumpărat-o cu suma de 400 lei , țuică ce a existat la domiciliul părților , fără să se impună achiziția de cantități suplimentare .

Monumentul funerar pretins a fi edificat pentru tatăl său de către reclamantul reconvențional , cu suma de 500 lei, a fost edificat cât timp defuncta C R era în viață și nu doar cu contribuția exclusivă a reclamantului reconvențional .

Suma de 85 lei pentru transportul la cimitir nu s-a achitat , acest transport fiind inclus în costul general al serviciilor funerare , achitat la firma de specialitate .

Nu s-a cheltuit suma de 100 lei la Biserică , la înmormântarea defunctului C I , deoarece acesta a decedat în urma unui suicid , situație în care nu se organizează o slujbă specifică înmormântării religioase .

Față de cele arătate , care diminuează substanțial contravaloarea sumelor și bunurilor pretinse ca reprezentând pasiv succesoral a celor doi defuncți , este de observat că , în localitatea S funcționează un obicei potrivit căruia , la înmormântare se contribuie cu un ajutor sub formă de bunuri și bani , ajutor care în timp dobândește caracter de reciprocitate .

Acest obicei a funcționat și în cazul celor doi defuncți , care pe parcursul vieții lor au contribuit cu bunuri și sume de bani la înmormântarea consătenilor predecedați , astfel că , acest obicei a funcționat și cu ocazia înmormântării lor .

În astfel de împrejurări , sumele primite cu titlu de ajutor de înmormântare se consemnează într-un caiet special , ceea ce s-a întâmplat și în cazul celor doi defuncți , cu precizarea că ,acest caiet a fost și este păstrat în secret de către reclamantul reconvențional pentru ca reclamanții să nu îi cunoască conținutul , însă din surse apropiate au aflat că este vorba de sume substanțiale , care ele însele depășesc cu mult valoarea pasivului succesoral , specificat în acțiunea reconvențională .

Astfel solicită a se respinge cererea reconvențională ca neîntemeiată .

De asemenea , reclamanții arată că , nu au introdus în masa succesorală a defunctului suprafața de 5 ha teren arabil care a aparținut defunctului C I și care a rămas doar la reclamantul reconvențional , acesta culegând și roadele .

În dovedirea susținerilor , reclamanții solicită încuviințarea probei testimoniale cu martorii B I C și C A .

La termenul de judecată din 22 ianuarie 2015 a fost luat interogatoriul pârâtului C I , reclamanților S G și C I .

Prin interogatoriul luat pârâtului C I , acesta arată că, doar casa a fost edificată de către cei doi defuncți după căsătorie , celelalte construcții : grajd , anexă , cotețul porcilor și magazia de lemne existau , dar acestea au fost îmbunătățite , mai mult de către el dar erau și defuncții C R și C I în gospodărie ; arată că , fântâna a fost unde este în prezent casa nouă , iar baia este în altă parte . În perioada edificării anexelor și a casei de locuit era și el angajat cu contract de muncă , iar defunctul C I nu a avut nici un venit , nefiind angajat niciodată , acesta muncea în gospodărie și obținea venituri pentru întreținerea gospodăriei și plata impozitului . Defuncta C R a obținut un împrumut bancar de la Banca de Credit situat pe Aleea Moților în Beiuș , însă banii i-a dat surorii lui - P A pentru achiziționarea unui autoturism ; gardul a fost construit în anul 1964 , acesta fiind situat pe singură parte , pe trei părți fiind construcții , iar gardul existent a fost ridicat de către el din plăci de azbociment , în gospodărie fiind și cei doi defuncți . În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare , reclamantul reconvențional C I arată că , a depus la dosar înscrisuri și bonuri de casă în acest sens și a ridicat ajutorul de înmormântare de 2200 lei . Banii au provenit din ceea ce s-a strâns la persoanele participante, precum și din ajutorul de înmormântare . Mormântul funerar edificat pentru defunctul C I a fost ridicat imediat după decesul defunctului , iar banii necesari au rezultat din pensia de handicap , respectul ajutorul de înmormântare , fără contribuția lui C R . Arată că , la nivelul satului S există un obicei potrivit căruia sătenii contribuie cu bunuri și sume de bani la cheltuielile de înmormântare a celor decedați , însă este cu titlu de împrumut , sumele și alimentele sunt înscrise într-un caiet care ulterior se restituie celor cărora le decedează cineva în familie . Această listă există și o va prezenta la termenul ce se va acorda .

Prin interogatoriul luat reclamantei S G , aceasta arată că , anexele gospodărești nu erau construite când mama sa a venit în S , fiind doar casa veche ; în gospodărie nu exista baia și bucătăria la nivelul anului 1975 , gardul a existat încă înainte de anul 1960 ; în curte era o cameră cu destinație atelier , șura și grajdurile . Arată că , C I a locuit cu cei doi defuncți , însă nu i-a îngrijit pe aceștia , pe tatăl său l-a înmormântat mama sa C R , iar pe mama sa - a înmormântat-o pârâtul cu banii care au fost strânși cu acea ocazie . Nu a contribuit cu sume de bani la înmormântarea defunctei C R , deoarece au contribuit frații săi și pentru ea ; nu a participat la înmormântarea mamei sale C R din motive personale .

Prin interogatoriul luat reclamantului C I , acesta arată că, nu este adevărat faptul că , în gospodăria din S nr. 5 , anexele gospodărești datează de pe vremea defunctului C I ; nu este adevărat că , în aceeași gospodărie , la nivelul anului 1975 a existat o baie și bucătărie , care doar au fost modernizate de pârâtul C I ; este adevărat că ,grajdul a existat în gospodărie încă înainte de anul 1960 ; recunoaște faptul că , șura pentru fân , cămara , spațiul pentru depozitarea uneltelor agricole , cotețul pentru porci și magazia de lemne au existat în gospodărie înainte de încheierea căsătoriei dintre C I și C R , însă acestea erau construite din scânduri , iar în prezent sunt modernizate de către cei doi soți . De înmormântarea defunctului C I s-a ocupat defuncta C R împreună cu pârâtul , iar de înmormântarea lui C R s-a ocupat pârâtul , iar banii au rămas la acesta ; a contribuit cu suma de cca. 100 lei , însă nu poate preciza exact suma .

La termenul de judecată din 22 ianuarie 2015 a fost audiat martorul L T , iar la termenul din 5 martie 2015 au fost audiați martorii C I , L V C ,C A I , B I C și M R .

Din declarația martorului L T se reține că , acesta cunoaște părțile din proces și i-a cunoscut și pe defuncții C I și R . C R s-a căsătorit cu C I , după ce aceasta , s-a despărțit de primul soț . După încheierea căsătoriei , cei doi și-au stabilit domiciliul în Saca la imobilul proprietatea defunctului C I . Imobilul era constituit dintr-o casă veche , un grajd din lemn și cotețe pentru animale . Martorul personal a văzut existența acestora din stradă . După încheierea căsătoriei și stabilirea domiciliului conjugal a fost începută construirea casei noi de către cei doi defuncți și știe că doar C R era angajată și obținea venituri din muncă , iar defunctul C I se îngrijea de gospodărie , creștea animale și obținea venituri din acestea . În ceea ce privește construcția nouă , aceasta avea la stradă 2 camere în partea dreaptă și o altă cameră în partea stângă , precum și anexe gospodărești, care se întindeau până la gard , însă nu poate preciza cu siguranță ce cuprindeau aceste anexe . În ceea ce privește grajdul din scânduri , arată că , și acesta a fost renovat , fiind construit din bolțari , vaioagă sau cărămidă , nu știe exact . Din spusele defunctei C R a înțeles că , a contractat un împrumut pentru edificarea casei noi , iar după ce casa a fost terminată , casa veche a fost demolată, iar materialele obținute din demolare , crede că o parte au fost aruncate , iar o parte probabil a fost folosită la construcție . Împreună cu defuncții a locuit și pârâtul C I , care este fiul din prima căsătorie a defunctului C I , iar C N , fratele lui C I jr. s-a căsătorit și și-a stabilit domiciliul conjugal separat . În ceea ce privește contribuția la edificarea construcțiilor noi și a grajdului , crede că C I jr. nu a participat , însă nu știe dacă în perioada în care s-a efectuat lucrările mai sus arătate , pârâtul era angajat sau nu , însă consideră că , contribuția majoră a aparținut defunctei C R . Martorul arată că , cu banii obținuți din creditul de la bancă au fost achiziționați bolțarii și unele elemente pentru baie , iar lemnul necesar a fost adus de către defunctul C I , care avea cai , de la pădure. În ceea ce privește înmormântarea celor doi defuncți , știe că , de a defunctului C I s-a ocupat soția sa R , iar de a defunctei C R s-a ocupat C I jr. împreună cu C N , C I , P A și S G . La înmormântarea defunctei , banii care s-au strâns au fost ridicați de către C I . De monumentul funerar ridicat pentru defunctul C I știe că s-a ocupat P A , care a plătit ridicarea acestuia , iar lucrarea efectivă a fost efectuată de către fiul lui S G . De asemenea , crede că , banii care au fost strânși cu ocazia înmormântării de la colegii de muncă ai copiilor acesteia , rude , au fost reținuți tot de către C I , însă la înmormântare , ca urmare a ajutorului reciproc urmează să meargă ruda sau persoana apropriată , care urmează să dea banii pe care i-a primit ca urmare a ajutorului . Părăstasele de după înmormântarea defunctei C R au fost suportate de către P A la 6 săptămâni , 6 luni și un an , iar la acestea au participat cca. 20 persoane . Martorul mai arată că , după căsătoria celor doi defuncți s-a mai construit un coteț pentru porci și instalație pentru vie . La data căsătoriei celor doi nu exista baie , fiind edificată ulterior și crede că se află în corpul din partea stângă a construcției noi . Construcțiile noi au fost ridicate în anul 1988 , însă nu poate preciza când au fost finalizate , iar la domiciliul celor doi a fost cu ocazia decesului lui C I . Martorul îi auzea pe cei doi că au făcut construcțiile mai sus arătate , iar din spusele celor doi defuncți a aflat faptul că , aceste imobile au fost construite prin contribuția lor . Tot din spusele defuncților a aflat că C I achiziționa materiale , după ce îi dădeau banii necesari .

Din declarația martorului C I se reține că , este vecin cu imobilul în litigiu și îl cunoaște pe C I jr. Știe că pe locul respectiv a existat o casă veche , anexă , grajd , cotețe de porci , magazie lemne , iar după căsătoria lui C I sen. cu C R , casa veche din față a fost demolată și a fost ridicată o casă nouă compusă din două camere , poartă și încă o cameră alăturată mai mică . Bolțarii necesari pentru edificarea acestei case au fost aduși de către el , iar C I sen. a plătit pentru aceștia cât și transportul . În imobilul în litigiu locuia în acea perioadă C I sen , soția C R , C I jr. de 12-13 ani , C N și mama lui C I sen - C S . Arată că, C I sen. a finalizat lucrarea până la stadiul de locuit însă fațada nu a fost făcută , fiind doar bolțarii , această lucrare fiind efectuată ulterior de către C I jr. , care a tencuit fațada casei , a zugrăvit-o , a zugrăvit și interiorul casei , a pus jgheaburi la casa nouă și a schimbat o parte din țiglă și olane . În ceea ce privește anexa din curte știe că, C I sen. a edificat-o , iar C I jr. a schimbat o parte din acoperișul la anexa veche , respectiv ciripa și coarnele , a tencuit-o , a zugrăvit-o , la fel ca și casa de la stradă , a construit baia , a construit teracotă , atât în anexe cât și în casa de la stradă . În ceea ce privește veniturile realizate , arată că , C I sen. realiza venituri în gospodărie din creșterea animalelor , C R era angajată , nu poate preciza pentru ce perioadă , iar ulterior a beneficiat de pensie , iar C I jr. a fost angajat în muncă , nu poate preciza de când anume , si nici în ce stadiu erau lucrările la casă , dar știe că, s-a angajat de tânăr . Știe că , C I jr. a betonat curtea , sub poartă și în fața casei în urmă cu cca. un an de zile , a construit gardurile din beton și le-a zugrăvit la fel ca și casa, în locul celor vechi din zapi de lemn , a făcut porțile de la casă , la intrarea în curte și la grădină . Arată că , de înmormântarea celor doi defuncți C I și R s-a ocupat C I jr. fiind ajutat de fratele său C N , însă nu cu bani . C I s-a ocupat de achiziționarea , alimentelor , băuturii , pomenilor , sicriu . Martorul știe că , la cele două înmormântări s-au primit sume de bani , ca și ajutor de înmormântare , însă banii astfel primiți trebuie restituiți de la cel care au fost primiți , în situație similară . Sumele care se acordă cu titlu de ajutor sunt între 20 și 50 lei , însă acest ajutor nu acoperă cheltuielile de înmormântare . Știe că, la ambele înmormântări s-a servit masă pentru cei doi defuncți , priveghi în două seri , iar în ceea ce o privește pe C R , aceasta a fost înhumată în B , însă priveghiul și slujba de înmormântare au avut loc în S . Martorul a participat la priveghiul și înmormântarea lui C I și C R , însă la înmormântarea acesteia nu a participat . Sumele primite cu titlu de ajutor , conform obiceiului se consemnează pentru a ști suma ce trebuie restituită , însă nu știe dacă la cele două înmormântări s-au consemnat sumele respective , nu a participat la acest lucru , iar banii primiți rămân la cel care se ocupă de înmormântare , iar în cazul de față crede că, au rămas la C I jr.. Știe că, la înmormântarea lui C R s-a folosit vesela din S cât și din B , iar la aceasta din urmă se plătește însă nu știe suma . Arată că , tot C I a renovat bucătăria de la anexă , a introdus apa curentă , a cumpărat mobilier , a schimbat ușile și geamurile în urmă cu cca. 1 an și jumătate ,nu știe dacă s-au făcut renovări la instalația de curent . Arată că , amenajările la anexă , respectiv baie , bucătărie , teracotă , au fost făcute în perioada în care trăia C R , iar mobilierul și ușa de la intrare au fost făcute după decesul lui C R . A fost schimbată și pardoseala în anexă tot de către C I sen. , în perioada când trăia C R .

Din declarația martorului L V C se reține că, cunoaște părțile din litigiu și este vecin cu casa din S în care locuiește în prezent reclamantul reconvențional C I . Arată că , de când s-a născut locuiește în S și știe că , pe locul respectiv a existat o casă veche și anexe construite de tatăl lui C I sen . împreună cu soția sa . Știe de asemenea că, C I junior a fost plecat în armată la P , de unde a venit cu un CEC de 10 - 11 mii lei și s-au început lucrările la casă , în sensul că , casa de la stradă , casa veche a fost demolată și a fost ridicată o casă nouă , compusă din două camere de o parte , poartă acoperită și o altă cameră de cealaltă parte a porții . Arată că, această casă de la stradă a fost finalizată până la stadiul de locuit . La momentul la care s-a demolat casa veche și s-a început construcția casei noi, C I sen. era căsătorit cu C R și locuiau în imobilul respectiv . Arată că, C I sen. nu obținea venituri decât din gospodărie ocupându-se de creșterea animalelor , iar C I jr. a fost angajat încă de la data la care a venit din armată . În ceea ce o privește pe C R , aceasta a fost angajată o perioadă la Stâna de Vale menajeră , însă nu poate preciza cât timp anume . În perioada în care s-au efectuat lucrările la casă , C R a mai lucrat la magazinul sătesc din localitate .În ceea ce privește anexa veche , arată că , aceasta a fost renovată de C I jr. , a fost retencuită , fiind din vaioagă , au fost schimbate geamurile , pardoseala , instalația de curent , a introdus apa , a fost construită baia în totalitate deoarece aceasta nu exista . Arată că, ușa de la intrare în anexă a fost schimbată de către C I jr. cu o ușă termopan . Martorul a participat la înmormântarea defunctei C R , iar de cele necesare s-a ocupat C I jr. , atât de înmormântare , cât și de parastasele de după înmormântare . Arată că, priveghiul , slujba de înmormântare și parastasele au avut loc la S , însă defuncta a fost efectiv înmormântată în cimitirul din B . Știe martorul că, la înmormântarea defunctei s-a strâns o suma de bani ca si ajutor de înmormântare , însă nu poate preciza cât , iar conform obiceiului locului , aceste sume se restituie in situația situații similare . La data căsătoriei lui C I sen. cu C R , în curte mai exista și o sura in care este inclusa si grajdul . Arată că , exista în curte cotețe de porci , de găini , magazie de lemne , care au existat înainte de căsătoria celor doi si au rămas și în prezent .Arată că, din demolarea casei vechi nu s-a putut refolosi din materiale .Arată că , de înmormântarea defunctului C I sen . s-a ocupat C I jr. , el s-a interesat de tot ce era necesar , iar C R trăia în acea perioadă. Știe că , la înmormântarea lui C I s-a servit două feluri de mâncare , țuică , suc , pomană care au fost plătite tot de către C I jr. Nu poate preciza numărul participanților , însă crede că cca. 100-150 persoane .Arată că, masa s-a servit în curtea casei , iar pentru veselă nu se plătește închiriere , fiind a satului . Știe că , groparii au fost plătiți de C I jr. , câte 50 lei pentru fiecare , care au fost 4 , pomană , țigări , țuică .Chiar P A a i-a strigat reclamantului reconvențional să aducă banii pentru gropari . Nu știe dacă a plătit la biserică și nici pentru transportul de la morgă până acasă , dar crede că, suma necesară a fost plătită tot de către C I jr. Arată că, și la înmormântarea defunctei C R s-a servit masă , s-au servit două feluri de mâncare , suc , pancove sau plăcintă , țuică , pomană , de care s-a ocupat tot C I jr. și tot el s-a ocupat de gropari . Știe că , defuncta a fost transportată de la S la B pentru înhumare și crede că, transportul a fost efectuat de către firma de unde a fost achiziționat sicriul , iar prețul pentru transport a fost inclus , iar pentru sicriu știe că a plătit C I jr. Martorul o cunoaște pe S G , iar aceasta nu a fost la înmormântarea lui C R . Arată că , a văzut când s-au dat banii pentru groparii din B , deoarece după terminarea lucrării aceștia au venit în S , unde au mâncat și li s-a achitat de către C I jr. banii .Știe că, cele necesare înmormântării lui C R au fost cumpărate , nu exista nimic în gospodărie și nu are cunoștință de existența vreunui monument funerar pentru C I . La înmormântare cei prezenți participă cu sume de bani după cum consideră . Sumele de bani sunt consemnate cu acea ocazie . La înmormântarea lui C I sen. și C R , sumele au fost consemnate în caiet , martorul personal a văzut , iar banii au fost dați lui C I jr. care deține caietele . Suma primită ca ajutor se ridică la 50 lei , 100 lei , 10 lei , fiecare după cum poate . Sumele primite cu acest titlu nu acoperă cheltuielile de înmormântare .

Din declarația martorei C A I se reține că , a participat într-o seară de priveghi a defunctei C R și aceasta datorită faptului că la decesul soțului ei a participat soțul lui P A primind din partea acestuia suma de 50 lei ca și ajutor de înmormântare . Arată că , priveghiul a fost în S , iar ea a stat cca. o oră și jumătate și a restituit datoria de 50 lei , însă nu își amintește cărei persoane. De asemenea , nu poate preciza din ce era compus imobilul , era seară și nu are cunoștință cum a fost edificat . Din spusele lui C V a înțeles că înmormântarea a avut loc în B , însă ea nu a participat .

Din declarația martorului B I C se reține că , acesta cunoaște părțile în proces și a participat la priveghiul defunctei C R , contribuind cu suma de 100 lei , însă nu știe ce destinație au avut acești bani . Din spusele soției sale a aflat că a dat banii lui C I . La momentul respectiv știe că în imobilul din S locuia C I sau N , nu poate preciza numele , însă știe că cel care lucrează la spital . Nu are cunoștință cine a construit imobilele în litigiu , a constatat la momentul participării la priveghi că , imobilul este compus din 2 camere , coridor , anexă , grajd în curte , însă nu știe cine a participat la edificarea acestuia . Suma de 100 lei , mai sus arătată era cu titlu de ajutor de înmormântare și a fost predată de soția sa și nu știe dacă este un obicei local . De asemenea , nu crede că există o reciprocitate în ce privește restituirea de bani primită la înmormântare , cine vrea dă bani , cine nu , nu . Priveghiul a fost la S , însă la înmormântare nu a participat și nici nu știe unde a avut loc .

Din declarația martorei M R se reține că , aceasta cunoaște părțile din proces și până în anul 1997 a locuit în O , după care s-a mutat în localitatea B . Știe că C I sen. s-a căsătorit cu C R în urmă cu mulți ani și și-au stabilit domiciliul conjugal în S . Nu poate preciza cum a arătat imobilul din S și din ce era compus până în momentul încheierii căsătoriei dintre cei doi , însă în anul 1997 când a fost în vizită la aceștia a constatat existența unei case de gospodari , cu 2 camere de o parte și una în alta a porții , poartă acoperită , anexă constituită dintr-un hol , bucătărie și baie . În curte era un grajd , însă nu poate preciza cine a participat la ridicarea acestor construcții . În anul 1997 știe că în imobil locuia C I , C R , mama lui C I și fiul lui C I . În ceea ce o privește pe C R , aceasta a fost înmormântată în B , nu în S , iar din spusele lui P A a aflat că , aceasta a contribuit și s-a ocupat atât de înmormântare cât și de parastas . Martora arată că, nu a participat la înmormântarea defunctei .

La termenul de judecată din 19 martie 2015 a fost depus la dosar , în probațiune , caietul privind sumele de bani primite cu titlu de ajutor la înmormântarea celor doi defuncți , conformă cu originalul , fiind prezentat în fața instanței și originalul acestuia de către pârâtul reclamant reconvențional C I , iar reclamantul C I a depus la dosar două fotografii privind imobilul în litigiu .

La data de 26 martie 2015 reclamanții au depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâții - reclamanți reconvenționali ca fiind neîntemeiată și nedovedită .

În motivare reclamanții arată că ,cei doi pârâți nu contestă că cei doi defuncți și pârâtul C I au locuit în menaj comun și nici cotele indicate în acțiune , ca reprezentând cota de contribuție la edificarea construcțiilor . Aceștia au obiecțiuni doar cu privire la grajd , șură , coteț și magazie pentru lemne și nu invocă nici o altă cotă de contribuție cu referire la bucătărie și baie , lipite de corpul din construcția principală situate la stradă în partea stângă , în direcția de intrare în curte , susținând doar că ar fi existat anterior anului 1975 , fiind doar modernizate ulterior .

Chiar și așa , toate aceste construcții urmează a fi apreciate ca reprezentând efortul comun al celor trei , în cote egale , în condițiile în care se recunoaște menajul comun , iar cei doi pârâți nu au formulat cerere reconvențională , prin care să solicite stabilirea unor contribuții proprii la dobândirea bunurilor recunoscute ca fiind edificate sau modernizate , după intrarea celor doi defuncți în relații de căsătorie în anul 1975 . Nu s-a dovedit nici faptul că , din casa veche demolată s-ar fi folosit 800 bucăți țiglă și aproximativ 20 bucăți grinzi la edificarea casei noi .

În ceea ce privește stabilirea pasivului succesoral după cei doi defuncți , aceasta urmează a fi respinsă deoarece , locuind în menaj comun cu defuncta C R , pârâtul reclamant reconvențional Ciorna Ioan s-a gospodărit împreună cu aceasta și cu tatăl său , astfel că, la decesul acesteia din urmă , în gospodărie se găseau suficiente bunuri specifice și necesare unor împrejurări legate de organizarea înmormântării .

Chiar și monumentul funerar ridicat în cinstea defunctului C I a fost edificat în timpul în care defuncta C R era în viață și nu doar din contribuția exclusivă a reclamantului reconvențional , cum se susține .

De asemenea , o parte semnificativă a cheltuielilor ocazionate de înmormântarea celor doi defuncți a fost acoperită și din acele contribuții care funcționează ca un obicei local , pe bază de reciprocitate , între locuitorii aceluiași sat , aceste sume acoperind o cotă semnificativă din cheltuielile de înmormântare .

În cazul admiterii obligativității suportării pasivului succesoral de către toți succesorii recunoscuți ai defuncților , proporțional cu cota lor succesorală legală , atunci , în măsura în care se vor considera dovedite anumite pretenții , urmează ca reclamanții , în calitate de succesori ai defunctei C R să suporte acest pasiv , doar în limita cotei succesorale legale .

Analizând întreg materialul probator de la dosar , instanța reține în fapt următoarele :

Potrivit colii de Carte Funciară nr. 281 S , imobilele cu nr. top. 169-170 , reprezintă proprietatea tabulară, sub B.3 a defunctului C I , decedat la 04.04.2008 , dreptul său de proprietate fiind înscris în baza certificatului de moștenitor nr. 61/1985 , emis de Notariatul de Stat Local Beiuș . Terenul identificat cu nr. top. 169,170 înscris în c.f. 281 S , provine din partea tatălui defunctului C I , decedat în anul 2008 , respectiv de la C T .

La data de 15.03.1975 , defunctul C I a intrat în relații de căsătorie cu C R (născută N ), născută la 02.08.1939 , iar din căsătoria acestora nu au rezultat descendenți .

Defunctul C I a avut din prima căsătorie , doi copii cu soția sa , respectiv pe pârâții de rândul 1-2 , C I și C N . La rândul său , defuncta C R (fostă N ) decedată la 16.03.2013 a avut din prima sa căsătorie trei copii , reclamanții S G și C I și pârâta de rândul 3 P A .

La data încheierii căsătoriei între C R (născută N ) și C I , la data de 15.03.1975 , pe imobilele cu nr. top. 169 și 170 erau amplasate o serie de construcții vechi , din care , unele au fost ulterior demolate.

Astfel cum rezultă din declarația martorilor L V C și C I , pe imobilele în litigiu au existat o casă veche , anexă , grajd , cotețe de porci , magazie lemne , iar după căsătoria lui C I sen. cu C R , casa veche din față a fost demolată și a fost ridicată o casă nouă compusă din două camere , poartă și încă o cameră alăturată mai mică .

În imobilul în litigiu locuia în acea perioadă C I sen , soția C R , C I jr. , C N și mama lui C I sen - C S . C I sen. împreună cu soția sa C R și pârâtul - reclamant reconvențional C I au finalizat lucrarea până la stadiul de locuit însă fațada nu a fost făcută , fiind doar bolțarii.

C I sen. realiza venituri în gospodărie din creșterea animalelor , C R era angajată , iar C I jr. a fost angajat în muncă.

Ulterior , C I jr. a tencuit fațada casei , a zugrăvit-o , a zugrăvit și interiorul casei , a pus jgheaburi la casa nouă și a schimbat o parte din țiglă și olane .

În ceea ce privește anexa veche , aceasta a fost renovată de C I jr. , a fost re-tencuită , fiind din vaioagă , au fost schimbate geamurile , pardoseala , instalația de curent , a introdus apa , a fost construită baia în totalitate deoarece aceasta nu exista . Ușa de la intrare în anexă a fost schimbată de către C I jr. cu o ușă termopan .

C I jr. a betonat curtea , sub poartă și în fața casei , a construit gardurile din beton și le-a zugrăvit la fel ca și casa, în locul celor vechi din zapi de lemn , a făcut porțile de la casă , la intrarea în curte și la grădină . C I a renovat bucătăria de la anexă , a introdus apa curentă , a cumpărat mobilier , a schimbat ușile și geamurile . Amenajările la anexă , respectiv baie , bucătărie , teracotă , au fost făcute în perioada în care trăia C R , iar mobilierul și ușa de la intrare au fost făcute după decesul lui C R .

Astfel, construcțiile - casa nouă , s-au construit prin efortul comun al defuncților C I și R și în menaj comun cu pârâtul C I jr., cota de contribuție a acestora fiind egală .

Așa cum rezultă din certificatele de deces existente la dosar la filele 8 și 9 , C I sen. a decedat la 4 aprilie 2008 , iar C R la data de 16 martie 2013 .

De înmormântarea celor doi defuncți C I și R s-a ocupat C I jr. care s-a ocupat de achiziționarea, alimentelor, băuturii , pomenilor , sicriu , conform înscrisurilor depuse la dosar , filele 72-78 . La cele două înmormântări s-au primit sume de bani , din partea celor care au participat la aceste ceremonii , respectiv rude , consăteni , colegi de muncă , cunoștințe, ca și ajutor de înmormântare , sume ce au fost cuprinse între 10 și 100 lei .

Aceste sume de bani , pe care pârâtul - reclamant reconvențional Ci I le-a consemnat într-un caiet , ce reprezintă ajutor de înmormântare , potrivit declarațiilor martorilor audiați și a copiei acestuia - existent la dosar - , au un caracter de reciprocitate , astfel , aceste sume trebuie restituie cu ocazii similare de către cel care a beneficiat de ele, putând fi considerate ca și un împrumut . Reclamantul reconvențional C I a primit cu ocazia ambelor înmormântări ajutor de înmormântare de la casa de pensii , respectiv 800 lei cu ocazia decesului tatălui său și suma de 2200 lei cu ocazia decesului defunctei C R .Sumele astfel obținute nu au acoperit cheltuielile necesare pentru cele două înmormântări .

Cele de mai sus rezultă atât din înscrisurile depuse în probațiune la dosar , cât și din declarațiile martorilor audiați , confirmând acțiunea reclamanților , în parte , cât și cererea reconvențională .

Având în vedere dispozițiile art. 650 vechiul Cod civil potrivit căruia " succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voința omului prin testament"; art. 669 cod civil potrivit căruia " copii sau descendenții lor succed tatălui, mamei, moșilor, moașelor și oricăror alt ascendent , fără deosebire de sex și chiar de ar fi născuți din deosebite căsătorii și dispozițiile art. 963,970, 976 Noul Cod civil urmează a admite în parte acțiunea formulată de reclamanți și totodată va admite acțiunea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali , astfel că , va constata că, supraedificatele existente pe imobilul cu nr. top. 169-170 înscris în c.f. 281 Saca , constând în casă de locuit , fără anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne au fost edificate , sub forma bunului comun de către defuncții C I , decedat la data de 04.04.2008 și soția acestuia C R (născută N ) în cota de 2/3 parte , în menaj comun cu pârâtul de rândul 1, în cota de 1/3 parte.

În baza art. 885 Noul cod civil va dispune întabularea dreptului de proprietate în Cartea Funciară , cu titlu construire .

La luarea acestei decizii , instanța a avut în vedere faptul că , la data încheierii căsătoriei între cei doi defuncți existau anexele gospodărești , grajdul , șura , cotețele de porci , care , ulterior au fost renovate și modernizate de către reclamantul reconvențional C I . Așa cum martorii au arătat , C I jr. , la momentul când s-a întors din armată avea o sumă substanțială de cca. 10.000 lei cu care s-a început renovarea construcțiilor , iar ulterior s-a angajat în muncă , banii obținuți folosindu-i în gospodărie .

Din probele administrate în cauză , instanța a reținut că , cei doi defuncți sub durata căsătoriei , au edificat împreună , până la stadiul de locuit , casa de stradă , demolând casa veche existentă. Defunctul C I obținea venituri din gospodărie , respectiv din creșterea animalelor , iar defuncta C R a fost angajată în muncă obținând astfel venituri .

Va constata că , masa succesorală a defunctului C I , decedat la data de 04.04.2008 se compune din cota de :

- 8/24 părți din supraedificate (reprezentând casă de locuit) și cota de 1/1 din anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne .

- 1/1 parte din întregile imobile reprezentând teren cu nr. top. 169-170 din c.f. 281 S .

Va stabili că, vocație succesorală la această masă au defuncta C R în calitate de soție supraviețuitoare , în cota de 2/24 părți din casa de locuit și în cota de ¼ parte din teren, anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne în concurs cu pârâții de rândul 1-2 în calitate de descendenți , care au cotele de 6/24 părți din construcții și cota de ¾ părți din teren ,anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne , în părți egale între ei , dispunând întabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate cu titlu de succesiune legală .

Va constata că, masa succesorală a defunctei C R , decedată la 16.03.2013 se compune din :

- cota de 10/24 părți din construcții - casa de locuit , cota de 1/8 parte din anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne, (2/24 părți cota succesorală după soțul predecedat și 8/24 părți cota de bun comun din casa de locuit )

- cota de ¼ parte din teren identificat cu nr. top. 169 - 170 din c.f. 281 S .

Va stabili că, vocațiune succesorală la această masă au reclamanții de rândul 1-2 în calitate de descendenți și acceptanți ai succesiunii acesteia în părți egale între ei , respectiv ½ parte fiecare .

În baza art. 1155 alin. 1 Noul Cod Civil , potrivit căruia " moștenitorii universali și cu titlu universali contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii , proporțional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia " va stabili că, suma de 3400 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctului C I , iar suma de 2350 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctei C R . Apărarea reclamanților - pârâți reconvenționali cu privire la pasivul succesoral , respectiv că , cheltuielile de înmormântare au fost acoperite prin contribuțiile bănești a participanților la înmormântare , nu va fi luată în considerare de către instanță , având în vedere caracterul reciprocității acestui ajutor, respectiv faptul că, pentru a beneficia de acest ajutor , reclamantul reconvențional C I , la rândul său a participat și el cu sume de bani în situații similare , precum și faptul că , și pe viitor aceste sume vor fi restituite în caz de deces , fiind considerate de altfel , un împrumut . De asemenea , sumele reținute ca fiind pasiv succesoral au fost dovedite de către reclamantul reconvențional prin chitanțele depuse la dosar , filele 72-78 precum și cu depozițiile martorilor audiați în cauză L V C și C I .

În baza art. 1155 alin. 2 Noul Cod Civil va dispune obligarea reclamanților la suportarea pasivelor succesorale rămase în urma celor doi defuncți conform cotelor succesorale pe care le culeg din moștenirea acestora , respectiv în ¼ parte în urma defunctului C I și 1/1 parte în urma defunctei C R .

În baza art. 453 alin. 2 NCPC va dispune compensarea cheltuielilor de judecată suportate de părți .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții S G (născ.C ) , C I , în contradictoriu cu pârâții C I , C N ,P A .

Admite cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali C I , și C N și în consecință :

Constată că, supraedificatele existente pe imobilul cu nr. top. 169-170 înscris în c.f. 281 S , constând în casă de locuit , fără anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne au fost edificate , sub forma bunului comun de către defuncții C I , decedat la data de 04.04.2008 și soția acestuia C R (născută N ) în cota de 2/3 parte , în menaj comun cu pârâtul de rândul 1 , în cota de 1/3 parte .

Dispune întabularea dreptului de proprietate la Cartea Funciară , cu titlu construire .

Constată că , masa succesorală a defunctului C I , decedat la data de 04.04.2008 se compune din cota de :

- 8/24 părți din supraedificate (reprezentând casă de locuit) și cota de 1/1 din anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne .

- 1/1 parte din întregile imobile reprezentând teren cu nr. top. 169-170 din c.f. 281 S .

Stabilește că vocație succesorală la această masă au defuncta C R în calitate de soție supraviețuitoare , în cota de 2/24 părți din casa de locuit și în cota de ¼ parte din teren, anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne în concurs cu pârâții de rândul 1-2 în calitate de descendenți , care au cotele de 6/24 părți din construcții și cota de ¾ părți din teren ,anexele gospodărești , grajd , șură , cotețe de porci și magazie de lemne , în părți egale între ei , dispunând întabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate cu titlu de succesiune legală .

Constată că, masa succesorală a defunctei C R , decedată la 16.03.2013 se compune din :

- cota de ¼ parte din teren identificat cu nr. top. 169 - 170 din c.f. 281 S .

Stabilește că, vocațiune succesorală la această masă au reclamanții de rândul 1-2 în calitate de descendenți și acceptanți ai succesiunii acesteia în părți egale între ei , respectiv ½ parte fiecare .

Stabilește că, suma de 3400 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctului C I , iar suma de 2350 lei reprezintă pasiv succesoral rămas în urma defunctei C R .

Dispune obligarea reclamanților la suportarea pasivelor succesorale rămase în urma celor doi defuncți conform cotelor succesorale pe care le culeg din moștenirea acestora , respectiv în ¼ parte în urma defunctului C I și 1/1 parte în urma defunctei C R .

Compensează cheltuielile de judecată suportate de părți .

Cu apel în 30 de zile de la comunicare , care se depune la Judecătoria Beiuș .

Pronunțată în ședință publică azi 26 martie 2015 .

PREȘEDINTE, GREFIER,

← partaj judiciar, uzucapiune. Jurisprudență Partaj; Uzucapiune...		pretenţii . Jurisprudență Plăţi →

acţiune în constatare, succesiune. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre acţiune în constatare, succesiune. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri