Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 738 din data de 10.03.2016
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. ……/311/2015 la data de 04.06.2015, reclamanta Ș. M. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Stoicănești și Instituția Prefecturii Olt, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr.15283/66 din 03.09.1998, în sensul ca în lod de suprafața de 856 m.p. teren intravilan situat în T 5, P 59, cu vecini: N- Manea Marin, E- Cc 58, S-Ds 5, V-Negru Dumitru, să fie trecută suprafața de 901 m.p..
În fapt, reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare 2149/20.11.1996, încheiat la BNP Caracal Lepădatu Ilie, tatăl său N. G. I. i-a vândut suprafața de 856 m.p. teren intravilan situat în T 5, P 59, cu vecini: N- Manea Marin, E- Cc 58, S-Ds 5, V-Negru Dumitru, împreună cu construcțiile aferente, suprafață cuprinsă în TP nr. 15283/66 din 03.09.1998.
S-a mai arătat de către reclamantă că în luna mai 2013, aceasta a introdus la Judecătoria Caracal cerere în grănițuire față de vecinul său N. D. și în cauză s-a efectuat expertiza tehnică de către expertul tehnic judiciar specialitatea topografie, cadastru și geodezie Petrică Mihai, ocazie cu care odată cu stabilirea liniei de hotar, s-a constatat că în realitate terenul dobândit prin vânzare-cumpărare de la tatăl său, N. G.. Ion are suprafața de 902 m.p..
A menționat reclamanta că tatăl său autorul vânzător a stăpânit această suprafață de teren împrejmuită care s-a aflat în perimetrul actual și care nu s-a diminuat decât cu câțiva centimetri prin alinierea gardului despărțitor dintre aceasta și pârâtul N. D. iar pentru această suprafață de teren, impozitul a fost achitat de tatăl său și de reclamantă de bună-credință fără să știe exact ce suprafață este.
În continuare reclamanta a precizat că, faptul că la măsurătorile efectuate de expertul tehnic judiciar specialitatea topografie, cadastru și geodezie P. M. s-a găsit suprafața mai mare se datorează mijloacele tehnice moderne care au fost folosite la măsurători, mijloacele tehnice ce nu existau anterior acestor măsurători, iar tatăl său moștenise această suprafață de la părinții săi de peste 50 ani, în timp ce reclamanta s-a comportat ca un adevărat proprietar și de la data actului de vânzare-cumpărare, din 20.11.1996, folosind această suprafață de bună-credință netulburată de nimeni și achitând impozitul așa cum a fost stabilit.
Reclamanta a învederat că prin sentința civilă nr. 373 pronunțată de Judecătoria Caracal dosarul nr. …./207/2013, prin care s-a stabilit linia de hotar cu care a fost de acord, însă, în apel a rămas aceeași sentință, s-a reținut că deține în realitate terenul loc de casă cu vecinătățile de mai sus, în suprafață de 901 m.p..
În drept, reclamanta a invocat aplicarea dispozițiilor Legii 169/1997, art. 930-934 N.C.civ și art. 35 Cod procedură civilă iar în dovedire a susținut că se folosește de proba cu acte și înscrisuri.
S-au depus alăturat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2149/20.11.1996 de Biroul Notarilor Publici Caracal; copia titlului de proprietate nr.15283/66 din 03.09.1998; copie de pe decizia nr.477 din 28.10.2014 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr…../207/2013; copie de pe raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Petrică Mihai în specialitatea topografie, cadastru și geodezie în dosarul nr. …./207/2013 al Judecătoriei Caracal; anexa 1-planul de situație la raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Petrică Mihai; împuternicirea avocațială seria OT nr.04268 din 27.04.2015; bonul fiscal din 29.05.2015; chitanța nr.37 din 16.12.2014.
La data de 16.06.2015, în perioada de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege să depună alăturat înscrisurile care au fost depuse și la celelalte exemplare trimise instanței, după cum urmează: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2149/20.11.1996 de Biroul Notarilor Publici Caracal; titlul de proprietate nr.15283/66 din 03.09.1998; decizia nr.477 din 28.10.2014 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr…../207/2013; raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar Petrică Mihai în specialitatea topografie, cadastru și geodezie în dosarul nr. …./207/2013 al Judecătoriei Caracal; schița la raportul de expertiză efectuată de același expert, menționându-se că la celelalte exemplare a introdus numai sentința nr. 373 pronunțată de Judecătoria Caracal dosarul nr. …./207/2013.
Pârâta Comisia Județeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată, prin reprezentantul legal, la data de 21.07.2015 privată, a formulat și depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat a se lua act că este de acord cu acțiunea promovată de reclamantă, cu următoarea rezervă :
Având în vedere materialul probator prezentat în susținerea acțiunii de către reclamantă, consideră că este necesar să se solicite Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt, situația juridică a suprafeței de 45 m.p. teren care se solicită a fi inclusă în titlul de proprietate (901 m.p. solicitați a fi înscriși - 856 m.p. înscriși).
S-a menționat în continuare de către pârâtă prin reprezentantul legal că, apreciază că această probă este necesară întrucât această diferență de teren deținută în plus de către reclamantă a fost sesizată ca urmare a efectuării unui raport de expertiză în dosarul nr.3241/207/2013 aflat spre soluționare pe rolul Judecătoriei Caracal având ca obiect grănițuire.
În drept, pârâta prin reprezentantul legal a precizat că își întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile art.205 C.P.C.
La data de 18.09.2015 reclamanta Ș. M. , față de comunicarea adresă emisă în 4.Sept. 2015 comunicată la 9 sept.2015, a menționat că formulează răspunsuri la întâmpinarea Instituției Prefectului Județului Olt.
A arătat reclamanta că prin întâmpinare Instituția Prefectului Județului Olt se declară de acord cu cererea introductivă de instanță privind anularea parțială a titlului de proprietate nr. 15283/66/03.09.1998, eliberat pe numele N. G.. I. și includerea în acest titlu a suprafeței de 45 m.p. rezultând 901 m.p. față de 856 m.p. înscriși în titlu cu solicitarea de a prezenta de la OCPI OLT situația juridică a suprafeței de 45 m.p. teren găsit în plus la măsurătorile efectuate în urma expertizei din dosarul nr. …./207/2013.
Reclamanta a învederat că din relațiile solicitate de la O.C.P.I. Olt rezultă că această unitate nu poate da alte relații decât cele cu privire la suprafața de 856 m.p. teren intravilan înscrise în titlul de proprietate mai sus menționat, întrucât terenul nu este cadastrat, iar la data înstrăinării de la tatăl reclamantei către aceasta nu s-a întocmit acte cadastrale, vânzându-se suprafața de teren intravilan așa cum era înscrisă în registrul agricol al Primăriei Stoicănești, județul Olt și cum figurează după care s-a întocmit și titlul de proprietate.
S-a arătat de către reclamantă că depune prezenta în dublu exemplar pentru comunicare instituției Prefectului Olt, Slatina, bld. A…, nr. 12, 230025, județul Olt, împreună cu copie de pe titlul de proprietate nr. 15283/66/03.09.1998, eliberat pe numele N. G.. I.; raportul de expertiză executat de expert P. M. și planul de situație la această expertiză; contract de vânzare-cumpărare; schița parcelată întocmită de Primăria comunei Stoicănești, județul Olt, solicitând în continuare ca instanța în virtutea rolului activ să solicite înscrisuri necesare și lămuritoare de la Primăria comunei Stoicănești.
La dosar s-a mai depus împuternicirea avocațială nr.OT 032800 din 16.12.2014.
Pe rolul Judecătoriei Caracal dosarul a fost înregistrat sub nr. …../311/2015 și primul termen a fost stabilit la data de 7 ianuarie 2016 pentru când s-a dispus prin rezoluția din 9 decembrie 2015 a se solicita prin adresă pârâtei Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Stoicănești, județul Olt să înainteze la dosar toate actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. 15283/66/03.09.1998.
Pârâta Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Stoicănești, județul Olt a înaintat la dosar în data de 05.01.2016 adresa cu nr.6 din 04.01.2016 prin care a arătat că transmite actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.15283/66/03.09.1998, și anume copii registrul agricol și planul de parcelare.
Ca urmare a adresei dispusă de instanță la solicitarea reclamantei, la data de 25.02.2016 s-a înaintat la dosar adresa nr.34/70 din 23.02.2015 eliberată de Comuna Stoicănești-Primăria comunei Stoicănești prin care s-a menționat că reclamanta Ș. M. , pentru imobilul deținut în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2149/1996, de la acea dată, plătește impozit pe teren pentru suprafața totală de 856 m.p. (curți cu construcții-559 m.p. și arabil 297 m.p.).
Prin sentința civilă nr.8583 din 10.11.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr…../311/2015, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect fond funciar formulată de reclamanta Ș. M. cu domiciliul în comuna Stoicănești, sat Stoicănești, județul Olt, având domiciliul procesual ales în Slatina, str. Aleea L…, nr. …, bl. …., sc. D, et. 4, ap. 13, județul Olt, la familia M. I., în contradictoriu cu pârâții COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR STOICĂNEȘTI, cu sediul în comuna Stoicănești, județul Olt și INSTITUȚIA PREFECTURII OLT, cu sediul în Slatina, județul Olt, în favoarea Judecătoriei Caracal, județul Olt.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. …./04.02.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr. 3241/207/2013, s-a admis în parte acțiunea privind pe reclamanta Ș. M. și pe pârâtul N. D., s-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților între punctele 6-7-8-9-10-11-12-1, conform planului de situație-anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit de expert P. M. , care face parte integrantă din prezenta hotărâre și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 284,5 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamanta Ș. M. este proprietara unui teren în suprafață de 856 m.p., situat în comuna Stoicănești, județul Olt, amplasat în tarlaua 5 parcelele 58 și 59, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2149/20.11.1996 de BNP Lăpădatu Ilie și titlului de proprietate nr.15283/66 (filele 5-6), iar pârâtul N. D. este proprietarul terenului în suprafață de 996 m.p. situat în comuna Stoicănești, județul Olt, amplasat în tarlaua 5 parcela 60, conform titlului de proprietate nr.13088/44 și sentinței civile nr.3628/2009 a Judecătoriei Caracal din dosarul nr……./207/2009 (filele 17-19), imobil care se învecinează cu proprietatea reclamantei.
Totodată, prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat grănițuirea proprietății sale de proprietatea pârâtului prin stabilirea liniei de hotar și, prin urmare, părțile dețin proprietăți vecine, iar litigiul vizează linia de hotar.
Prin expertiza tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie, întocmită în cauză de către expert Petrică Mihai (filele 49-54) au fost identificate terenurile părților, potrivit actelor de proprietate, în mun.Caracal, jud. Olt, concluzionându-se (fata de schița cuprinsa în planul de situație - anexa nr.1) că reclamanta deține terenul în suprafață măsurată de 902 m.p., cu 48 m.p. mai mult decât în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2149/20.11.1996 de BNP Lăpădatu Ilie și titlul de proprietate nr.15283/66, iar pârâtul deține terenul în suprafață măsurată de 1003 m.p., respectiv cu 7 m.p. mai mult față de cea reținută în titlul de proprietate nr.13088/44 și în sentința civilă nr.3628/2009 a Judecătoriei Caracal din dosarul nr……/207/2009.
Așadar, în cauză, părțile dețin în fapt suprafețe de teren mai mari decât cele la care sunt îndreptățite potrivit actelor de proprietate, motiv pentru care nu se poate reține că pârâtul ocupă din terenul reclamantei.
În drept, potrivit art.480 Cod civil: " Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut însa în limitele determinate de lege";, iar conform art.584 Cod civil, "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa";.
Ca urmare a faptului ca, atât reclamanta, cât si pârâții dețin în realitate suprafețe de teren mai mari decât cele înscrise în actele de proprietate, hotarul despărțitor va rămâne cel existent, constatat prin expert potrivit planului de situație-anexa nr.1 din raportul de expertiză și concretizat, prin gard între punctele 6 și 12, și limitat convențional, în linie dreaptă între punctele 12 și 1, în lipsa unor semne de hotar.
In consecința, în baza dispozițiilor art. 584 C.civ, instanța va stabili linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul de la nord la sud, între punctele 6-7-8-9-10-11-12-1, conform planului de situație-anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit de expert P. M. (fila 52).
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect grănițuire, instanța mai reține că, potrivit practicii judiciare, chiar și în cazul în care se stabilește linia de hotar pe amplasamentul deja existent, cum este cazul în speță, instanța are obligația de a se pronunța prin admitere asupra acestui capăt de cerere, deoarece introducerea acestei acțiuni de către reclamant demonstrează că există un litigiu cu privire la linia de hotar existentă, instanța urmând să stingă în acest mod litigiul, deoarece o altfel de soluție duce la perpetuarea conflictului existent între părți.
Față de considerentele de fapt și de drept invocate, instanța va admite în parte acțiunea formulată, și va stabili linia de hotar între proprietățile părților între punctele 6-7-8-9-10-11-12-1, conform planului de situație-anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit de expert P.M. , care va face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În raport de dispozițiile art.453 C.pr.civ., instanța va compensa cheltuielile de judecată efectuate de către părți în prezenta cauză și va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 284,5 lei (1/2 din suma totală de 569 lei achitată de reclamantă cu titlul de cheltuieli de judecată: taxă judiciară de timbru-19 lei și onorariu expert-550 lei), reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta Ș. M. , considerând-o netemeinică și nelegală, deoarece expertiza dispusă în cauză nu a ținut cont de semnele vechi de hotar și a propus nejustificat un alt aliniament motivând această propunere prin faptul că ar deține mai mult teren decât cel dovedit cu acte.
Menționează că linia de hotar propusă de expert a modificat conturul proprietății sale, a permis încălcarea vechiului hotar și menținerea construcțiilor anexe ale pârâtului pe amplasamentul ce le plasează în curtea sa.
Intimatul pârât N. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea soluției pronunțată de Judecătoria Caracal, respectiv sentința civilă nr. 373/04.02.2014, ca fiind temeinică și legală.
Instanța de judecată a constatat că părțile se află în limitele suprafețelor deținute prin titlu și a stabilit linia de hotar dintre proprietăți, în mod corect în linie dreaptă și nu cum își dorește apelanta reclamantă în funcție de o țeavă.
Prin răspunsul la întâmpinare Ș. M. arată că nu are nicio relevanță prin acțiunea în grănițuire care este obiectul în speța de față cu situația la teren adică faptul că deține prin titlu de proprietate 856 m.p., iar în fapt și în realitate sunt 902 m.p. adică cu 48 m.p. mai mult, iar intimatul N. D. deține în acte 996 m.p. iar în fapt 1003 m.p. adică cu 7 m.p. mai mult, întrucât nici unii nici alții nu are pretenție asupra întinderii dreptului, ceea ce este important este ca expertiza să stabilească vechiul hotar întrucât expertul a ignorat vechile semne de hotar și faptul că o plasă de gard are întindere de o parte și de alta a vechiului amplasament.
Hotarul care trebuia respectat era o țeavă pe care expertul a ignorat-o și instanța a legalizat o situație nereală.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul urmează să constate că apelul este nefondat.
În ce privește faptul că expertiza dispusă în cauză nu a ținut cont de semnele de hotar vechi și a propus nejustificat un alt aliniament motivat de faptul că apelanta ar deține mai mult teren, tribunalul reține că în raportul de expertiză aflat la fila 50 dosar fond, din actele de proprietate reiese că pârâtul deține 996 m.p., iar din măsurători deține o suprafață cu 7 m.p. mai mare, iar reclamanta deține 856 m.p. din actele de proprietate, iar din măsurători rezultă o suprafață mai mare cu 46 m.p..
Față de rezultatul măsurătorilor se constată că părțile sunt în limitele suprafețelor deținute conform actelor de proprietate, iar între punctele 6-12 există limita între proprietăți, gard plasă sârmă, iar între punctele 12-1 limită convențională.
Este adevărat că linia propusă de expert a modificat puțin conturul proprietăților, dar această linie este dreaptă și nu afectează proprietatea apelantei.
Hotarul despărțitor dintre cele două proprietăți a rămas cel existent, puține modificări și constatat de expert prin planul de situație din anexa I a raportului de expertiză, deoarece atât reclamanta apelantă cât și pârâtul intimat dețin în realitate suprafețe de teren mai mari decât în titlurile de proprietate.
Prin acțiunea în grănițuire, dat fiind caracterul său, instanța se pronunță nu asupra existenței dreptului de proprietate ci asupra configurației terenului care alcătuiește obiectul dreptului de proprietate în materialitatea lui al cărui contur va fi hotărât și fixat decisiv prin linia de hotar ce desparte proprietățile prin semne vizibile cum a fost în cazul de față, astfel apelul formulat va fi respins ca nefondat.
Constatând astfel că, instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul.
În baza art. 453 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Prin decizia nr.477 din 28.10.2014 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr……207/2013 s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă Ș. M. , domiciliată în comuna Stoicănești, Județul Olt, împotriva sentinței civile nr. …./04.02.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr. …./207/2013, în contradictoriu cu intimatul pârât N. D., domiciliat în comuna Stoicănești, Județul Olt, fiind obligată apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat, decizia fiind definitivă.
Chiar reclamanta a învederat prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâta Comisia Județeană Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată, prin reprezentantul legal că din relațiile solicitate de la O.C.P.I. Olt rezultă că această unitate nu poate da alte relații decât cele cu privire la suprafața de 856 m.p. teren intravilan înscrise în titlul de proprietate mai sus menționat, întrucât terenul nu este cadastrat, iar la data înstrăinării de la tatăl reclamantei către aceasta nu s-a întocmit acte cadastrale, vânzându-se suprafața de teren intravilan așa cum era înscrisă în registrul agricol al Primăriei Stoicănești, județul Olt și cum figurează după care s-a întocmit și titlul de proprietate.
Mai mult, prin adresa nr.34/70 din 23.02.2015 eliberată de Comuna Stoicănești-Primăria comunei Stoicănești s-a menționat că reclamanta Ș. M. , pentru imobilul deținut în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2149/1996, de la acea dată, plătește impozit pe teren pentru suprafața totală de 856 m.p. (curți cu construcții-559 m.p. și arabil 297 m.p.).
Urmare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de tatăl reclamantei N. G.. I., Comisia locală Stoicănești de aplicare a Legii nr. 18/1991 a reconstituit dreptul de proprietate în baza înscrisurilor din registrul agricol comunal - anexa 2a, pentru suprafața totală de 3 ha 9156 m.p. teren situat pe teritoriul comunei Stoicănești, județul Olt.
Pentru suprafața de 3 ha 9156 m.p. teren a fost emis de către Comisia Județeană Olt de aplicare a Legii nr. 18/1991 în baza propunerii Comisiei locale Stoicănești, titlul de proprietate nr.15283/66 din data de 03.09.1998 pentru suprafața de 3,9156 ha.
De la depunerea cererii de reconstituire din anul 1991 până în prezent nu au fost formulate și înregistrate alte cereri sau contestații asupra acestei suprafețe de teren în baza Legilor fondului funciar sau acțiuni formulate în instanță.
La dosar au fost depuse actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat.
În drept instanța urmează să respingă acțiunea reclamantului motivat de faptul că legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituirea proprietății asupra terenurilor agricole și forestiere finalizate cu emiterea titlului de proprietate.
Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste, în condițiile precise determinate de lege.
Etapele premergătoare titlului de proprietate au ca obiect întinderea dreptului de proprietate și a amplasamentului terenului atribuit.
Orice nemulțumire a solicitanților legat de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar care rezolvă acest gen de contestații, anterior emiterii titlului de proprietate.
După eliberarea titlului asemenea contestații nu mai sunt posibile întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale care reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietății.
În consecință, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite prevederile art. III din Legea 169/1997, astfel că instanța va respinge acțiunea reclamantei împotriva pârâtelor privind constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr.15283/66 din data de 03.09.1998, titlu legal emis și necontestat iar terenul a intrat în circuitul civil, ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile Legii nr.18/1991,R. ( art.8 - 11, art.93 cât și a reglementărilor ulterioare ( art. 35 - 37 din Regulamentul de aplicare al Legii fondului funciar) rezultă că se aplică o procedură specială de control judecătoresc a actelor administrative emise de comisiile de aplicare a Legii fondului funciar.
Postat 31.03.2016
| ← Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
