Grăniţuire. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Decizie nr. **** din data de 04.01.2017
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A III-A CIVILĂ
DOSAR NR. ................
DECIZIA CIVILĂ NR. ................
Ședința publică de la ....................
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE - .....................
JUDECĂTOR- ....................
GREFIER - ..........................
Pe rolul instanței se află spre pronunțare cererea de apel formulată de către apelanta-reclamantă ................... în contradictoriu cu intimatul-pârât .................. împotriva sentinței civile nr. ...................... pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. ....................... , având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc la data de .............. , fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru ................ și pentru ................ , când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. .............. pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. ................ s-a respins excepția lipsei de interes în promovarea cererii de grănițuire, ca neîntemeiată.
S-a admis în parte excepția prescripției și, în consecință, s-a respins acțiunea în pretenții pentru repararea prejudiciilor a căror producere putea fi cunoscută de reclamantă cu mai mult de trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, ca fiind prescrisă.
S-a respins cererea de grănițuire formulată de reclamanta ................. , în contradictoriu cu pârâtul .................... , ca neîntemeiată.
S-a respins cererea de obligare a pârâtului-reclamant la desființarea grupului sanitar învecinat cu proprietatea reclamantei-pârâte, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de .............. lei, cu titlu de daune-interese, ca neîntemeiată.
S-a respins petitul reconvențional având ca obiect constatarea deținerii în coproprietate de către reclamantă și pârât a zidului și gardului comun, ca neîntemeiată.
S-a respins petitul reconvențional având ca obiect constatarea dobândirii unei porțiuni de teren prin uzucapiune, ca rămas fără obiect.
S-au respins cererile ambelor părți de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes a reclamantei-pârâte în promovarea cererii privind stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, instanța a apreciat-o ca neîntemeiată, având în vedere că interesul părții se raportează la situația de fapt pretinsă în cerere și nu la cea care rezulta în urma analizei probelor, aspect ce ține de temeinicia acțiunii.
Astfel, întrucât prin cererea de chemare în judecată reclamanta-pârâtă a susținut afectarea, de către pârâtul-reclamant, a hotarului dintre cele două proprietăți, interesul părții de a solicita stabilirea limitei de proprietate este justificat de însăși această susținere, neavând relevanță din acest punct de vedere temeinicia ei.
Drept consecință, instanța a respins excepția lipsei de interes în promovarea cererii de grănițuire, ca neîntemeiată.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei, instanța de fond a reținut că, în privința cererea de obligare a pârâtului-reclamant la desființarea grupului sanitar construit pe linia de hotar dintre cele două proprietăți, instanța apreciază că această cerere este imprescriptibilă extinctiv.
Astfel, potrivit art. 21 din Decretul nr. 167/1958, dispozițiile acestui act nu se aplică dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute și superficie. Ca atare, actiunea prin care reclamanta, în calitate de reprezentant al tuturor proprietarilor asupra terenului aflat în coproprietate, care prin natura lui este de folosință comună, cere încetarea tulburării aduse dreptului lor de proprietate, ca urmare a edificării unui garaj, privește dreptul de proprietate și, potrivit art. 21, este imprescriptibilă, iar nicidecum obiectul acțiunii nu îl poate constitui obligația de a face, prescriptibilă extinctiv în termenul de 3 ani.
În ceea ce privește acțiunea în pretenții, constând în obligarea pârâtului la plata de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin lucrările de construire (casă și grup sanitar), instanța constată, în primul rând, faptul că reclamanta a solicitat o sumă globală pentru mai multe categorii de pagube, cum ar fi afectarea acoperișului casei sale cu ocazia construirii casei pârâtului, afectarea locuinței (structura de rezistență, căderea tencuielii, igrasie) în urma acelorași lucrări, producerea unor inconveniente legate de edificarea grupului sanitar etc.
Fiind vorba despre o acțiune personală patrimonială, acesteia i se aplică termenul de prescripție general de 3 ani, stabilit de disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
Cu toate acestea, pentru fiecare categorie de pagube, termenul de prescripție începe să curgă la un moment distinct, respectiv acela la care partea a cunoscut paguba și persoana responsabilă, conform disp. art. 8 din același act normativ.
Întrucât în prezenta cauză este imposibil pentru instanță să analizeze momentul nașterii dreptului la acțiune pentru fiecare fapt prejudiciabil invocat de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, instanța a admis în parte excepția prescripției dreptului material la acțiune în promovarea acțiunii în pretenții și a respins-o ca prescrisă în ceea ce privește acțiunile pârâtului al căror rezultat păgubitor putea fi cunoscut de reclamantă cu mai mult de trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată ( ............... ), în sensul că orice astfel de acțiune ce va rezulta din probele administrate urmează a nu fi avută în vedere de către instanță.
Pe fondul cauzei, în ceea ce privește cererea de grănițuire, din concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie realizat de către expert ............. rezultă că proprietatea reclamantei și cea a pârâtului sunt clar delimitate (prin gard sau soclu solid din construcție de cărămidă), "fără a exista elemente vizibile la teren sau reieșite din calculele efectuate ca aceste două proprietăți să fi fost afectate de tulburări de posesie între ele";.
Or, de esența acțiunii în grănițuire este situația în care două imobile alăturate nu sunt în mod clar delimitate, situație ce nu se regăsește în prezenta cauză.
În ceea ce privește petitul prin care reclamanta solicită desființarea grupului sanitar construit de către reclamant înspre proprietatea sa, instanța constată, pe de o parte, că din probele administrate rezultă că acesta se află în totalitate pe proprietatea pârâtului.
Pe de altă parte, din raportul de expertiză MLPAT realizat în prezenta cauză de către expert ................ rezultă că acest grup sanitar a fost edificat în perioada anilor ................ , starea și izolația acestuia fiind făcute în condiții normale.
Prin urmare, având în vedere că, pe de o parte, grupul sanitar a fost realizat în perioada 2000-2002, respectiv cu mult înaintea termenului de 3 ani anteriori introducerii acțiunii (depășind termenul de prescripție), iar, pe de altă parte, că acesta respectă normele legale și tehnice pentru funcționarea sa, reclamanta nu poate solicita în mod întemeiat desființarea lui.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtului la plata de daune interese, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, din ambele expertize tehnice realizate în cauză, nu a rezultat producerea de avarii de către imobilul pârâtului locuinței reclamantei.
Expertul ................ a arătat că imobilul reclamantei-pârâte ar putea fi afectat în viitor în cazul în care construcția nouă se va tasa diferențiat, tasare ce se poate produce atunci când presiunea efectivă transmisă la teren de fundațiile noi va fi mai mare comparativ cu presiunea care a existat inițial. Totodată, din cauza caracteristicilor dinamice diferite ale celor două structuri de rezistență, a reclamantei-pârâte și a pârâtului-reclamant (perioade de oscilație diferite pe timpul acțiunilor din seism), este posibilă antrenarea, fisurarea și avarierea părții de construcție proprietatea reclamantei.
Rezultă, deci, că în prezent reclamanta nu a suferit prejudicii ca urmare a lucrărilor realizate de pârât la imobilul sau.
În drept, din disp. art. 998-999 C.civ. rezultă condițiile care trebuie dovedite pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte civile ilicite, existența unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu și a vinovăției.
În prezenta cauză reclamanta nu a dovedit existența unui prejudiciu actual, ci doar a unuia eventual, care nu poate constitui un fundament legal pentru acordarea de daune-interese.
Ca atare, a fost respins ca neîntemeiat și acest capăt de cerere.
Prin cererea reconvențională formulată, pârâtul-reclamant a solicitat să se constate deținerea în coproprietate de către reclamantă și pârât a zidului și gardului comun.
Or, expertul specialitatea topografie ............ , desemnat în cauză, a constatat că, la data expertizării, limita grănițuirii existente (gardul vechi) are o lățime de ............ m, iar pe partea dinspre imobilul din ............. , proprietatea numitului ................. , este dublat de construcția unui zid protector având o lățime de circa ......... cm edificată după data de .............. , data actului de vânzare-cumpărare a acestui imobil.
Cu alte cuvinte, expertul s-a aflat în imposibilitatea identificării cu exactitate a zidului comun ca urmare a faptului că una dintre părți (pârâtul-reclamant) a adăugat la acesta, înglobându-l parțial în proprietatea sa.
În aceste condiții, cererea de constatare a comunității gardului sau zidului comun este neîntemeiată, neputând fi admisă în condițiile în care elementul ce face obiectul ei este incert.
În ceea ce privește petitul reconvențional având ca obiect constatarea dobândirii prin uzucapiune a unei porțiuni de teren, instanța l-a respins ca rămas fără obiect, în raport de cele deja constatate.
Cu privire la cererile părților de obligare la plata cheltuielilor de judecată, instanța, având în vedere că ambele părți au căzut în pretenții, aflându-se în culpă procesuală, în temeiul disp. art. 274 C.p.c. le-a respins ca neîntemeiate.
Împotriva sentinței civile menționate mai sus reclamanta-pârâtă ............. a formulat apel în termen legal, prin care a susținut că hotărârea apelată cuprinde motive contradictorii în ceea ce privește soluționarea capătului de cerere privind repararea prejudiciilor, că a fost soluționată în mod greșit excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la despăgubiri, precum și capătul de cerere vizând grănițuirea.
La termenul din ............... intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării apelului și, pe fond, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
La data de ............ apelanta-reclamantă a depus la dosar răspuns la întâmpinare și un set de înscrisuri în susținerea motivelor de apel.
La termenul din ................. , tribunalul a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, tribunalul apreciază că apelul este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește critica ce vizează modul de soluționare a grănițuirii, tribunalul o apreciază ca nefondată.
Din acest punct de vedere tribunalul reține că expertul topo ............. a precizat, în cadrul concluziilor din raportul de expertiză, faptul că "nu există elemente vizibile la teren sau reieșire din calculele efectuate ca aceste două proprietăți (ale reclamantei și ale pârâtului - subl. ns.) să fi fost afectate de tulburări de posesie între ele";.
Același expert a mai arătat că "la data expertizării limita grănițuirii existente (gardul vechi) are o lățime de .............. m, iar pe partea dinspre imobilul din ................ , proprietatea pârâtului-reclamant (…), este dublat de construcția unui zid protector având o lățime de circa .............. cm edificată după data de .............. , data actului de vânzare-cumpărare a acestui imobil";.
"În acest gard se edifică o poartă metalică cu lățimea de .......... m, la o distanță de ................. m față de marginea imobilului reclamantei-pârâte existente";.
Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.
Acțiunea în grănițuire își justifică rațiunea atât în cazul în care nu există o delimitare între proprietăți, cât și atunci când astfel de semne există, însă ele nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătorească și, ceea ce este cel mai important, aceste semne sunt contestate de părți.
În speță tribunalul constată că proprietățile celor două părți sunt delimitate prin semne exterioare, ce nu au fost contestate vreodată de vreuna dintre părți, gardul despărțitor existând dinainte de anul ............ "pentru a delimita accesul eventualilor clienți în spațiul în care familia proprietarilor își desfășura activitatea zilnică"; (raportul de expertiză topografică, fil. ........ , ult. alin.). Același expert topo a precizat că limitele existente între proprietăți au o vechime de peste 75 ani, nu au fost modificate în timp, fiind așa cum au fost definite la momentul creării imobilului ( fil. ............ dosar fond vol. II ).
În aceste condiții tribunalul apreciază că, în mod corect, prima instanță a respins capătul de cerere privind grănițuirea.
În ceea ce privește critica referitoare la soluționarea greșită a excepției prescripției dreptului la acțiune pentru capătul de cerere privind obligarea pârâtului la despăgubiri, tribunalul o apreciază ca nefondată.
Astfel, prin cererea formulată, apelanta-reclamantă a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de ......... lei reprezentând echivalentul prejudiciului provocat prin ridicarea construcției S+P+1E+M.
Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, ridicarea construcției menționate anterior s-a realizat după obținerea autorizației de construire nr. ....... din .................. .
Întrucât apelanta-reclamantă nu a înțeles să precizeze data la care acțiunile pârâtului au devenit prejudiciabile pentru aceasta, chestiune ce nu a fost clarificată la instanța de fond, tribunalul constată că aceste posibile prejudicii pot avea ca dată de pornire anul ............... , anul terminării construcției și al semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
Potrivit disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripție aplicabil în cauză este de 3 ani, termen care începe să curgă de la data la care cel păgubit a cunoscut atât fapta ilicită, cât și pe cel vinovat de săvârșirea acesteia.
În speță, tribunalul constată că, în mod corect, s-a apreciat de către instanța de fond faptul că, în privința faptelor prejudiciabile săvârșite de intimatul-pârât anterior datei de .............. , a intervenit prescripția extinctivă a dreptului material la acțiune.
În privința faptelor prejudiciabile săvârșite după data de ................. și în privința cărora instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea apelantei-reclamante de obligare a pârâtului la plata vreunei sume de bani, tribunalul constată că apelanta-reclamantă nu a putut dovedi îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 998 - 999 C.civil pentru existența răspunderii civile delictuale.
Astfel, din concluziile raportului de expertiză construcții - rezistență (fil. ....... și urm.) rezultă că "imobilul reclamantei-pârâte în prezent nu este afectat, datorită (din cauza) inexistenței rostului de separație între cele două construcții, a reclamantei-pârâte și a pârâtului-reclamant. Imobilul reclamantei-pârâte poate fi afectat în viitor în cazul în care construcția nouă se va tasa diferențiat, tasare ce se poate produce atunci când presiunea efectivă transmisă la teren de fundațiile noi va fi mai mare comparativ cu presiunea existentă inițial";.
Tot prin expertiza MLPAT s-a precizat că "este posibil, datorită lățimii efective a fundațiilor părții noi din construcție proprietatea pârâtului-reclamant ............... , ca presiunea efectivă transmisă de fundații la teren să fie mai mică comparativ cu situația inițială a construcției, fapt ce înlătură fenomenul de tasare diferențiată și degradarea părții din construcție proprietatea reclamantei-pârâte ................ ";.
Expertul MLPAT ................... a mai arătat, la pct. 6.2.1. din expertiză, că "construcția proprietatea reclamantei-pârâte .............. are o vechime de peste 100 de ani, depășind durata de viață proiectată definită ca fiind intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate să fie utilizată conform destinației/funcțiunii prevăzute prin proiect. Construcția reclamantei-pârâte ............... a atins starea limită de serviciu, stare dincolo de care cerințele necesare pentru utilizare în condiții normale a construcției/structurii nu mai sunt îndeplinite";.
Se mai reține totodată, de către același expert, faptul că "partea de construcție proprietatea reclamantei-pârâte ............... a fost afectată pe perioada realizării lucrărilor la partea din construcție proprietatea-pârâtului-reclamant .............. , dar acestea au fost remediate la timp și nu au produs avarierea părții de construcție proprietatea reclamantei-pârâte ....................... ";.
Același expert precizează că "uzura, lipsa lucrărilor de reparații și întreținere, vechimea, corodarea conductelor purtătoare de apă sunt cauza apariției diverselor deficiențe ce apar la construcția proprietatea reclamantei-pârâte .................. ";.
"La imobilul reclamantei-pârâte nu există avarii până în prezent. Există degradări cauzate de vechimea construcției, de lipsa măsurilor de reparații și întreținere.";
Pe cale de consecință, expertul a precizat că "până în prezent nu există un prejudiciu";.
În aceste condiții, față de cele mai sus reținute, tribunalul constată că apelanta-reclamantă-pârâtă nu a dovedit îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de art. 998 - 999 C.civ., în cauză neputându-se proba existența unui prejudiciu.
Trebuie precizat, în acest context, că, așa, cum s-a menționat de către expertul MLPAT în răspunsul la obiecțiuni, fisurile existente la construcția proprietatea reclamantei-pârâte nu sunt cauzate de lucrările executate la imobilul proprietatea pârâtului-reclamant.
În ceea ce privește construirea grupului sanitar de către intimatul-pârât-reclamant apreciată de apelanta-reclamantă-pârâtă că s-ar fi realizat pe terenul său, tribunalul reține că niciunul din experții desemnați în cauză la instanța de fond nu a stabilit acest fapt.
Grupul sanitar a fost ridicat de intimatul-pârât-reclamant pe terenul proprietatea sa, nefiind încălcat dreptul de proprietate al apelantei-reclamante-pârâte.
Potrivit disp. art. 610 C.civil, cel ce face un puț sau o privată lângă un zid comun (…) e îndatorat să lase depărtarea prescrisă de regulamente și obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte sau să facă lucrările prescrise de aceleași legi și regulamente spre a nu aduce vătămare vecinului.
Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză construcții - rezistență, wc-ul este racordat la rețeaua de alimentare cu apă și la rețeaua de canalizare, cu posibilitatea evacuării dejecțiilor rău mirositoare.
Totodată, din răspunsurile intimatului-pârât-reclamant la interogatoriu și din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că grupul sanitar a fost construit pe terenul proprietatea exclusivă a pârâtului-reclamant, care a făcut un zid paralel cu cel comun și abia după aceea a construit grupul sanitar pe proprietatea sa exclusivă.
În consecință, tribunalul va respinge ca nefondată critica referitoare la dărâmarea grupului sanitar.
În ceea ce privește critica referitoare la contradicțiile existente în considerentele hotărârii, tribunalul o apreciază, de asemenea, ca nefondată.
Astfel, în privința prejudiciilor ce i s-ar fi putut produce apelantei-reclamante-pârâte înainte de .................. , tribunalul constată că, întrucât prima instanță a apreciat că acestea sunt prescrise, în mod corect, nu a mai analizat dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de prev. art. 998 - 999 Cod civil.
În privința prejudiciilor reclamate ca fiind ulterioare datei de .............. , prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 998 - 999 C.civil.
Astfel, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare, este necesar ca acesta să fie cert, adică să fie sigur, atât în privința existenței, cât și a posibilității de evaluare.
Or, un prejudiciu eventual, care este lipsit de certitudine (după cum s-a reținut mai sus) nu poate justifica acordarea de despăgubiri.
În consecință, și acest motiv de apel apare ca nefondat.
Pe cale de consecință, față de cele mai sus expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat, în temeiul art. 296 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelanta-reclamantă ................ , cu domiciliul procesual ales la avocat ............... în contradictoriu cu intimatul-pârât .............. , cu domiciliul în ............... împotriva sentinței civile nr. .......... pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. .............. .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, ............... .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
.................... ................. .......................
| ← Admite în parte plângerea. Jurisprudență Contravenţii.... | Acţiune în constatare. Jurisprudență Contracte → |
|---|
