Ieşire din indiviziune. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria MIZIL Sentinţă civilă nr. 220 din data de 28.02.2018
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 28.06.2017 sub nr. …/259/2017, repartizat în mod aleatoriu prezentului complet (Civil C5), reclamantul R.G.F. a chemat în judecată pe pârâții R.A.F. și O (fostă R.) M., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să constate componența masei succesorale și vocația la moștenire a părților, admiterea excepției neacceptării succesiunii de pe urma defunctului de către pârâți, iar pe cale de consecință să constate calitatea de unic moștenitor a reclamantului și de asemenea, instanța să dispună ieșirea din indiviziune a părților.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, referitor la compunerea masei succesorale și vocația la moștenire a părților, la data de 20.07.1994, a fost emis titlul de proprietate nr. 21.518 prin care se reconstituia dreptul de proprietate al numitului R.A., pentru suprafața de 6.176 mp compusă din 5.000 mp arabil extravilan, 580 mp vii intravilan și 596 mp curți construcții.
Totodată, R.A. a ridicat fără autorizație de construcție, un imobil compus din casă și anexă, ambele construite în anul 1951, situate în comuna G.V., sat G.V. nr. .., jud. Prahova.
Mai arată că, la data de 17.04.2016, a decedat numitul R.A., la acel moment nefiind căsătorit și neavând descendenți.
Față de aceste aspecte, solicită instanței să constate calitatea de moștenitori a părților: R.G.F. - nepot de frate, R.A.F. - nepot de frate și O.(fosta R.) M. - nepoată de frate.
Istoric: 09.03.1950 - căsătorie R.C. și M.; 02.07.1950 - naștere R.A.; 23.05.1954 - naștere R.S.; 10.10.1955 - naștere R.G.; 05.04.1980 - naștere R.M.; 22.09.1980 - naștere R.G.F.; 30.12.1984 - deces R.C. ; 23.01.1987 - naștere R.A.F.; 27.08.1987 - deces R.G.; 04.11.1990 - deces R. S.; 26.03.1991 - deces R.M.; 17.04.2016 - deces R.A..
În ceea ce privește excepția neacceptării succesiunii de pe urma defunctului R. A. în termenul prevăzut de lege, arată că, potrivit art. 1.103 cod civil "Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.". Termenul de 1 an în care persoana cu vocație succesorală urmează a alege dacă acceptă succesiunea, este un termen de prescripție, care curge de la deschiderea succesiunii. Deoarece succesiunea se deschide "prin moarte", termenul de opțiune succesorală curge de la moartea lui de cuius pentru toți moștenitorii, prescripția fiind unică pentru toți moștenitorii.
Jurisprudența a stabilit, însă, că data decesului lui de cujus este momentul începerii curgerii termenului de prescripție pentru acceptarea succesiunii, chiar și în situația în care unii dintre succesibili nu au cunoscut de decesul autorului lor, singura excepție admisă fiind atunci când cunoașterea morții lui de cujus a fost imposibilă, ca urmare a unor împrejurări imprevizibile și de neînlăturat. Această soluție se justifică prin aceea că, în împrejurări obișnuite, există între rudele în grad succesibil asemenea legături încât, mulțumită lor, aceste rude, în mod normal, trebuie să cunoască în termen util atât moartea defunctului, cât și părțile active ale moștenirii ce acesta a lăsat.
Mai arată că, în speța dedusă judecății, R.A. a decedat la data de 17.04.2016, termenul de prescripție privind opțiunea succesorală împlinindu-se la data de 17.04.2017.
În acea perioadă, singurul care a acceptat succesiunea de pe urma defunctului R.A. este reclamantul, iar pârâții din cauză nu au făcut vreun act, expres sau tacit, de acceptare a succesiunii.
Față de aceste aspecte, solicită admiterea excepției, respectiv instanța să constate faptul că pârâții nu au acceptat, în termen legal, succesiunea de pe urma defunctului R.A..
Conform actului intitulat "Studiu de piață privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică anului precedent din județul Prahova";, fila 99, întocmit de Camera Notarilor Publici Ploiești, valoarea unui mp, pe raza comunei Gura Vadului, în funcție de categoria de folosință, este de 0,8 lei pentru arabil productiv în extravilan; 6,5 lei pentru vie în intravilan; 9 lei pentru curți construcții în intravilan.
În drept, a invocat art. 669 - 686 și art. 1143 Cod civil, art. 980 și urm. C.pr.civ.
La data de 08.08.2017, pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând instanței de judecată admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamant, instanța să constate componenta masei succesorale și vocația la moștenitori a părților și să dispună ieșirea din indiviziune conform cotelor ce li se cuvin, să respingă al doilea capăt de cerere, respectiv excepția neacceptării succesiunii în urma decesului defunctului R.A., decedat la data de 17.04.2016, motivat de faptul că pârâții au acceptat succesiunea.
Arată că reclamantul susține că este singurul care a acceptat succesiunea, fapt ce este neadevărat. Mai susține reclamantul că pârâții nu au făcut nici un act expres sau tacit ceea ce este, de asemenea, neadevărat, au existat discuții între părți cu privire la succesiune, reclamantul le-a oferit anumite sume de bani, pentru a renunța la succesiune, dar nu s-au înțeles la valoare.
Față de aspectele mai sus menționate, solicită admiterea cererii în parte, urmând a admite primul și al treilea capăt de cerere și a respinge al doilea capăt de cerere.
În drept, pârâții au invocat disp. art. 205-208 C.proc.civ.
În dovedirea cererii, pârâții au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și proba testimonială cu 2 martori pe care îi vor prezenta personal.
Tot la data de 08.08.2017, pârâta O.(R.) M., a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului, în contextul în care din probele anexate cererii de chemare în judecată rezultă fără niciun dubiu că reclamantul s-a adresat Notarului public la data de 05.05 2016 pentru "deschiderea procedurii succesorale"; și că, în cuprinsul acestei cereri, reclamantul a menționat ca moștenitori pe numiții D.A.P. (care este de fapt mama reclamantului), R.G.F., R.A.F. și R.F. (care este de fapt mama pârâtului R.A.F.).
Solicită instanței să constate că reclamantul R.G.F. a declarat, în mod fals, persoanele care au vocație succesorală la moștenirea defunctului R.A., faptă prevăzută și pedepsită de art. 326 din Codul penal.
Arată că afirmația sa este susținută de faptul că, în realitate, calitatea de moștenitori ai defunctului R.A. sunt:
- O.(R.) M.și R.G.F., în calitate de nepot de frate (R. S.);
- R.A.F., în calitate de nepot de frate (R.G.).
Arată că reclamantul era obligat să declare în fața Notarului public, în calitate de succesibili, persoanele menționate anterior: O.(R.) M., R.G.F. și R.A.F..
Mai arată că, în declarația făcută în fața Notarului public, există o omisiune, pârâta O.(R.) M. nefiind indicată în calitate de moștenitoare și două inexactități, indicarea ca moștenitori a numitelor D.A.P. și R.F., persoane care nu au vocație succesorală.
Totodată, solicită instanței să constate că din probele pe care reclamantul își bazează acțiunea:
- lipsesc citațiile pe care Notarul public era obligat să le emită, în respectarea prevederilor art.104 din Legea nr.36/1995;
- lipsește încheierea emisă de Notarul public în temeiul art.109 din Legea nr.36/1995 din care să rezulte că acesta a respectat procedura notarială.
De asemenea, învederează instanței că:
1. moștenitorii legali ai defunctului R.A. sunt O.(R.) M., R.G.F. și R.A.F..
2. masa succesorală este formată din imobilele indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată.
3. cotele din masa succesorală ce revin celor trei moștenitori nu sunt cele dorite de reclamant, ci cele prevăzute de Codul civil.
La pronunțarea sentinței, solicită instanței să aibă în vedere că și pârât O.(R.) M. are calitate de moștenitor al defunctului.
Precizează că, după data decesului autorului părților, orice act de gestiune a patrimoniului acestuia le-a fost interzis de reclamant.
Arată că reclamantul, fără niciun drept, a încheiat act în fals în numele defunctului R.A. pentru arendarea terenului, roadele acestuia fiind culese tot de el.
Mai arată că, deși au hotărât inițial să suporte împreună cheltuielile de înmormântare, acesta a refuzat primirea banilor pe care au vrut să-i dea acestuia, urmărind în mod evident în acest fel să-i împiedice să efectueze acte de gestiune a patrimoniului defunctului.
Mai mult, acesta a făcut tot posibilul să îi inducă în eroare cu privire la data la care urmau să solicite împreună dezbaterea succesiunii, acesta deținând permanent actele originale privind decesul și actele de proprietate ale bunurilor din patrimoniu.
Din cele relatate anterior, solicită instanței să observe că reclamantul a urmărit prin orice mod, inclusiv prin săvârșirea de fapte penale, să îi împiedice să își valorifice dreptul de moștenitori.
Mai arată că, având în vedere cele expuse, se vede obligată să formuleze plângere penală împotriva reclamantului.
În dovedirea celor menționate anterior, solicită instanței admiterea probei testimoniale cu următorii martori: O.V. M. și R.Florica.
Solicită judecarea cauzei și în lipsa sa, conform prevederilor art. 223 și 411 C.pr.civ.
Prin rezoluția din data de 18.08.2017, s-a stabilit primul termen de judecată la data de 04.10.2017, în ședință publică, cu citarea părților.
În cauză, s-au încuviințat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul, proba testimonială fiind audiați martorii G.Aurica, V. M. și O.V. (f.73-80) și s-a dispus efectuarea expertizei în specialitatea construcții civile.
La data de 05.12.2017, s-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză în specialitatea construcții civile întocmit de expert N.C., iar la termenul de judecată din data de 14.02.2018, instanța a luat act de faptul că nu s-au formulat obiecțiuni cu privire la acesta și a rămas în pronunțare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul R.G.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâții R.A.F. și O.(R.) M., dezbaterea succesiunii autorului R.A. decedat la data de 17.04.2016- urmând ca instanța să constate componența masei succesorale și vocația la moștenire a părților, aspect cu privire la care a invocat excepției neacceptării succesiunii de pe urma defunctului de către pârâți, iar pe cale de consecință să constate calitatea de unic moștenitor a reclamantului, iar în cazul respingerii excepției și de asemenea, instanța să dispună ieșirea din indiviziune a părților.
Potrivit dispozițiilor art. 91 din Legea 71/2011 moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii, in speta succesiunea autorului R.A. decedat la data de 17.04.2016- este guvernată dispoz Noului Cod civil , iar în ceea ce privește procedura partajului judiciar se aplică dispozițiile în vigoare la data promovării cererii de chemare în judecată, respectiv dispoz art.984, art.987 si urmatoarele din Noul Cod de proc civ.
Instanța va reține că, potrivit art.951 N.Cod civ, succesiunea autorului R.A. a fost deschisă la data de 17.04.2016, când a survenit decesul autorului conform înscrisului depus la fila 13.
Având în vedere declarațiile martorilor G.A., V.M. și O.V., anexa 24 înregistrată la Primăria G.V. sub nr.25/05.05.2016 privind moștenitorii prezumtivi ai autorului, actele de stare civilă depuse la filele nr.9—22 , instanța reține că, potrivit dispoz. art.1100, art.1101 Cod civ. rap. la art.962 Cod civ., art.957, art.976 alin.2 Coc civ., art.981alin.2 Cod civ., succesibilii (moștenitori legali cu vocație succesorală generală )ai defunctului R.A. sunt colateralii privilegiați, respectiv : reclamantul R.G.F. în calitate de nepot de frate predecedat R.S.la data de 04.11.1990, R.A.F. în calitate de nepot de frate predecedat R. G.la data de 27.08.1987 și O.(R.) M., în calitate de nepoată de frate predecedat R.S.la data de 04.11.1990, cei trei venind la moștenire prin reprezentare.
Astfel, conform dispoz art.1100 alin.2 Cod civ. rap. 957 Cod civ. coroborat cu art.962 Cod civ, pentru a putea moșteni o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege (respectiv să regăsească într-una dintre clasele de moștenitori legali prevăzute de art.963 alin.1 rap. la art.964 alin.1Cod civ ) și să aibă capacitatea de a moșteni, respectiv să existe la momentul deschiderii succesiunii.
Conform dispozart.965 Coc civ rap la art.966 Cod civ, descendenții fraților predecedați ai defunctului pot veni la moștenirea autorului prin reprezentare, culegând partea din moștenire ce s-ar fi cuvenit autorului lor predecedat.
Totodată, potrivit dispoz. art.1106 Cod civ rap la art.1100 Cod civ. coroborat cu at.1103 alin.1 Cod civ. , nimeni nu poate fi obligat să accepte o succesiune ce i se cuvin, urmând să își exercite dreptul de opțiune succesorală în termen de 1 an de zile de la data deschiderii succesiunii cu consecițele prevăzute de art.1112 Cod civ., privind prezumția de renunțare, sau cele prevăzute de art.1114 Cod civ. referitoare la efectele acceptării succesiunii.
În ceea ce privește felurile acceptării succesiunii, aceasta îmbracă două forme, respectiv acceptarea expresă și cea tacită.
Din probele aministrate în cauză, repectiv declarația autentificată sub nr.384/22.09.2016 (f.31), rezultă faptul că reclamantul R.G.F. este singurul moștenitor legal al autorului R.A., care a acceptat în mod expres succesiunea autorului.
Referitor la pârâții R.A.F. și O.(R.) M., prin întâmpinarea formulată, aceștia au menționat că au fost inițiate discuții între cei trei moștenitori referitor la dezbaterea succesiunii autorului pe cale notarial, cei doi solicitându-i reclamantului plata unei sulte corespunzătoare drepturilor lor succesorale însă nu au fost mulțumiți de sumele oferite de reclamant.
Susținerile pârâților au fost confirmate și de către martora O. V., însă din declarațiile tuturor martorilor nu reiese faptul că pârâții ar fi efectuat un act de acceptare tacită, respectiv nu au intrat în posesia unor bunuri succesorale și nu au efectuat acte de administrare sau conservare asupra bunurilor succesorale în sensul celor prevăzute de art.1110 alin.2 și 4 Cod civ.
După cum se arată în dispoz. alin.3 ale art.1110 Cod civ, nici actele de administrare care au un caracter provizoriu și urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare, asemenea acte, săvârșite pentru păstrarea în bune condiții a patrimoniului succesoral, determinate de necesități urgente și folositoare tuturor comoștenitorilor și care nu angajează viitorul bunurilor din moștenire, neputând fi apreciate ca acte de acceptare tacită .
Astfel, în speță, martorul G.A. a declarat faptul că pârâtul ar fi ridicat unele fotografii, amintiri de familie, iar cu ocazia interogatoriului, pârâtul a declarat faptul că a efectuat o dată curățenie în curtea imobilului, acte ce nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită a succesiunii care să ateste însușirea calității de moștenitor.
Conform practicii judiciare, sunt acte de acceptare a succesiunii: actele de posesiune si folosință a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moștenită; demolarea unei construcții; încasarea unor creanțe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenții între moștenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locațiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moștenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acțiuni succesorale etc.
Din probele administrate în cauză reiese faptul că tot reclamantul este cel care a achitat taxele și impozitele aferente imobilului bun succesoral, a încasat arenda pentru terenul agricol, exprimarea voinței în sensul acceptării succesiunii autorului realizându-se prin intermediul unei declarații notariale pe care o puteau face și cei doi pârâți sau puteau sesiza instanța cu o cerere de partaj succesoral.
De altfel, pârâta a susținut că a contribuit cu o sumă de bani la cheltuielile de înmormântare și efectuarea parastaselor creștinești, însă aceasta exprimă doar îndeplinirea unor obligații morale față de autor și nu sunt acte de acceptare a succesiunii.
Având în vedere faptul că în termen de 1 an de zile de la data deschiderii succesiunii autorului R.A., respectiv 17.04.2016, pârâții nu au efectuat acte de acceptare tacită sau expresă a succesiunii, instanța, în temeiul art.1103 alin.1 și 3 Cod civ, a admis excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de către reclamant și a constatat că pârâții R.A.F. și O.(R.) M. sunt străini de succesiunea autorului R.A. prin neacceptarea succesiunii în termenul legal de opțiune succesorală.
Referitor la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului R.A., instanța a constatat că se compune numai din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 6176 mp situată pe raza comunei G.V., sat G.V., individualizată în titlul de proprietate nr…./1994 emis pe numele autorului R.A..
În ceea ce privește imobilul construcție compus din casă și anexă amplasat pe terenul în suprafață de 596 mp, curți construcții, T …P …, situat în comuna G.V., sat G.V. nr…., jud. Prahova, a fost construit în anul 1951 conform înscrisului depus la fila 25 , dată la care autorul R.A. avea vârsta de 1 an, fiind născut la data de 02.07.1950 (f.12).
De altfel, titlul de proprietate nr…./1994 a fost emis pe numele autorului R.A. în calitate de moștenitor al defunctului R.C. ceea ce semnifică faptul că acest din urmă defunct a avut în patrimoniul său suprafețele de teren menționate în titlu.
Mai mult, martora G.A. (f.75) a declarat faptul că autorii R.M. și R. C. sunt cei care au dobândit terenul aferent construcției și cei care au edificat imobilul construcție situat în comuna G.V., sat G. V. nr…, jud. Prahova, însă la dosarul cauzei nu există dovezi privind dezbaterea succesiunii autorilor R.M. și R. C., iar posesia exercitată de către unul dintre moștenitori asupra bunului succesoral este una echivocă.
Având în vedere probele administrate în cauză și în lipsa unui titlu de proprietate al autorului R.A. asupra imobilul construcție situat în comuna G.V., sat G.V. nr…., jud. Prahova, instanța nu a reținut acest imobil la masa succesorală a acestui autor.
Prin urmare, instanța a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul R.G.F. în contradictoriu cu pârâții R.A.F. și O.(Fostă R.) M., a constatat deschisă succesiunea autorului R.A. și în contextul admiterii excepției prescripției dreptului de opțiune succesorală în ceea ce îi privește pe pârâți, a apreciat că nu mai este necesară pronunțarea unei încheieri de admitere în pincipiu și a constatat că reclamantul R.G.F. are calitatea de unic moștenitor al defunctului R.A., fiind nepot de frate predecedat R.S. la data de 04.11.1990 și va culege întreaga masă succesorală.
Instanța a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Romanici Alexandru se compune din cota de 1/1 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 6176 mp situată pe raza comunei G.V., sat G.V., individualizată în titlul de proprietate nr.…./1994 emis pe numele autorului R.A..
Întocmit,
Judecător Dinu Mădălina
| ← Ordonanţă de plată – o.u.g. 119/2007/art. 104 c.p.c. ş.u. | Acţiune având ca obiect cerere de valoare redusă → |
|---|
