Acţiune având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a unui titlu de proprietate

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria MIZIL Sentinţă civilă nr. 102 din data de 05.02.2018

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil, sub nr. ../259/2016, reclamanții G.M.-V. și G.M., în contradictoriu cu pârâtele P.L., Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar … și Comisia Județeană Prahova de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr. …/1990, în ceea ce privește suprafața de 213 mp curți construcții, în sensul că suprafața reală de teren este de 185 mp, ca urmare a constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate instanța să dispună obligarea pârâtelor Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar …și Comisia Județeană Prahova de Aplicare a Legilor Fondului Funciar să emită în mod corect titlul de proprietate, pentru care, s-a constatat nulitatea absolută parțială, respectiv să indice în mod corect suprafața de teren proprietatea pârâților.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat faptul că N.V., împreună cu prima sa soție, au dobândit proprietatea asupra suprafeței de 170 mp, în anul 1935, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. ../1935.

Ulterior, N.V. împreuna cu cea de a doua soție, N.E., mama pârâtei P.L., a dobândit proprietatea asupra suprafeței de 185 mp și construcția amplasată pe acest teren.

Au concluzionat reclamanții faptul că în total, suprafața dobândită în proprietate este aceea de 355 mp.

Au arătat în continuare reclamanții faptul că din suprafața de 170 mp dobândită prin actul din mai 1935, s-a înstrăinat autorilor reclamanților suprafața de 127.50 mp, în anul 1956, prin contractul nr. …/1956.

Susține reclamanții faptul că titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafața de 213 mp, deși susțin pârâții, trebuia emis pe suprafața de 227, 05, respectiv cei 185 mp, plus diferența din 170-127.5.

Au solicitat reclamanții instanței să observe faptul că în Certificatul de Moștenitor nr. .../ 1988, de pe urma def. N.V., este menționată suprafața de 185 mp și construcția amplasată pe acest teren, fără a se menționa și pretinsa suprafață de 42.5 mp, pretinși ca fiind rămași în proprietate. De altfel, cu suprafața de 185 mp, arată reclamanții, aceștia au figurat în evidențele agricole și fiscale ale Primăriei, și nu cu o altă suprafață mai mare.

Susțin reclamanții faptul că anterior emiterii titlului de proprietate N.V. împreuna cu cea de a doua soție au vândut suprafața de 185 mp,

Astfel, apreciază reclamanții, se pune întrebarea de ce nu s-a înstrăinat toată suprafața rămasă în proprietate, respectiv 185+42.5 (170-127.5)?, fiind aproape imposibil să se rămână doar cu proprietatea asupra suprafeței de 42.5 mp.

Susțin reclamanții faptul că pârâții din prezenta cauză au formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect grănițuire și revendicare, pretinzând că li s-a acaparat din teren, deși reclamanții au arătat că măsurătorile din acea perioadă nu erau precise, nefiind efectuate cu aparatura de specialitate, sens în care, se solicită instanței să observe că în contractul de vânzare cumpărare al autorilor pârâților, prin care N.V. a vândut proprietatea dobândită în anul 1935, prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935, făcându-se mențiunea că vânzătorul își rezervă dreptul de a folosi closetul amplasat pe terenul vândut.

Apreciază reclamanții faptul că suprafața reală a terenului dobândit de N.V. cu prima soție, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935 a fost în realitate de 127,5, cât de altfel s-a înstrăinat, iar la momentul apariției Legii nr.18/1991 singura suprafață de teren rămasă în proprietate era de 185 mp, ori Titlul de proprietate, în opina reclamanților, a fost emis în mod greșit, fiind reconstituită incorect suprafața de 213 mp, având în vedere că suprafața ce trebuia reconstituită era de 185 mp, astfel cum este menționat în Certificatul de Moștenitor nr. …/.1988 și evidențelor din registrul agricol și fiscal.

Pe cale de întâmpinare (cerere depusă la data de 16.01.2017), pârâta P.L. a invocat excepția lipsei interesului reclamanților în a formula prezenta acțiune și respingerea acțiunii ca fiind introdusă de persoane care aveau un interes legitim.

În motivarea acestei excepții, pârâta P.L. a arătat că așa cum au arătat și reclamanții în cuprinsul cererii de chemare în judecată, pe rolul instanței se află un dosar având ca obiect grănițuire și revendicare, dosar înregistrat sub nr. …/259/2016, prin care pârâta a solicitat instanței stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților și obligarea pârâților, reclamanții din prezenta cauză să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de teren pe care au ocupat-o în mod abuziv.

A arătat reclamanta faptul că într-o acțiune în revendicare se compară titlurile de proprietate ale părților și numai în condițiile în care reclamanții din prezenta cauză au o suprafață de teren mai mare decât cea din actul de proprietate se poate admite o astfel de acțiune.

Susține pârâta faptul că împrejurarea că i-a fost emis titlul de proprietate pentru suprafața de 213 m.p., nu are relevanță în acțiunea în revendicare formulată, atâta timp cât reclamanții nu dețin nici o suprafața de teren în plus fata de actul de proprietate, astfel încât prezenta acțiune, în opinia sa, apare ca lipsită de interes.

Aceeași pârâtă a solicitat instanței ca, în cazul în care instanța va trece peste excepția invocată, să respingă acțiunea și să oblige reclamanții la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea solicitării sale, pârâta P.L. a arătat faptul că la data de 7 mai 1935, autorul său, V.G.N., împreună cu prima soție A.N., au cumpărat un imobil compus din 2 camere și prispă, împreună cu teren aferent în suprafață de 170 m.p., de la C.Ghe.M. B. din …, imobilul fiind situat în …., str. … nr. …, în prezent … nr. …, jud. Prahova, așa cum rezultă din actul de vânzare - cumpărare transcris la Grefa Tribunalului … sub nr. … din 7 mai 1935.

La data de 9 noiembrie 1945, susține pârâta, C. G. B. a vândut autorului pârâtei, N. Gh. V. și autoarei mamei acesteia un alt imobil, aflat la aceeași adresă, str. .. nr. 174, compus din suprafața de 185 m.p. teren și construcția aflată pe acest teren, compusă din 2 camere și o sală.

A mai arătat pârâta faptul că autorii săi au dobândit împreună, prin 2 acte autentice suprafața de 355 m.p. teren intravilan, la adresa de mai sus.

La data de 11 aprilie 1956, susține pârâta, printr-un Contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. … din 19 aprilie 1956 la notariatul de Stat al raionului …, autorul V.N., cu prima soție C. A. ( fostă N. ) vinde soților G.M. și G.A., autorii pârâților, suprafața de 127,50 m.p. din suprafața de 170 m.p., dobândită de aceștia prin actul din anul 1935.

În aceste condiții, apreciază pârâta, autorilor săi, le-a rămas în proprietate suprafața de 227, 5 m.p. teren..

A arătat în continuare pârâta faptul că s-a emis titlul de proprietate pe numele def. sale mele mame, N.E., de către Comisia Locală ….de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, doar pentru suprafața de 213 m.p. teren intravilan având categoria de folosința curți - construcții, deși în realitate, ar fi trebuit reconstituit un drept de proprietate pentru suprafața de 227,5 m.p. teren.

Anterior emiterii titlului de proprietate, susține pârâta P.L., def. N. E. i-a înstrăinat acesteia și soțului său, P.N., printr-un contract de întreținere autentificat sub nr. …/1993, dreptul indiviz din imobilul compus din teren în suprafața de 185 m.p. și locuința aflată pe acest teren, imobil situat în …, str. … nr. .., jud. ….

Ulterior, arată P.L., soțul său și fratele său ( numai de tată), N.C. au înstrăinat fiului său P.P.D., căsătorit cu P.C., imobilul situat în …, str. .. nr. .., jud. Prahova, așa cum rezultă din S.C. 274/14.03.2012, pronunțată de Judecătoria …, în dosar nr. …/259/2013, hotărâre rămasa definitivă și irevocabilă.

A precizat pârâta P. L. faptul că la momentul încheierii actelor de înstrăinare nu a depus titlul de proprietate și nici nu s-a efectuat o expertiză în specialitatea topografie, astfel încât diferența de suprafața de 28 m.p. ( 213 din titlu - 185 m.p. ce a făcut obiectul vânzării către fiul său) a rămas în proprietatea def. N.E., a cărei unică moștenitoare este aceasta, împrejurare care rezultă din certificatul de moștenitor și certificatul fiscal pe care le-a atașat cererii sale.

Față de situația expusă mai sus, a apreciat pârâta faptul că nu exista nici o eroare în titlul său de proprietate, care să profite pârâților, ci dimpotrivă apreciază că aceasta este lezată prin emiterea titlului de proprietate pentru o suprafața mai mică cu 14, 5 m.p. decât cea care rezultă din actele de proprietate ( 227,5 - 213 = 14,5 m.p. ) .

Apreciază pârâta că în mod corect a fost emis titlul de proprietate nr. …/1996, pe numele autoarei sale N.E., după efectuarea măsurătorilor și cu respectarea legilor fondului funciar, astfel că în opinia sa, nu există nici un motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate.

A precizat totodată pârâta faptul că reclamanții nu și-au motivat în drept cererea de chemare in judecată, invocând în mod generic disp. art. III din Legea 169/1997, fără a indica în mod concret temeiul de drept al cererii.

La data de 31.01.2017, reclamanții și-au completat acțiunea și au solicitat instanței și constatarea nulității absolute parțiale a Certificatului de moștenitor nr…./2017, în ceea ce privește masa succesorală reprezentată de terenul categoria curți construcții, în suprafață de 28 m.p.

În motivarea cererii completatoare, reclamanții au arătat că acest certificat de moștenitor a fost întocmit ulterior introducerii cererii de constatare nulitate absolută parțială a Titlului de proprietate nr. …/.1996, în ceea ce privește suprafața de 213 mp curți construcții.

Au mai arătat reclamanții faptul că între părțile din prezenta cauză exista un litigiu anterior, având ca obiect grănițuire, vizând exact suprafața de teren menționată în certificatul de moștenitor atacat prin prezenta cerere completatoare.

În acest act, precizează reclamanții, se menționează de către notar faptul că suprafața de 28 mp din suprafața totală de 213 mp, situată în …, str. … nr…. reprezintă un rest de suprafață, după ce s-a vândut suprafața de 185 mp, conform Sentinței Civile nr. ../2012, pronunțată în dosar nr. …./259/2013.

Reclamanții au reiterat faptul că N.V., împreună cu prima sa soție, au dobândit proprietatea asupra suprafeței de 170 mp, în anul 1935, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. …./1935.

Ulterior, N.V. împreuna cu cea de a doua soție, N.E., mama pârâtei P.L., a dobândit proprietatea asupra suprafeței de 185 mp și construcția amplasată pe acest teren.

Au concluzionat reclamanții faptul că în total, suprafața dobândită în proprietate este aceea de 355 mp.

Susțin reclamanții faptul că titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafața de 213 mp, deși susțin pârâții, trebuia emis pe suprafața de 227, 05, respectiv cei 185 mp, plus diferența din 170-127.5.

Au solicitat reclamanții instanței să observe faptul că în Certificatul de Moștenitor nr. …/1988, de pe urma def. N.V., este menționată suprafața de 185 mp și construcția amplasată pe acest teren, fără a se menționa și pretinsa suprafață de 42.5 mp, pretinși ca fiind rămași în proprietate. De altfel, cu suprafața de 185 mp, arată reclamanții, aceștia au figurat în evidențele agricole și fiscale ale Primăriei, și nu cu o altă suprafață mai mare.

Susțin reclamanții faptul că anterior emiterii titlului de proprietate N.V. împreuna cu cea de a doua soție au vândut suprafața de 185 mp,

Apreciază reclamanții faptul că suprafața reală a terenului dobândit de N.V. cu prima soție, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935 a fost în realitate de 127,5, cât de altfel s-a înstrăinat, iar la momentul apariției Legii nr.18/1991 singura suprafață de teren rămasă în proprietate era de 185 mp, ori Titlul de proprietate, în opina reclamanților, a fost emis în mod greșit, fiind reconstituită incorect suprafața de 213 mp, având în vedere că suprafața ce trebuia reconstituită era de 185 mp, astfel cum este menționat în Certificatul de Moștenitor nr. ../.1988 și evidențelor din registrul agricol și fiscal.

La data de 8.02.2017, pârâta P.L. a formulat întâmpinare față de cererea completatoare depusă de către reclamanți, în sensul că a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților față de această nouă cerere.

În motivarea acestei excepții, pârâta P.L. a arătat că potrivit, art. 88 din Legea 36/1995, cei care se consideră vătămați în drepturile lor, pot cere instanței judecătorești anularea certificatului de moștenitor.

A mai arătat pârâta faptul că printre condițiile generale de exercițiu ale acțiunii civile este cerută și aceea a calității procesual active, condiție distinctă de cea a interesului, ce presupune în materia nulității unui act juridic civil existența unei identități între persoana reclamantului și cel ce este titularul dreptului căruia i s-a adus atingere prin actul juridic a cărui nulitate se solicită.

Cu privire la calitatea procesual activă, a arătat pârâta faptul că aceasta este justificată doar de cel care demonstrează că este titularul unui drept căruia i s-a adus atingere prin actul juridic a cărui nulitate se solicită a se constata.

Solicită pârâta instanței să observe în primul rând, faptul că "motivele"; de nulitate invocate de reclamanți prin completarea acțiunii sunt reprezentate de împrejurarea că certificatul de moștenitor al acesteia a fost eliberat după introducerea acțiunii reclamanților privind constatarea nulității titlului de proprietate nr. …/.1996 și în condițiile în care între ele, părțile, există un litigiu având ca obiect grănițuire și revendicare.

De asemenea, solicită pârâta să se observe faptul că așa - zisele motive de nulitate absolută nu numai că nu reprezintă veritabile motive de nulitate absolută, dar nici măcar motive de nulitate relativă, astfel încât, chiar dacă în petitul acțiunii reclamanții au solicitat instanței constatarea nulității absolute, ceea ce ar fi trebuit să inducă concluzia legitimării procesuale active a acestora, în realitate aceștia nu au calitate procesual activă, atâta timp cât instanța nu s-a pronunțat pe acțiunea principală.

Susține pârâta P.L. faptul că doctrina și practica judiciara sunt constante în a aprecia că, chiar și în condițiile în care în certificatul de moștenitor ar fi incluse bunuri ce aparțin unor terțe persoane, acest aspect nu reprezintă o cauză de nulitate a certificatului de moștenitor, eliberat cu respectarea procedurii notariale, întrucât față de terți certificatul de moștenitor nu poate face dovada decât despre calitatea de moștenitor, a celui care a dobândit cu acest titlu bunurile ce constituie masa succesorală.

În ce privește componența masei, certificatul de moștenitor nu poate face o astfel de dovadă, chiar dacă o menționează în cuprinsul său, susține pârâta P.L..

În condițiile în care se va trece peste aceasta excepție și se va constata că reclamanții au calitate procesual activă, pârâta P.L. a înțeles să invoce excepția prematurității cererii privind constatarea nulității certificatului de moștenitor, pentru considerentele expuse anterior, având în vedere ca nu s-a soluționat în mod definitiv capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.

De asemenea, pe calea aceleiași întâmpinări, pârâta P. L. a invocat excepția lipsei interesului reclamanților în a formula cererea completatoare.

În susținerea acestei noi excepții, pârâta P.L. a arătat că interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, trebuie să fie născut, actual, personal, direct și legitim.

Susține pârâta P.L. faptul că certificatul de moștenitor nu poate face dovada dreptului de proprietate față de terți, iar reclamanții sunt terți față de acest înscris, astfel încât apreciază că aceștia nu au un interes născut, actual și legitim în formularea acestui capăt de cerere, lipsind în acest mod una din condițiile de exercitare a acțiuni civile.

Mai mult decât atât, a precizat pârâta P.L., cum au arătat și reclamanții în cuprinsul cererii de judecată, pe rolul instanței se afla un dosar având ca obiect grănițuire și revendicare, dosar înregistrat sub nr. …/259/2016, prin care pârâta a solicitat instanței stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile sale și obligarea pârâților, reclamanții din prezenta cauză, să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de teren pe care aceștia au ocupat-o în mod abuziv.

A mai arătat pârâta P.L. faptul că într-o acțiune în revendicare se compară titlurile de proprietate ale părților, iar împrejurarea că i-a fost eliberat certificatul de moștenitor pentru diferența de teren dintre titlul de proprietate pentru 213 m.p și cea care a făcut obiectul vânzări către fiul său, respectiv 185 m.p., nu are relevanță în acțiunea în revendicare formulată, certificatul de moștenitor neputând fi opus ca titlu într-o acțiune în revendicare.

În condițiile în care instanța va trece peste aceste excepții, pârâta P.L. a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere următoarele considerente :

Cererea completatoare formulată de reclamanți depinde de soluționarea cererii principale.

A precizat pârâta P.L. faptul că a expus în considerentele întâmpinării formulate la cererea principală modul în care autorii săi au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, arătând că aceștia au dobândit împreună, prin două acte autentice suprafața de 355 m.p. teren intravilan, la adresa indicată.

A arătat în continuare pârâta P.L. faptul că la data de .. aprilie 1956, printr-un Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …din … aprilie 1956 la Notariatul de Stat al raionului …., autorul său V.N., cu prima soție C. A. ( fostă N. ) vinde soților G.M. și G.A., autorii pârâților, suprafața de 127,50 m.p. din suprafața de 170 m.p. dobândită de aceștia prin actul din anul 1935.

În aceste condiții, apreciază pârâta, autorilor săi, le-a rămas în proprietate suprafața de 227, 5 m.p. teren..

A arătat în continuare pârâta faptul că s-a emis titlul de proprietate pe numele def. sale mele mame, N.E., de către Comisia Locală …. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, doar pentru suprafața de 213 m.p. teren intravilan având categoria de folosința curți - construcții, deși în realitate, ar fi trebuit reconstituit un drept de proprietate pentru suprafața de 227,5 m.p. teren..

Susține pârâta faptul că această împrejurare nu are relevanță în prezenta cauză, în condițiile în care, în care autoarea sa, care era în viață la aceea dată, nu a înțeles să conteste actele de reconstituire a dreptului de proprietate.

Anterior emiterii titlului de proprietate, susține pârâta P.L., def. N. E. i-a înstrăinat acesteia și soțului său, P.N., printr-un contract de întreținere autentificat sub nr. …/.1993, dreptul indiviz din imobilul compus din teren în suprafața de 185 m.p. și locuința aflată pe acest teren, imobil situat în …, str. … nr. …, jud. Prahova.

Ulterior, arată pârâta .PL., aceasta, soțul său și fratele său ( numai de tată), N.C. au înstrăinat fiului său P.P.D., căsătorit cu P.C., imobilul situat în …, str. … nr. .., jud. Prahova, așa cum rezultă din S.C. …/2012, pronunțată de Judecătoria Mizil, în dosar nr. …/259/2013, hotărâre rămasa definitivă și irevocabilă.

A precizat pârâta P. L. faptul că la momentul încheierii actelor de înstrăinare nu a depus titlul de proprietate și nici nu s-a efectuat o expertiză în specialitatea topografie, astfel încât diferența de suprafața de 28 m.p. ( 213 din titlu - 185 m.p. ce a făcut obiectul vânzării către fiul său) a rămas în proprietatea def. N. E., a cărei unică moștenitoare este aceasta, împrejurare care rezultă din certificatul de moștenitor și certificatul fiscal pe care le-a atașat cererii sale.

Față de actele de proprietate depuse, susține pârâta P. L., era normal ca notarul să elibereze certificatul de moștenitor, doar pentru 28 m.p., în condițiile în care, așa cum a arătat, mama sa îi vânduse acesteia și soțului său, în timpul vieții, prin printr-un contract de întreținere autentificat sub nr. …/.1993, dreptul indiviz din imobilul compus din teren în suprafață de 185 m.p . și locuința aflată pe acest teren, imobil situat în …, str. … nr. …,jud. Prahova.

A solicitat pârâta instanței să observe și faptul că a achitat impozitul pe teren, împrejurare care rezultă din certificatul fiscal, la dosar există înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al autorilor săi, anterior eliberării titlului contestat în prezenta cauză, astfel încât apreciază că acțiunea reclamanților nu are nici un temei legal.

A apreciat de asemenea pârâta P. L. că nu exista niciun motiv de nulitate absolută a certificatului de moștenitor, notarul public eliberând certificatul de moștenitor în baza actelor de proprietate, astfel încât simpla alegație a reclamanților, în sensul că a încheiat acest înscris în condițiile în care pe rolul instanței exista un proces de constatare a nulității absolute a titlului său de proprietate neavând relevanță din punct de vedere juridic și neconstituind un motiv de nulitate a unui act juridic.

La data de 20.02.2017 reclamanții G.M.V. și G. M. au formulat răspuns față de întâmpinarea depusă de către pârâta P. L. la data de 08.02.2017 -, cerere prin care au solicitat instanței să înlăture apărările formulate de către pârâtă.

Pentru a susține această solicitare, reclamanții au arătat faptul că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor în instanță este o acțiune personală și patrimonială, prin care reclamantul solicită instanței de judecată să constate nulitatea relativă sau absolută a certificatului de moștenitor emis de notarul public.

Au mai arătat reclamanții faptul că cel care poate formula această acțiune (are calitate procesuală activă), potrivit art. 119 din Legea nr. 36/1995, este orice persoană care se consideră vătămată în dreptul său prin emiterea certificatului de moștenitor. Astfel, atât moștenitorul care a participat la procedura succesorală notarială, cât și terțul (moștenitor sau nu) care justifică un interes, pot introduce acțiunea în anularea sau constatarea nulității certificatului de moștenitori.

Dacă reclamantul este un terț față de certificatul de moștenitor, mențiunile certificatului sunt opozabile până la dovada contrară, acesta putând cere anularea certificatului pentru lipsa calității de moștenitor a titularului ori greșita stabilire a întinderii drepturilor sale succesorale, sau constatarea nulității pentru motivele de nulitate absolută potrivit dreptului comun.

Delimitarea, prin art. 119 din Legea 36/1995, a cercului persoanelor considerate interesate în a cere anularea unui certificat de moștenitor, nu trebuie să conducă la ideea potrivit căreia certificatul de moștenitor nu poate fi constatat nul absolut, potrivit regulilor ce reglementează regimul nulității absolute.

Certificatul de moștenitor reprezintă, în esență, un act autentic și consensual care poate fi întocmit exclusiv de către notarul public, cu procedura prevăzută de lege.

Caracterul consensual al actului rezultă din modul de reglementare a procedurii succesorale, concepută a se desfășura în prezența și cu acordul tuturor succesibililor.

Regimul nulității absolute este unul comun tuturor actelor juridice, inclusiv cele autentice și consensuale.

Așa fiind, susțin reclamanții "orice persoană interesată"; poate formula o cerere de constatare a nulității absolute a unui certificat de moștenitor, pentru motive ce pot conduce la aplicarea acestei sancțiuni (de ex. cauza ilicită sau frauda la lege).

Din întregul material probator administrat în cauză, susțin reclamanții, rezultă că aceștia au un interes în promovarea acestei acțiuni, câtă vreme drepturile lor patrimoniale au fost încălcate prin includerea în certificatul de moștenitor a unei suprafețe de teren proprietatea acestora.

Au solicitat reclamanții instanței să observe faptul că acest certificat de moștenitor a fost întocmit ulterior introducerii cererii de constatare nulitate absolută parțială a Titlului de proprietate nr. …/.1996, în ceea ce privește suprafața de 213 mp curți construcții.

Au precizat reclamanții faptul că între părțile din prezenta cauză există litigiu anterior, având ca obiect grănițuire, vizând exact suprafața de teren menționată în certificatul de moștenitor atacat prin prezenta.

În acest act, susțin reclamanții, se menționează de către notar faptul că suprafața de 28 mp, din suprafața totală de 213 mp, situată în …, str… nr…. reprezintă un rest de suprafață, după ce s-a vândut suprafața de 185 mp, conform Sentinței Civile nr. …/.2012, pronunțata în dosar nr. …/259/2013.

Au reiterat reclamanții faptul că N.V., împreuna cu prima sa soție, au dobândit proprietatea asupra suprafeței de 170 mp, în anul 1935, prin Contractul de vânzare cumpărare nr. ../1935, iar ulterior, acesta împreuna cu cea de a doua soție, N. E., mama paratei P.L., au dobândit proprietatea asupra suprafeței de 185 mp și construcția amplasată pe acest teren.

Deci total suprafața dobândită în proprietate este de 355 mp.

Din suprafața de 170 mp dobândită prin actul din mai 1935, s-a înstrăinat autorilor reclamanților suprafața de 127.50 mp în anul 1956, prin Contractul nr. …/1956.

Titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafața de 213 mp, deși susțin pârâții trebuia emis pe suprafața de 227, 05, respectiv cei 185 mp plus diferența din 170-127.5.

Solicită reclamanții să se observe faptul că în Certificatul de Moștenitor nr. …/.1988, de pe urma def. N.V. este menționată suprafața de 185 mp și construcția amplasată pe acest teren, fără a se menționa și pretinsa suprafață de 42.5 mp pretinși ca fiind rămași în proprietate. De altfel, cu suprafața de 185 mp reclamanții au figurat în evidentele agricole și fiscale ale Primăriei, și nu cu o altă suprafață mai mare.

Au mai solicitat reclamanții să se observe faptul că anterior emiterii titlului de proprietate, N.V. împreuna cu cea de a doua soție au vândut suprafața de 185 mp.

Astfel, apreciază reclamanții, se pune întrebarea de ce nu s-a înstrăinat toată suprafața rămasă în proprietate, respectiv 185+42.5 ( 170-127.5)?, fiind aproape imposibil să se rămână doar cu proprietatea asupra suprafeței de 42.5 mp.

Au reiterat reclamanții și faptul că pârâții din prezenta cauză au formulat o cerere de chemare in judecată având ca obiect grănițuire și revendicare, pretinzând ca li s-a acaparat din teren, deși aceștia au arătat faptul că ori măsurătorile din acea perioadă nu erau precise, nefiind efectuate cu aparatură de specialitate, sens în care urmează ca instanța să observe că în contractul de vânzare cumpărare al autorilor pârâților, prin care N.V. a vândut proprietatea dobândită în anul 1935, prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935, făcându-se mențiunea că vânzătorul își rezerva dreptul de a folosi closetul amplasat pe terenul vândut.

Au concluzionat reclamanții în sensul că suprafața reală a terenului dobândit de N.V. cu prima soție prin contractul de vânzare cumpărare nr. …/1935 a fost în realitate 127.5, cât de altfel s-a înstrăinat, iar la momentul apariției Lg nr.18/1991 singura suprafață de teren rămasă în proprietate era de 185 mp, ce a fost înstrăinată, ori titlul de proprietate, apreciază reclamanții, a fost emis în mod greșit, fiind reconstituită incorect suprafața de 213 mp, având în vedere că suprafața ce trebuia reconstituită era de 185 mp, astfel cum este menționat în Certificatul de Moștenitor nr. …/.1988 și evidențele din registrul agricol si fiscal.

Au apreciat reclamanții că în mod eronat s-a emis acest Certificat de Moștenitor pentru suprafața de 28 mp, notarul excedând obligațiilor sale stabilite prin lege.

La termenul de judecată de la data de 17.03.2017 instanța a respins ca fiind neîntemeiate excepția lipsei interesului reclamanților în a formula acțiunea ca și a lipsei calității procesuale active a acestora -, ca excepții invocate de către pârâta P.L. pe cale de întâmpinare, așa cum s-a arătat anterior.

În cauză s-a administrat proba cu acte, a fost luat interogatoriu părților și a fost întocmit un raport de expertiză topografică de către expert V.M. -, raport ce a fost refăcut.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele :

Instanța va reține faptul că pe cale de întâmpinare (cerere depusă la data de 16.01.2017), pârâta P.L. a invocat excepția lipsei interesului reclamanților în a formula prezenta acțiune și respingerea acțiunii ca fiind introdusă de persoane care aveau un interes legitim.

Aceeași pârâtă a solicitat instanței ca, în cazul în care instanța va trece peste excepția invocată, să respingă acțiunea și să oblige reclamanții la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 31.01.2017, reclamanții și-au completat acțiunea și au solicitat instanței și constatarea nulității absolute parțiale a Certificatului de moștenitor nr…./.2017, în ceea ce privește masa succesorală reprezentată de terenul categoria curți construcții, în suprafață de 28 m.p.

Se va reține faptul că la data de 8.02.2017, pârâta P.L. a formulat întâmpinare față de cererea completatoare depusă de către reclamanți, în sensul că a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților față de această nouă cerere.

În urma analizei coroborate a datelor care rezultă din ansamblul probator cu susținerile părților, precum și cu dispozițiile legale în materie, instanța a apreciat că acțiunea completată formulată de către reclamanți, în baza probatoriului strict administrat în prezenta cauză, este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, instanța a constatat faptul că reclamanții G.M.-V. și G. M. dețin ca și titlu de proprietate pentru terenul categoria curți construcții, situat în .., str. … nr…, jud. Prahova, Sentința civilă nr…/.2012, pronunțată de Judecătoria Mizil, sentință rămasă definitivă prin nerecurare, respectiv asupra imobilului compus din teren în suprafață de 127,50 m.p. și asupra construcțiilor edificate pe acesta, respectiv o casă de locuit compusă din trei camere, o sală și o bucătărie, acoperită cu tablă și o anexă gospodărească - magazie, în suprafață construită totală de 77 m.p., edificată în anul 1956, fostă proprietate a vânzătorilor G.A. și G.I. dobândită, potrivit dispozitivului acestei sentințe, prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ../.1956 și transcris sub nr…/1956 (dar și potrivit Certificatului de moștenitor nr…./1981.

Instanța a luat act de aceea că prin Sentința civilă nr…./.2012, pronunțată de Judecătoria Mizil, reclamanților G.M.-V. și G. M. le-a fost admisă în totalitate acțiunea în constatare formulată în contradictoriu cu promitenții - vânzători G.A. și G.I. -, aceștia neformulând recurs tocmai din acest considerent.

De asemenea, instanța a luat act de aceea că, Sentința civilă nr…/.2012, pronunțată de Judecătoria Mizil are puterea lucrului judecat și face dovada deplină a întinderii maxime a suprafeței de teren categoria curți construcții deținută de către reclamanții G.M.-V. și G. M., în .., str. .. nr…, jud. Prahova -, în absența unui titlu de proprietate completator, deci în absența unui act juridic cu putere probatorie deplină în această materie.

În cazul în care reclamanții ar fi deținut în mod licit, în plus, față de suprafața de 127,50 m.p. , în cadrul curții îngrădite cu gard a acestora, autorii acestora, sau aceștia aveau posibilitatea să adreseze instanței a acțiune în constatarea dobândirii prin uzucapiune(sau prescripție achizitivă) dreptul de proprietate asupra vreunei suprafețe de teren alăturate celei indicate în prezentul paragraf -, evident în situația în care aceasta ar fi fost deținută public, pașnic și continuu într-o perioadă de timp îndelungată.

În ceea ce privește Titlul de proprietate nr.55.186/3.09.1996 emis în favoarea autorului (autorilor) pârâtei P.L., N.G.V. și respectiv N.V.E. și cu privire la suprafața a cărei cenzurare s-a solicitat și anume, suprafața de 213 m.p., instanța a reținute de o parte, faptul că potrivit Adresei nr…./..2017 emisă de Primăria orașului …, jud.Prahova, suprafața de 213 m.p., situată în intravilanul orașului …, str. … nr…., jud. Prahova a fost stabilită conform măsurătorilor efectuate de către Comisia Locală de Aplicare a legilor Fondului Funciar …..

Instanța va reține pe de altă parte și faptul că autorii pârâtei P.L., V. N. și N. A. au dobândit prin cumpărare de la numitul C.Ghe.M. B. un imobil compus din teren în suprafață de 170 m.p. și o construcție, situată în …, cu fosta denumire a străzii, …, nr.174, în prezent …, nr.188, la data de 7 mai 1935, prin Contractul autentificat sub nr…/.1935( Dosar atașat nr…./259/2016), ca și o altă suprafață de teren de 185 m.p. și un alt corp de clădire, la aceeași adresă, succesiv, în anul 1945, de la același vânzător, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…./.1945__, situație care relevă faptul că pârâta poate deține, din totalul deținut de către autorii săi de 335 m.p., teren intravilan categoria curți construcții, de la aceeași adresă, după vânzarea către autorii reclamanților a suprafeței de 127,50 m.p. (consfințită prin Sentința civilă nr…./.2012, pronunțată de Judecătoria Mizil), o diferență, suprafață chiar de 227,50 m.p. și nu doar de 213 m.p., cum s-a reconstituit în favoarea autorilor săi, prin Titlul de proprietate nr…../.1996.

Instanța a reținut un fapt deosebit de important, relevat de Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…./.1945 (fila 92 din Dosarul atașat nr…./259/2016) în sensul că cea de-a doua suprafață vândură autorilor pârâtei P.L., V. Gh.N. și O. E., de 185 m.p., (din str. .., nr.174, actuală …) se învecina la est, chiar cu proprietatea autorului pârâtei, V. Gh.N. și A., deci în principiu cu suprafața de 170 m.p. dobândită de către autorii pârâtei V. Gh.N. și A., situată tot pe str…și la același nr.174 , ca și suprafața de 185 m.p.

Ori, în speța de față, în situația în care reclamanții nu dețin un titlu de proprietate cu putere deplină probatorie, în ceea ce privește diferența dintre suprafața de 150,81 m.p. găsită cu ocazia măsurătorilor de către expertul V.M. și suprafața de 127,50 m.p., singura pentru care reclamanții dețin un titlu de proprietate incontestabil și anume Sentința civilă nr…./.2012, pronunțată de Judecătoria Mizil, chiar și în situația în care cele două proprietăți ale părților s-ar fi extins către str…., iar autorilor pârâtei P.L. nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren, care în principiu le-a rămas în proprietate, până la proba contrară, instanța nu poate cenzura în sensul solicitat, Titlul de proprietate nr…./.1996 opus de către pârâta P.L., atâta vreme cât reclamanții dețin mai mult decât au dobândit prin cumpărare de la autorii acestora, deci atâta vreme cât reclamanții dețin în fapt, în loc de 127,50 m.p., categoria curți construcții, suprafața de 150,81 m.p., categoria curți construcții, pentru care nu dețin titlu de proprietate, conform Planului de situație anexă la Raportul de expertiză topografie, refăcut, de la fila 170 (Vol.al III-lea al dosarului cauzei).

Având în vedere aceste considerente, instanța a respins acțiunea completată formulată de reclamanții G.M.-V. și G. M., privind cenzurarea Titlului de proprietate nr…../.1996 și a Certificatului de moștenitor nr…./.2017.

De asemenea, instanța a respins excepția lipsei interesului reclamanților în a promova cererea completatoare, motivat de faptul că orice cetățean are asigurat accesul liber la justiție, pentru a solicita constatarea unei eventuale încălcări sau vătămări a unui drept al acestuia, inclusiv a dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a unei părți din imobilul pentru care susține că deține un titlu de proprietate valabil din punct de vedere juridic.

În cazul în care reclamanții vor face dovada existenței altor acte juridice translative de proprietate, în ceea ce privește autorii pârâtei P.L., numiții V.N. și N.A. și care pot dovedi reducerea din punct de vedere juridic a proprietății autorilor pârâtei, de care nu au avut cunoștință în mod absolut și obiectiv , până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, aceștia pot formula în termenul legal o cerere de revizuire, dar, cu condiția ca, la rândul acestora să prezinte în completarea titlului acestora, reprezentat de Sentința civilă nr…./.2012, pronunțată de Judecătoria Mizil, referitor doar la deținerea cu titlu de coproprietari, doar a suprafeței de 127,50 m.p., a unui alt titlu de proprietate valabil din punct de vedere juridic.

În baza disp.art. 453 alin.1 Noul Cod de procedură Civilă, instanța a obligat reclamanții la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâta P.L.

Întocmit,

Judecător Popescu Anghelina

← Acţiune având ca obiect cerere de valoare redusă		Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială →

Acţiune având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a unui titlu de proprietate

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acţiune având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a unui titlu de proprietate