Ieşire din indiviziune. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria LIEŞTI Sentinţă civilă nr. 1919 din data de 12.02.2014
Problema de drept: acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil are caracterul unei acțiuni personale imobiliare. Competența teritorială de soluționare a unei astfel de acțiuni, înregistrată înainte de data de 15 februarie 2013, se determină în condițiile art. 5, 7 și, respectiv, art. 10 pct. 1 din codul de procedură civilă în vigoare la data înregistrării cererii.
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. xxxxxxxxx din data de 07.01.2013, reclamantul PL, cu domiciliul în comuna II, jud. Galați, și PV cu domiciliul în comuna II, jud. Galați a solicitat în contradictoriu cu pârâții SC, cu domiciliul în comuna B, jud. Prahova și BG cu domiciliul în comuna B, jud. Prahova ieșirea din indiviziune cu referire la succesiunea defunctului BC și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
În fapt, la data de 28.05.2000 s-a convenit cu vânzătoarele BS și SC să se vândă imobilele cu sumele de 20.000.000 lei vechi și 2175 dolari pentru acest lucru s-a încheiat o chitanță; ca și arvună s-a achitat suma de 20.000.000 lei vechi urmând ca restul de plată să fie achitat până la data de 28.05.2001. La data stabilită s-a achitat și diferența de preț și s-a intrat definitiv în posesia celor două imobile dar nu s-a putut perfecta vânzarea fără documentația tehnică cadastrală. Întocmirea documentației cadastrale nu s-a putut realiza fără acordul celuilalt proprietar pârâtul BG, părțile fiind în indiviziune dar vânzătoarele au menționat că acesta este de acord cu vânzarea și și-a primit partea sa de bani din prețul achitat.
Cum vânzătorii nu au făcut demersurile necesare în vederea contactării celuilalt coindivizar în vedewrea perfectării actului de vânzare-cumpărare s-a ajuns la imposibilitatea de a se perfecta aceasta prin notariat, astfel că, s-a ajuns la acțiunea de față.
Se solicită ieșirea din indiviziune în referire la cele două imobile cumpărătorii cotei defunctei BS ce deținea cota de ½ din imobil casa de locuit și teren aferent în suprafață de 1400 mp precum și 2/8 din cealaltă cotă de ½ ce a aparținut soțului defunct, 2/8 din suprafața de 1100 mp și cota de 3/8 a pârâtei SC iar restul cotei de 3/8 aparține pârâtului BG conform certificatului de moștenitor 86/11.05.2001. În ceea ce privește al doilea capăt al acțiunii pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
În drept se invocă prev. disp. art. 1073, 1075, 1077 CC art. 5 al. 2 din legea 54/1998 așa cum a fost modificată prin Legea 247/2005, în temeiul art. 111 c.p.c.
În dovedirea acțiunii reclamanții înțeleg să se folosească de proba cu martori, interogatoriu, expertiză tehnică de specialitate și acte, sens în care se depune la dosarul cauzei procura de reprezentare autentificată sub nr. 2607/2001, fila 11 dosar, chitanța fila 12,13, dosar, copie titlu de proprietate nr. 14751-70 eliberat pe numele BC, adeverința nr. 3216/2012 eliberată de Primăria comunei II, certificat de atestare fiscală nr. 3217/2012 eliberat de Primăria comunei II, fila 16 dosar, certificat de moștenitor nr. 86/11.05.2001,
Acțiunea este legal timbrată, s-a achitat taxa legala de timbru în suma de 916 lei, fila 10 dosar.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale, instanța constată următoarele:
Domiciliul pârâtei Scoruș Catrina este în comuna B, jud. Prahova.
Domiciliul indicat în petit al pârâtului BG este în comuna II, jud. Galați. Din actele depuse la dosar, precum și din dovezile de citare, a rezultat că domiciliul pârâtului BG nu este în comuna II.
Pe parcursul cercetării judecătorești, a fost indicat domiciliul real al pârâtului BG, ca fiind comuna B. Pe dovada de citare, a fost menționat faptul că pârâtul este plecat din țară.
Așadar, domiciliul ambilor pârâți este comuna B, situată în circumscripția Judecătoriei Ploiești.
Prin acțiunea civilă formulată, se solicită sistarea stării de indiviziune asupra imobilului situat în comuna Ivești, jud. Galați.
Prin al doilea capăt de cerere, se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare între părți.
Instanța apreciază că cererea principală vizează stabilirea dreptului de proprietate asupra imobilului, prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
Dacă se va stabili că reclamanții au dobândit un drept de proprietate (sau coproprietate), vor justifica astfel calitatea procesuală activă pentru a solicita sistarea stării de indiviziune. Cererea de sistare a stării de indiviziune este o cerere accesorie.
Potrivit art. 17 din codul de procedură civilă, cererile accesorii sunt în competența de soluționare a instanței competente să soluționeze cererea principală.
Potrivit Deciziei nr. 8/10.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil are caracterul unei acțiuni personale imobiliare. Competența teritorială de soluționare a unei astfel de acțiuni, înregistrată înainte de data de 15 februarie 2013, se determină în condițiile art. 5, 7 și, respectiv, art. 10 pct. 1 din Codul de procedură civilă în vigoare la data înregistrării cererii.
În ce privește competența stabilită prin art. 10 punctul 1 cod proc.civ, instanța constată că nu s-a prevăzut executarea contractului, fie și în parte, în circumscripția Judecătoriei Liești, ca urmare, sunt aplicabile prevederile art.5 cod proc.civ.
Așadar, instanța competentă în soluționarea cererii principale - prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare între părți - este Judecătoria Ploiești, în a cărei circumscripție se află domiciliile pârâților.
Instanța apreciază că dispozițiile art. 13 cod proc. civ., ce atrag competența exclusivă pentru cererea accesorie, nu sunt aplicabile, întrucât, prin reglementarea dată la art. 17, situat în titlul III - Dispoziții speciale - după cele referitoare la competență, înseamnă că legiuitorul a avut intenția de a deroga, prin prorogarea prevăzută, de la normele anterioare cuprinse în art. 1 - 16 cod proc. civ., în acest sens fiind și practica instanței supreme (decizia nr. 313/2010).
Pentru aceste motive, va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Liești, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei, invocată din oficiu.
Declină în favoarea Judecătoriei Ploiești competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul PL, cu domiciliul în comuna II, jud. Galați, și PV cu domiciliul în comuna II, jud. Galați, în contradictoriu cu pârâții SC, cu domiciliul în comuna B, jud. Prahova și BGcu domiciliul în comuna B, jud. Prahova.
Fără cale de atac, conform art. 158 alin 3 cod proc. civ.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2013.
| ← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Pretenţii. Jurisprudență Cereri → |
|---|
