încuviinţare executare silită. Jurisprudență Executarea silită
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 2454 din data de 24.11.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017: .................
Dosar nr. 25310/215/2017
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 2454/2017
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE: ........... - judecător
Judecător ................
Grefier ................
Pe rol, soluționarea apelului declarat de apelanta creditoare ..............., împotriva încheierii nr. .................., pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul cu nr. .............., având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este declarat în termen, este motivat și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, verificându-și competența, în raport de dispozițiile art. 131, art. 466, art. 95 pct.2, art. 94 lit. k C.pr.civ., constată că este competentă, general, material și teritorial în soluționarea prezentului apel.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 238 C.pr.civ., estimează durata cercetării procesului la un termen de judecată și, constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține cauza spre pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra apelului civil de față:
Prin încheierea nr. ................., pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă cererea de încuviințare a executării silite formulată de BEJ ........... prin executor judecătoresc ..........., privind pe creditoarea .............. și pe debitorul ..............., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarelele:
Potrivit art.632, alin.1 Cod procedură civilă executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit alin.2 " constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art.633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.";.
Conform art.664, alin.1 Cod procedură civilă, ,,Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel".
Astfel, potrivit art. 666, alin.5, pct.3 Cod proc.civ., instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă ,,înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe in cazurile prevăzute de lege".
În prezenta cauză, executorul judecătoresc ............., a formulat cerere pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.........., privind pe creditoarea ............. și pe debitorul .............
Potrivit cuprinsului contractului de credit nr. ............, intervenit între creditoarea ........... și debitoarea ............., acesta a fost încheiat online.
Însă, instanța a reținut faptul că există un dubiu cu privire la consimțământul debitoarei în condițiile în care nu s-a produs dovada parcurgerii etapelor online în vederea acordării creditului, nefiind depusă cererea de credit a debitorului împrumutat și nici dovada că acest credit a fost pus la dispoziția împrumutatului în contul indicat de acesta.
Din aceste motive, în temeiul art.666, alin.5, pct.3 N.C.p.c., instanța a respins cererea de încuviințare a executării silite, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditorul ............, prin care a solicitat desființarea încheierii pronunțate la data de ............ și rejudecând cauza, admiterea cererii așa cum a fost formulată, în sensul încuviințării cererii de executare silită împotriva debitoarei .............. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. .................
În esență, apelanta a arătat că debitoarea a contractat un credit de tip online, care nu obligă părțile să semneze electronic contractele. În acest sens a descris în amănunt procedura de acordare a creditului constând în autentificarea debitorului cu user-ul și parola în contul creat anterior, plasarea cererii de credit pentru suma totală de ......... lei și acceptarea înțelegerii aferente raportului juridic de creditare, prin bifarea căsuței corespunzătoare creditului contractat electronic.
Acceptarea se consideră realizată în momentul bifării căsuței corespunzătoare creditului contractat electronic. Acceptarea se consideră realizată în momentul bifării căsuței corespunzătoare din cadrul paginii de internet dedicată produsului de creditare. Consimțământul debitorului privind încheierea Contractului de Credit a fost exprimat prin bifarea căsuței privind acceptul Termenilor Generali și Condițiilor Speciale din data de ........, ora ..........., așa cum reiese din înscrisul "Extras din baza de date Informațională";, atașat prezentei, paragraful relevant fiind evidențiat cu galben.
Fără bifarea căsuței care reprezintă acceptul Termenilor Generali și a Condițiilor Speciale ("Contractul de credit"), după citirea acestora pe platforma electronică a apelantei, clienții acesteia nu pot primi credite. Subliniază faptul că platforma electronică a apelantei, nu permite din punct de vedere tehnic parcurgerea tuturor etapelor necesare aprobării creditului, dacă clienții nu acceptă electronic contractul de credit, prin bifarea căsuței care reprezintă acceptul acestuia.
Creditul a fost aprobat fiind transmis mesajul email de comunicare a aprobării contractului și ulterior fiind efectuat transferul bancar în contul debitorului.
Referitor la certificatul calificat de semnătură electronică al părților, apelanta a arătat că raportul juridic dintre creditoare și debitoarea ........... se materializează într-un contract încheiat la distanță, pentru care nu este necesar să existe un certificat de semnătură electronică. Sediul materiei acestei tipologii de contract este reprezentat de Ordonanța Guvernului 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distantă privind serviciile financiare (O.G. 85/2004).
Potrivit art. 3. lit a din O.G. 85/2004: "In sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: i) contract la distanță - contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor și un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanță sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte și la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicație la distanță; e) tehnica de comunicație la distanță - orice mijloc care, fără a necesita prezenta fizica simultană a celor două părți, consumator și furnizor, poate fi folosit pentru comercializarea ori promovarea la distanță a serviciilor financiare."
Potrivit articolului art. 8 din același act normativ: "Dacă părțile nu au convenit altfel, momentul încheierii contractului la distanță privind serviciile financiare îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa."; E-mail-urile transmise de către creditoare reprezintă în lumina reglementarilor în vigoare tocmai momentul încheierii contractului.
Spiritul reglementării contractelor semnate la distanță este tocmai lipsa semnăturii olografe datorată tehnicilor de comunicare la distanță la care face vorbire art. 3 lit. a din O.G. nr. 85/2004.
Faptul că s-a acceptat electronic cererea de credit debitorului și s-a virat în contul său suma prevăzută în contractul de credit reprezintă dovada indubitabilă a acceptării în condițiile legii a contractului de credit, fără a se impune existența certificatului calificat de semnătură electronică. A nega însușirea contractului de credit ca urmare a lipsei semnăturii, echivalează cu însăși negarea instituției contractelor semnate la distanță.
Apelanta a arătat, de asemenea, că potrivit art. 120 din O.U.G nr. 99/2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală încheiate de către o instituție de credit constituie titluri executorii.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 666 alin. 7 N.C.P.C., prevederile O.G. nr. 85/2004 și art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006.
Apelul a fost timbrat cu taxă de timbru în cuantum de ........ lei, achitată prin O.P. nr...............
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Deliberând asupra apelului, Tribunalul reține următoarele:
Dreptul de a porni executarea silită aparține creditorului. Acesta nu poate însă proceda la executarea silită pentru simplul fapt că posedă o creanță față de o altă persoană fizică sau juridică. Ordinea juridică recunoaște creditorilor posibilitatea de a-și valorifica drepturile lor numai în anumite condiții și cu respectarea unor reguli procedurale strict determinate.
Deși este o procedură necontencioasă, prin importanța pe care i-a apreciat-o și Curtea Consstituțională, încuviințarea executării silite este o etapă obligatorie a executării silite, în cadrul căreia se verifică de către instanță existența condițiilor esențiale necesare pornirii acesteia.
Potrivit art. 666 alin.5 NCPC, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă 1) cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;2) hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; 3)înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege;4) creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;5) debitorul se bucură de imunitate de executare;6) titlul cuprinde dispoziții care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită;7) există alte impedimente prevăzute de lege.
Interpretând dispozițiile art. 666 alin.5 pct. 3 NCPC rezultă că textul are în vedere nerespectarea condițiilor de formă prevăzute în legile speciale în cazul titlurilor executorii precum titlurile de credit, contractul de locațiune, contractul de leasing, etc.
În speță, s-a solicitat încuviințarea executării silite a unui contract de credit încheiat online prin intermediul unei platforme interactive de creditare găzduită de site-ul instituției financiare nebancare Zaplo IFN SA.
Este de necontestat că dispozițiile legale în materie atribuie caracterul de titlu executoriu și contractelor de credit încheiate de instituții financiar nebancare dar exigențele impuse de legea civilă impun ca și în acest caz, să fie respectate condițiile generale esențiale pentru validitatea oricărui act juridic, potrivit art. 1179 NCC, respectiv, capacitatea de a contracta, consimțământul părților, un obiect determinat și licit, o cauză licită și morală.
Din perspectiva verificării consimțământului la încheierea contractului, Tribunalul consideră necesar pentru un contract electronic de credit să fie semnat electronic sau olograf de ambele părți, semnătura fiind în esență cea care atestă acordul la creditare al celui care se împrumută.
Nu pot fi primite susținerile apelantei în sensul că instituția creditelor încheiate la distanță nu obligă părțile să semneze electronic contractele întrucât exprimarea acordului la încheierea contractului de credit nu este suficientă doar prin plasarea în mediul online a unei cereri de credit și acceptarea electronică a acesteia în cadrul profilului împrumutatului, ci se impune a fi însușită prin semnătură. Altfel, nu se poate considera că debitorul care s-a împrumutat și-a asumat contractul pentru că nu atestă nicăieri prin semnătură angajamentul său.
Trimiterile la prevederile OG nr. 85/2004 pe care le face apelanta nu sunt de natură să fundamenteze o altă teorie în legătură cu modul de încheiere a unui contract de credit online.
Se invocă dispozițiile art. 3 lit. "a" și art. 8 din acest act normativ.
Articolul 3 definește din punct de vedere juridic noțiunea de "contract la distanță" și cea de "tehnică de comunicație la distanță", în sensul că prin contract la distanță se înțelege contractul de furnizare de servicii financiare încheiat între un furnizor și un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare la distanță sau al unui sistem de furnizare de servicii organizat de către furnizor care utilizează în mod exclusiv, înainte și la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicație la distanță iar prin tehnică de comunicație la distanță, se înțelege orice mijloc care, fără a necesita prezența fizică simultană a celor două părți, consumator și furnizor, poate fi folosit pentru comercializarea ori promovarea la distanță a serviciilor financiare.
Nu se menționează nicăieri că un contract de acordare a serviciilor financiare se poate încheia valabil în lipsa semnăturii părților, ci se definește ca fiind încheiat la distanță, prin raportare la faptul că se folosește o tehnică de comunicare la distanță care nu necesită prezența fizică simultană a celor două părți contractante.
Nici art. 8 invocat nu adaugă elemente suplimentare care să fundamenteze teoria apelantei privind valabilitatea contractului încheiat online fără semnătură, acesta stipulând momentul încheierii contractului la distanță privind serviciile financiare, respectiv, momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator referitor la comanda sa.
Faptul că legiuitorul stabilește un anume reper în timp drept moment al încheierii contractului nu afectează principiul respectării formei ofertei și acceptării, în sensul că acestea trebuie emise în forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a contractului.
În speță, contractul a cărui executare silită se solicită a fi încuviințată nu este semnat olograf și nici nu are încorporată atașată sau asociată o semnătură electronică, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv, generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Fiind încheiat online, se consideră din punct de vedere juridic ca fiind un contract încheiat "între prezenți", fiind necesar a se analiza prin prisma tuturor condițiilor pe care legea le impune contractelor clasice încheiate în mod valabil, și în plus, fiind încheiat prin mijloace electronice, se instituie obligația probării sale și din perspectiva prevederilor legii privind semnătura electronică, Legea nr. 455/2001.
În acest sens, art. 7 alin.3 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic prevede că proba încheierii contractelor prin mijloace electronice și a obligațiilor care rezultă din aceste contracte este supusă dispozițiilor de drept comun în materie de probă și prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Mai mult, același act normativ prevede ca semnătura electronică să aparțină ambelor părți ale contractului (debitorul și creditorul).
Având în vedere considerentele expuse, constatând că nu sunt îndeplinite dispozițiile legale privind existența unui titlu executoriu care să constate o creanță certă, lichidă și exigibilă, soluția instanței de fond se impune a fi menținută, astfel că, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin.1 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DE C I D E
Respinge apelul declarat de apelanta-creditoare ............, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. .........., având CUI 3......., cu sediul în ..........., împotriva Încheierii nr. ............., pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. .........., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la ....................
Red.jud.
..........
Tehnored. ..........
| ← Sanctiuni complementare. Jurisprudență | Solicitarea suspendării executării deciziei prin care s-a... → |
|---|
