Sanctiuni complementare. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 1713 din data de 27.11.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:381.001713
Dosar nr. 21629/215/2016
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1713/2017
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2017
Completul compus din:
Președinte
Pe rol judecarea cauzei privind pe apelanta .... și pe intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR-DIRECȚIA SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL-DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALA CRAIOVA-BIROUL VAMAL AEROPORT CRAIOVA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție seria .. împotriva sentintei civile numărul . pronuntată de Judecătoria Craiova .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2017, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință.
Având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 20.11.2017 și ulterior pentru azi, 27.11.2017, când, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului , constată următoarele:
Prin sentinta civila numărul .., Judecătoria Craiova a respins plângerea contravențională formulată de petenta ..., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CRAIOVA, ca fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, în raport de aspectele formale, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor impuse de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De asemenea, instanta de fond a retinut faptul ca motivele de nelegalitate invocate de petenta nu sunt intemeiate.
S-a menționat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ.
Instanta de fond a facut referire la dispozitile art.66 si art. 67 din Codul Vamal al României precum si la dispozitiile art. 612 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin H.G. nr.707/2006 cu completările și modificările ulterioare, aratand ca persoanele fizice pot introduce sau scoate din țară mărfuri fără caracter comercial, în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
S-a facut referire de asemenea la dispozițiile art. 614 din Codul vamal referitoare si la art. 130, art. 139, art. 152, cap. 2, art. 201 din Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, precum si la Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale prevede acele cazuri în care, datorită unor împrejurări deosebite, se acordă scutirea de la plata taxelor la import și la export, precum și exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul articolului 133 din tratat atunci când mărfurile sunt puse în liberă circulație sau sunt exportate în afara teritoriului vamal al Comunității. Instanta a aratat ca se acorda scutire de taxe vamale numai conform art.84 atunci când articolele oferite cadou sunt oferite ocazional; atunci când, prin natura, valoarea sau cantitatea nu reflectă niciun interes comercial; dacă nu sunt folosite în scopuri comerciale.
Insanta a facut referire si la dispozitiile art.1 pct.6 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.2454/1993 privind dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr.2913/92 privind instituirea Codului Vamal Comunitar, modificat prin Regulamentul (CE) NR. 1192/2008 al Comisiei din 17 noiembrie 2008, aratand ca mărfuri cu caracter necomercial reprezintă, mărfuri a căror punere sub regimul vamal în cauză se face ocazional și a căror natură și cantitate arată că sunt destinate uzului privat, personal sau familial al destinatarilor sau persoanelor care le transportă sau care au destinația evidentă de cadouri.
Instanta de fond a retinut ca la data de 20.07.2016, cu adeverințele de reținere a bunurilor nr.2-47, autoritatea vamală a reținut la punctul vamal Aeroportul Craiova, bunuri pentru care petenta figura ca destinatar și pentru care nu a solicitat regim vamal de punere în liberă circulație, inventariate, in urma expertizării preliminare in Comisia de Metale prețioase fiind păstrate in tezaurul trezoreriei Statului.
Apărarea petentei în sensul că bijuteriilor au fost introduse în țară prin Aeroportul Otopeni și că organele vamale de acolo nu i-au solicitat să întocmească o declarație vamală în acest sens precum și susținerea acesteia în sensul că bijuteriile erau de uz personal, nu au fost reținute de instant de fond având în vedere, cantitatea și natura bunurilor care fac obiectul adeverințelor de reținere mai sus indicate, aratandu-se ca autoritatea vamală în mod corect a constatat că, mărfurile în cauză, nu fac obiectul trimiterilor "fără caracter comercial". S-a aratat ca raportat la dispozițiile legale ce reglementează efectuarea formalităților vamale la intrarea in spațiul comunitar(UE), respectiv Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, petenta nu face dovada ca bijuteriile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii au fost prezentate în vamă imediat si nici dovada ca a întocmit declarația sumară de intrare sau ca a i s-a acordat o derogare de la obligația de depunere a unei declarații sumare de intrare. S-a mai aratat si faptul ca procesul-verbal de contraventie a fost semnat fara obiectiuni de catre petenta.
Instanta de fond a mai aratat ca nu pot fi retinute sutinerile petenteii potrivit carora nu era necesara declararea scrisa sau efectuarea altor formalitati vamale la introducerea pe teritoriul vamal comunitar a bijuteriilor din aur, intrucat au fost achiziționate pentru uzul personal si pentru membrii familiei viitorului soț de origine indiană, astfel incat acestea intra in categoria mărfurilor cu caracter necomercial, pentru care este suficienta declararea verbala a acestora in fata autoritatilor vamale, deoarece cantitatea de 4,800 kg bijuterii din aur este foarte mare pentru a putea fi considerata marfa fara caracter comercial pentru care importul beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale, a TVA-lui si accizei si pentru care nu este obligatorie declararea scrisa, cantitatea de bijuterii găsita si confiscate fiind una însemnata și care depășește cu mult noțiunea de bijuterii pentru uzul personal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta .... criticând sentința pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea apelului.
Mai întâi petente a arătat că în cuprinsul procesului verbal se observa ca acesta nu indica decât numele, CNP-ul contravenientului si adresa sa, în ceea ce privește arătarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei, acestea lipsesc cu desăvârșire.
Petenta a arătat că la momentul efectuării controlului vamal, efectuat în aeroportul Otopeni București, organele de control nu au reținut în sarcina sa săvârșirea vreunei fapte contravenționale sau de altă natură, acestea apreciind că a îndeplinit toate obligațiile legale, dând toate declarațiile necesare introducerii în țară a bijuteriilor confiscate, făcând totodată dovada provenienței acestor bijuterii și a scopului pentru care au fost achiziționate. Or atâta vreme cât organele de control vamale din cadrul aeroportului București Otopeni nu au constatat vreo abatere săvârșită cu ocazia introducerii în țară a bijuteriilor, este inadmisibil ca alte organe de control din cadrul aceleiași instituții să constate că de fapt a săvârșit vreo abatere în data de 19-07-2016, data la care au fost introduse în țară bijuteriile.
S-a mai precizat ca in cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu se menționează dacă are o ocupație, care este aceasta, pentru a putea dovedi posibilitatea cumpărării acestor bunuri, dovada achitării lor si nici nu se face vorbire despre faptul ca era însoțită de alte persoane sau că dimpotrivă, eram singura in momentul in care s-a prezentat la aeroport in vederea plecării la Londra.
Apelanta a aratat ca a precizat ca nu are obiectiuni deoarece a fost lăsata sa dea explicații si lamuri, chiar detalii, chiar daca nu toate au fost consemnate si i s-a lăsat impresia ca este înțeleasa si ca, oarecum, lucrurile se vor îndrepta, in sensul ca bunurile îi vor fi restituit.
Din punctul de vedere al apelantei, situația de fapt reținuta in actul contestat nu este conforma cu realitatea. Aceasta a arătat că este adevărat ca la data si ora indicata in procesul verbal de contravenție s-a prezentat la Aeroportul Craiova in vederea părăsirii tarii, cu destinația Londra, însoțita de mama si fiul sau. Cu aceasta ocazie, a spus organelor vamale ca are in bagajul de mana o cantitate mai mare de aur, in bijuterii. In acel moment, organele vamale au început sa se agite, i-au cerut sa desfaca cele doua cutii in care erau ambalate bijuteriile, au fost controlate si i-au fost cerute actele de proprietate ale acestora. Apelanta a arătat că a pus la dispoziția organelor de control actele de proprietate ale bijuteriilor, respectiv facturile nr. ...din precum si actul însoțitor datat 20.07.2016, de unde rezulta ca a achiziționat bunurile, firma de unde le-am cumpărat - Thattil Jewellers - modalitatea in care am făcut plata si, implicit, legalitatea tranzacției si a posesiei bunurilor. În continuare s-a arătat că i s-a cerut un document vamal ce trebuia emis de organele vamale din Aeroportul București Otopeni, document pe care nu l-am putut prezenta întrucât nu i-a fost emis nimic de la vama București - Otopeni.
Apelanta a arătat că a intrat in tara cu bijuteriile, s-a deplasat la Slatina pentru a-si lua mama si fiul si, la data de 20.07.2016. ora 15,30 a vrut sa părăsesc tara spre Londra prin Aeroportul Craiova, ocazie cu care, ca si la intrarea in tara, a raportat existenta cantității de cca. 4,800 kg de bijuterii din aur asupra sa, in bagajul de mana.
Dat fiind faptul ca nu a avut asupra sa un document eliberat de autoritățile vamale de la București, in 19.07.2016., in legătura cu bijuteriile, a determinat autoritățile vamale de la Craiova sa sancționeze contravențional si sa-i retina bijuteriile in vederea confiscării, susținând ca s-a sustras de la plasarea sub regim vamal al acestor bunuri
Apelanta a aratat ca daca ar fi dorit sa se sustrag, nu ar fi declarat bijuteriile din aur la ieșirea din Dubai, ocazie cu care pe verso facturilor s-a înregistrat acest lucru.
S-a arătat că rste evident ca, in condițiile in care a achitat o valoare atât de mare pentru achiziția acestor bijuterii, nu se punea problema sa nu achit taxele vamale de tranzit prin România a acestor bunuri, însă nimeni nu mi-a solicitat acest lucru.
Apelanta a indicat si faptul ca s-a deplasat special in Dubai in vederea achiziționării acestor bijuterii întrucât viitorul său soț este de origine indiana si in tara sa tradiția impune ca viitoarea mireasa sa ofere familiei si rudelor viitorului soț cantități substanțiale de bijuterii de aur.
Din punctul de vedere al apelantei este evident faptul că a dat dovadă de bună credință pe tot parcursul derulării evenimentelor, neexistând vreo dovadă în sensul că ar fi urmărit sa eludeze dispozițiile legale, să se sustragă de la efectuarea vreunui control vamal, astfel lipsa vinovăției sale este incontestabilă, fapta reținută în sarcina mea fiind inexistentă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Apelul a fost legal timbrat cu 20 de lei taxă judiciara de timbru, în baza art. 19 din O.U.G. 80/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, menținerea sentintei ca temeinică și legală.
În motivare s-a arătat că lipsa unor mentiuni lipsa unor mențiuni ale procesului-verbal nu conduce automat la anularea acestuia. Exista anumite elemente ale căror lipsa este sancționată cu nulitatea expresa de articolul 17 al Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, lipsa celorlalte elemente prevăzute in articolul 16 ducând la anularea procesului verbal numai in situația in care se provoacă o vătămare unei persoane, iar aceasta persoana, înțelege sa invoce si sa dovedească acea vătămare, nulitatea fiind relativa si virtuala.
S-a aratat ca în speța, petenta nu poate dovedi o vătămare, deoarece nu a săvârșit o contravenție de natura celor în care este necesar sa se cunoască ocupația si locul de munca, aceste mențiuni neavând nicio legătura cu sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Cu privire la împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptei, acestea au fost descrise amănunțit in anexa 1 a procesului verbal, iar gravitatea faptei a fost stabilita de legiuitor prin actul normative sancționator.
Cu privire la fondul cauzei intimata a arătat ca procesul-verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie și că la data de 20.07.2016, cu adeverințele de reținere a bunurilor nr.2-47, autoritatea vamală a reținut la punctul vamal Aeroportul Craiova, bunuri pentru care petenta figurează ca destinatar și pentru care nu a solicitat regim vamal de punere în liberă circulație, inventariate, in urma expertizării preliminare in Comisia de Metale prețioase fiind păstrate in tezaurul trezoreriei Statului, in gropul nr.164.
S-a considerat că având în vedere, cantitatea și natura bunurilor mai sus menționate, care fac obiectul adeverințelor de reținere mai sus indicate, autoritatea vamală în mod corect a constatat că, mărfurile în cauză, nu fac obiectul trimiterilor "fără caracter comercial", astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de vămuire.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 471 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedura civila, Codul Vamal al României, Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii nr.2446/2015, Regulamentul de punere in aplicare nr. 2447/2015 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispoziții din regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii.
Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr..... și prin anexa la acest proces verbal, intocmit de agentul constatator Privantu George Daniel din cadrul Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională Vamală Craiova - Serviciul Supraveghere și Control Vamal - Biroul Vamal Aeroport Craiova, petenta .... a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 3000 lei în baza art.653 lit.a din HG 707/2006 cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 20.07.2016 ora 15:30 în localitatea Craiova, județul Dolj s-a prezentat la Aeroportul Craiova, pe sensul de ieșire din țară împreună cu bagajul însoțit pentru cursa aeriană nr.W6 3753, Craiova-Londra, iar la controlul bagajului de mână efectuat cu aparatele raze X tip Rapiscan a fost constatată prezența în bagajul de mână aparținând petentei a două colete cântărind împreună aproximativ 4,800 kg conținând diverse bijuterii din metal galben, presupus a fi aur, cu și fără pietre de diverse culori.
S-a mai reținut în anexa la procesul verbal că pentru aceste bunuri petenta a prezentat facturi de achiziție și, constatând că bunurile provin din afara Uniunii Europene, fiind în cantități considerate a depăși uzul personal, și întrucât numita Stegaru Elena Corina nu a prezentat dovada efectuării formalităților vamale pentru bunurile în cauză la intrarea în spațiul comunitar, agentul constatator a reținut că susnumita s-a sustras de la plasarea sub regim vamal a acestor bunuri, încălcând următoarele acte normative coroborate: - art.139, 158 si 201 din Regulamentul UE nr.952/201|3 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codul vamal al Uniunii; -art.135 si 138 din Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii nr.2446/2015; -art.219 din Regulamentul de punere in aplicare nr.247/2015 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii.
S-a mai reținut în cuprinsul procesului verbal că în conformitate cu art.653 alin.1 lit.a din HG 707/2006 cu modificările ulterioare se confiscă de la contravenient bunurile conform ARB nr.-nr.47/20.07.2016, precum și faptul că bunurile reținute urmează să fie predate la Trezorerie.
Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în prezența petentei, care l-a și semnat după ce la rubrica alte mențiuni s-a consemnat "nu sunt obiecțiuni".
Art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 707/2006 prevede că sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal constituie contravenție, iar în acest caz bunurile se confiscă.
In ceea ce priveste motivul de apel referitor la faptul ca procesul-verbal de contraventie este nelegat din cauza faptului ca in cuprinsul procesului verbal nu se menționează ca apelanta are vreo ocupație, care este aceasta, pentru a putea dovedi posibilitatea cumpărării acestor bunuri, dovada achitării lor și nici nu se face vorbire despre faptul că era însoțită de alte persoane, sau dacă dimpotrivă, era singură în momentul în care s-a prezentat la aeroport în vederea plecării la Londra, instanța de control judiciar arata ca in mod corect instanta de fond a reținut ca acest motiv nu se regăsește în cazurile strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art.17 din O.G. nr. 2/2001, atrăgând nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție și fiind necesar ca petenta să dovedească vătămarea produsă ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. In mod corect s-a constatat ca apelanta petenta, nu a făcut dovada producerii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanta de control judiciar mai arata si faptul ca in cuprinsul procesului-verbal de contraventie agentul constatator a descris in mod complet fapta retinuta in sarcina petentei apelante.
Cu privire la motivul de apel referitor la faptul ca situatia de fapt retinuta de agentul constator nu corespunde realitatii, deoarece nu s-a sustras de la plasarea sub regim vamal a bunurilor, neexistand nicio dovada ca a dorit sa eludeze dispozitiile legale, in contextul in care organele de control vamale din cadrul aeroportului Otopeni nu au constatat vreo abatere savarsita cu ocazia introducerii in tara a bijuteriilor, tribunalul arata ca apelanta petenta nu contesta faptul ca a introdus in tara bijuteriile respective si nici nu contesta faptul ca avea obligatia declararii bunurilor in vederea plasarii acestora sub regim vamal.
Instanta de control judiciar arata ca instanta de fond a analizat in mod amplu dispozitiile legale aplicabile in speta concluzionand in mod corect faptul ca raportat la dispozițiile legale ce reglementează efectuarea formalităților vamale la intrarea in spațiul comunitar(UE), respectiv Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, petenta nu face dovada ca bijuteriile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii au fost prezentate în vamă imediat si nici dovada ca a întocmit declarația sumară de intrare sau ca a i s-a acordat o derogare de la obligația de depunere a unei declarații sumare de intrare. Trebuie mentionat ca apelanta petenta nu se poate prevala de necunoasterea dispozitiilor legale, iar faptul ca autoritatile vamale de la aeroportul Otopeni nu au constatat nicio abatere cu ocazia introducerii in tara a bijuteriilor, nu are semnificatia indeplinirii obligatiilor vamale de catre apelanta petenta, neexistand nicio dovada in acest sens.
Din punctul de vedere al tribunalului, instanta de fond a retinut in mod justificat ca nu pot fi retinute sutinerile petentei potrivit carora nu era necesara declararea scrisa sau efectuarea altor formalitati vamale la introducerea pe teritoriul vamal comunitar a bijuteriilor din aur, intrucat au fost achiziționate pentru uzul personal si pentru membrii familiei viitorului soț de origine indiană, astfel incat acestea intra in categoria mărfurilor cu caracter necomercial, pentru care este suficienta declararea verbala a acestora in fata autoritatilor vamale, deoarece cantitatea de 4,800 kg bijuterii din aur este foarte mare pentru a putea fi considerata marfa fara caracter comercial pentru care importul beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale, a TVA-lui si accizei si pentru care nu este obligatorie declararea scrisa, cantitatea de bijuterii găsita si confiscate fiind una însemnata și care depășește cu mult noțiunea de bijuterii pentru uzul personal.
Considerand ca procesul-verbal de contraventie a fost legal si temeinic intocmit, tribunalul va analiza in continuare sanctiunile applicate.
In cee ace priveste sanctiunea amenzii, tribunalul arata ca a fost aplicata cu respectarea dispozitiilor legale si ca este proportional cu gradul de pericol social al faptei savarsite.
Tribunalul arata ca sancțiunea complementară a confiscarii se aplică în mod automat alături de sancțiunea principală in baza art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 707/2006, însă atunci când procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este supus analizei instanței, aceasta trebuie să aibă posibilitatea aprecierii asupra oportunității aplicării acestei sanctiuni, altfel, accesul la justiție ar fi unul formal și lipsit de eficiență.
O sancțiune aplicată de autorități, indiferent de natura acesteia, trebuie apreciată și analizată în mod concret, de sine stătător și nu aplicată formal, chiar dacă legea prevede acest lucru, iar instanța trebuie să verifice dacă a fost păstrat un just echilibru între cerințele interesului general al societății, respectiv caracterul represiv al acestor fapte contravenționale și caracterul excesiv al sarcinii ce i se va impune contravenientului prin aplicarea unor sancțiuni.
În aprecierea oportunității și proporționalității aplicării sancțiunii complementare, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 și art. 6 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform cărora sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei, urmând a fi coroborate cu art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede că în soluționarea plângerii contravenționale, instanța va decide și asupra sancțiunii aplicate, fără a se face distincție între sancțiunile principale și cele complementare.
Instanta de control judiciar mentioneaza si faptul ca in hotararea Tanasov c. Romaniei din data de 31.10.2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit ca masura confiscarii unor bunuri ca urmare a aplicarii art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 707/2006 nu este proportionala, fiind excesiv de impovaratoare si ca reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate prevazut de art. 1 al Protocolului nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Tribunalul arata ca prin aplicarea sanctiunii confiscarii a avut loc o ingerinta in dreptul de proprietate al apelantei si ca ingerinta a urmarit un scop legitim, insa trebuie sa se analizeze daca a existat o legatura de proportinalitate intre mijloacele folosite de autoritati pentru a atinge scopul legitim si dreptul apelantei de a se bucura de bunurile sale.
Instanta de control judiciar are in vedere ca fapta apelantei de a introduce in tara bijuteriile confiscate nu este ilegala, ca originea legala a bijuteriilor confisate nu a fost contestata de autoritata, iar apelanta a prezentat documente, respectiv facturile nr. PS 008955 si PS 008946 din 17.07.2016. si PS008957 precum si actul însoțitor datat 20.07.2016, de unde rezulta ca a achiziționat bunurile, firma de unde le-am cumpărat - Thattil Jewellers - modalitatea in care am făcut plata si, implicit, legalitatea tranzacției si a posesiei bunurilor.
Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca la dosarul cauzei nu exista dovada ca apelanta ar figura cu fapte inscrise in cazierul judiciar, ca ar fi existat acuzatii penale in sarcina sa, sau ca prin aplicarea masurii confiscarii autoritatile au urmarit inlaturarea unei activitati ilegale.
Instanta de control judiciar are in vedere si faptul ca masura confiscarii nu a fost menita sa reprezinte o compensatie pecuniara pentru un prejudiciu cauzat statului, iar pe de alta parte nu s-a dovedit ca sanctiunea amenzii nu este suficienta pentru a asigura scopul punitiv si preventiv al sanctiunii si pentru a preveni savarsirea altor fapte.
Fata de aceste imprejurari, tribunalul constata ca sanctiunea confiscarii este disproportionata, fiind o sarcina excesiva pentru apelanta, motiv pentru care va inlatura aceasta sanctiune.
Pentru considerentele expuse anterior, în conformitate cu dispozitiile art. 480 alin. 2 din Codul de procedura civila, tribunalul va admite apelul și va schimba sentința apelata si va admite în parte plângerea contravențională în sensul că va înlătura sancțiunea complementară a confiscării bunurilor mobile si va menține restul dispozițiilor procesului verbal de contravenție nr. 2/20.07.2016.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta ..... în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR-DIRECȚIA SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL VAMAL-DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALA CRAIOVA-BIROUL VAMAL AEROPORT CRAIOVA, cu sediul în CRAIOVA, str. Mitropolit Firmilian, nr. 2, județul Dolj, județul Dolj, împotriva sentintei civile numărul .... pronuntată de Judecătoria Craiova.
Schimbă sentința apelată.
Admite în parte plângerea contravențională în sensul că înlătură sancțiunea complementară a confiscării bunurilor mobile.
Menține restul dispozițiilor procesului verbal de contravenție nr. 2/20.07.2016.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Noiembrie 2017.
Red ...
| ← Divorţ. Jurisprudență Minori | încuviinţare executare silită. Jurisprudență Executarea silită → |
|---|
