Inlocuire masura arestare preventiva cu o masura mai usoara - masura controlului judiciar
| Comentarii |
|
Tribunalul IALOMIŢA Hotărâre nr. 3 din data de 12.05.2014
Judecător de drepturi și libertăți
Înlocuire măsură arestare preventivă cu o măsură preventivă mai ușoară - măsura controlului judiciar
Înlocuirea măsurii arestării preventive ca o măsură mai ușoară se face din oficiu sau la cerere dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului se apreciază că măsura mai ușoară este eficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.
Sediul materiei: art. 242 alin. 2, art. 211, art. 217 alin. 7 Cod procedură penală.
Încheierea din 12.05.2014.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița, sub nr.XX/98/2014, inculpatul, D.R. (date), a solicitat inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar.
In motivarea cererii se sustine indeplinirea conditiilor cerute de art.242 Cod procedură penală pentru luarea unei masuri mai blânde, apreciindu-se, in raport de circumstantele personale ale inculpatului, care s-a predat de buna voie Arestului IPJ Ialomița, a recunoscut tot ceea ce a întreprins în perioada 2009-2011, regretă cele întâmplate și este la primul contact cu legea penală, că măsura controlului judiciar ar fi suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 alin.1 Cod procedură penală.
Inculpatul se angajează să respecte toate obligațiile ce-i vor fi impuse de instanță și invocă declarația completă pe care a dat-o referitoare la acuzațiile ce i-au fost aduse.
Își întemeiază cererea pe dispozițiile art.242, art.211 și art.215 alin.7 Cod procedură penală.
Prin Ordonanta din xx.xx. 2014 s-a dispus inceperea urmaririi penale in prezenta cauza cu privire la infractiunile de constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art.367 alin.1,2 si 3 Cod penal, cu apl.art.5 alin.1 Cod penal, evaziune fiscala prev. de art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea nr.241/2005 si spalare a banilor prev. de art.29 alin.1 lit.a,b,c din Legea nr.656/2002.
Prin Ordonanta din xx.xx. 2014, s-a dispus efectuarea in continuare, a urmaririi penale, cu privire la aceste fapte, fata de un numar de 27 de suspecti, printre care si Dimulescu Remus.
La data de 5 martie 2014 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de mai multi inculpati, printre care si D.R., prin prisma infractiunilor prev.de art.367 alin.1,2,3 Cod penal, cu apl.art.5 alin.1 Cod penal, de art.9 alin.1 lit.c alin.3 din Legea nr.241/2005 si de art.29 alin.1 lit.a, b,c din Legea nr.656/2002.
S-a retinut ca, in esenta, in perioada 2009-2011, s-a constituit un grup infractional organizat ce a actionat in mod coordonat prin executarea unor activitati specifice evaziunii fiscale, concretizate in evidentierea, in actele contabile ale mai multor societati comerciale, a unor cheltuieli fictive, activitate dublata de transferuri succesive ale sumelor de bani pretins a reprezenta contravaloarea operatiunilor nereale astfel evidentiate, in scopul ascunderii originii lor ilicite.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul D.R., a avut calitatea de împuternicit în relațiile cu banca (U.T. Bank) pentru societățile L.W. SRL, B.I. SRL, societate care în perioada 2010-2011 au primit în cont sume importante de bani
Inculpatul D.R. a avut calitatea de împuternicit in relațiile cu banca (U.T. BANK) pentru societățile L.W. SRL, B.I. SRL, societăți care in perioada 2010-2011 au primit in cont sume importante de bani (B. : peste 5,5 milioane lei de la SC D.R. si A.P., din care au fost făcute plăți către membrii grupului și alte societăți controlate de grup; L.W : peste 7,7 milioane lei prin U.T. Bank, din care au fost făcute plăți către membrii grupului - aprox 5 milioane lei, inclusiv D.R. - circa 1,2 milioane lei; peste 4,6 milioane lei prin BC C., din care au fost făcute plăți către membrii grupului si alte societăți controlate de grup, inclusiv D.R. - peste 2 milioane lei). De asemenea, inculpatul a controlat in fapt activitatea societății G.D. SRL, din conturile căreia a incasat, prin virament bancar, suma 144.000 lei.
Prin încheierea din XX.XX. 2014 pronunțată de Tribunalul Ialomița, s-a dispus arestarea preventivă, în lipsă, a inculpatului D.R. pe o perioadă de 30 de zile de la data prinderii, inculpatul fiind încarcerat la 14 martie 2014.
Ulterior, prin încheierea din X.X. 2014 s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT-BT Ialomița și s-a dispus prelungirea arestării preventive pentru o perioadă de 22 zile, până la data de 4 mai 2014.
A urmat o nouă prelungire pronunțată prin încheierea din XX aprilie 2014 a judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Ialomița, intrată în puterea lucrului judecat prin decizia Curții de Apel București din XX.XX.2014, urmare a respingerii contestației.
În ceea ce privește cererea formulată de inculpat de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai blândă (cea a controlului judiciar), judecătorul de drepturi și libertăți o apreciază neîntemeiată și urmează a o respinge, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 242 alin. (2) C. proc. pen.: ,, Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin (1) C.proc.pen";.
Scopul prevăzut la art.202 alin.1 Cod procedură penală se referă la asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Față de dispozițiile legale sus-citate, Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și raportat la periculozitatea faptelor, că la acest moment luarea măsurii controlului judiciar nu este suficientă pentru asigurarea scopului prev. de art.202 alin.1 Cod procedura penala, măsura arestării preventive fiind, în continuare, mai potrivită.
Judecatorul de drepturi si libertati isi intemeiaza opinia pornind de la natura si gravitatea faptelor, de la modalitatea de săvârșire a acestora, de la rolul concret al inculpatului în desfășurarea activității infracționale, dovedit inclusiv prin depozițiile celorlalți participanți, infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat, determinand o tulburare puternica a sentimentului de siguranță colectivă de natură să justifice detenția.
Judecatorul consideră că la acest moment lăsarea în libertate a inculpatului, dupa doar două luni de detentie, ar avea un puternic impact emoțional negativ la nivelul întregii comunități, prin sentimentul de insecuritate pe care l-ar produce în rândul societății civile, determinat în primul rând de împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, precum si de rezonanta sociala indiscutabilă a acestor infracțiuni. Este adevărat că sunt infracțiuni economice care nu se comit prin violență, dar această caracteristică a faptelor nu poate constitui o circumstanță în favoarea cercetării în stare de libertate. În caz contrar ar însemna să se încurajeze comiterea unor fapte de o asemenea amploare, cu consecințe grave pentru mersul societății, iar ulterior autorii să se apere invocând caracterul nonviolent al faptelor, atitudinea sinceră, ori situația familială sau atitudinea de recunoaștere a faptelor. Dimpotrivă, circumstanțe precum: calitatea de familist, lipsa antecedentelor penale și, deci, o conduită ireproșabilă în societate până la un moment dat, ar trebui să responsabilizeze persoana în cauză, nu să îi asigure elemente în apărare.
Mai mult decât atât, analiza probelor administrate pana in prezent in cauza, inclusiv propria-i declaratie, creeaza suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunile in legatura cu care este de cercetat si nu poate fi primita apararea in sensul ca în momentul în care a fost contactat de inculpatul Timofanovici Lucian, nu ar fi conștientizat că se implică într-o activitate din sfera penală.
Așadar, circumstantele personale ale inculpatului, precum atitudinea sincera, faptul că s-a predat autorităților, aspectul ca are domiciliu stabil și o viață de familie normală, problemele de sănătate ale soției, relevate și cu ocazia cuvântului pe fond în fața judecătorului de drepturi și libertăți, nu pot fi considerate, cel putin la acest moment, dupa doar două luni de detentie, in favoarea inlocuirii masurii arestarii preventive cu o alta mai blanda, circuitul complex creat de inculpat in colaborare cu alte persoane pentru a ascunde caracterul ilicit al operatiunilor financiar-contabile, cu consecința prejudicierii bugetului de stat, conducând la o gravă perturbare a ordinii publice și a climatului firesc al acesteia, valori ce se regăsesc în jurisprudența constantă a ÎCCJ.
Nu poate fi omisă nici existenta unui numar mai mare de suspecti și inculpați în cauză, consecinta atragerii unui numar mare de persoane in activitatea infractionala, aspect față de care, cel putin la acest moment, perioada petrecuta in arest nu este nici exagerată și nici suficientă pentru atingerea scopului măsurilor preventive dispusă la 6 martie 2014 și pusă în executare, în cazul inculpatului, la 14 martie 2014.
Trebuie avută în vedere inclusiv soluția pronunțată de instanța superioară, Curtea de Apel București, la o dată recentă, XX mai 2014, când a decis menținerea în stare de arest a inculpatului D.R., alături de ceilalți membri ai grupului infracțional, astfel că pronunțarea unei încheieri contrare la acest moment, după numai 7 zile, ar contraveni scopului măsurilor preventive, astfel cum a fost reglementat de legiuitor.
Față de cele de mai sus, judecătorul de drepturi și libertăți va respinge, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a controlului judiciar, apreciind ca cel putin la acest moment masura arestarii preventive este singura necesara si suficienta pentru asigurarea scopului procesului penal, cu consecinta obligarii inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Vazand si disp.art.204 Cod procedura penala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, formulată de inculpatul, D.R. (date).
Obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de contestație în 48 ore de la comunicare.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 12.05.2014.
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI, GREFIER,
| ← Incheierea de admitere a propunerii de prelungire a duratei... | Raspunderea penala a persoanei juridice. Jurisprudență... → |
|---|
