Insolvenţă. Contestaţia la raport asupra fondurilor şi planului de distribuire.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 758 din data de 03.11.2015

Cuprins pe materii: Insolvență. Contestația la raport asupra fondurilor și planului de distribuire.

art. 64 alin.6 și art121 alin.1, pct.1, alin.2 din Legea nr. 85/2006.

Judecătorul sindic a constatat că, în cauză, impozitele și taxele locale nu au natura unor cheltuieli de administrare sau conservare, de vreme ce acestea nu fac obiectul unor acte care să preîntâmpine pieirea bunului imobil sau să ducă la punerea în valoare a bunului.

Instanța de control a stabilit că, cheltuielile prevăzute de art. 121 alin.1 pct.1 din Legea nr. 85/2006 sunt cheltuieli generate de administrarea bunurilor, acte de punere în valoare a acestuia. Or, taxele și impozitele locale pe clădiri și terenuri nu sunt cheltuieli de administrare în înțelesul articolului susmenționat.

Secția II civilă, sent. civ. nr.758 din 03.11.2015

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, creditorul Municipiul Galați a formulat contestație împotriva raportului asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea creanțelor nr. 281/1.10.2014(care înlocuiește raportul nr. 277/28.09.2014) și a planului de distribuire între creditori rectificat 2 nr. 283/6.10.2014 care înlocuiește planul 280/01.10.2014 și 278/29.09.2014.

Astfel, prin sentința civilă nr.758 din 03.11.2015 a Tribunalului Galați, a fost respinsă contestația ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a constatat că, în speță, creditorul Municipiul Galați figurează în tabelul definitiv al creditorilor la categoria creanțelor bugetare cu ordinea de prioritate prevăzută de art. 123 alin. 4 din Legea 85/2006, acesta urmând să-și recupereze creanța în ordinea prevăzută de legiuitor. Creanța sa născută după deschiderea procedurii falimentului debitoarei urmează a fi plătită conform art. 64 alin. 6 din Legea 85/2006 și nu în temeiul art. 121 alin. 1 pct. 1. dar contestatorul nu a prezentat documente din care să rezulte creanța invocată, deci, invocă propria sa culpă în nerealizarea dreptului său legal în cadrul procedurii. În cauză impozitele și taxele locale nu au natura unor cheltuieli de administrare sau conservare, de vreme ce acestea nu fac obiectul unor acte care să preîntâmpine pieirea bunului imobil sau să ducă la punerea în valoare a bunului.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs contestatorul Municipiul Galați, cerând admiterea căii de atac și aplicarea dispozițiilor art. 121 din Legea nr. 85/2006.

Instanța de control a constatat că, cheltuielile prevăzute de art. 121 alin.1 pct.1 din Legea nr. 85/2006 sunt cheltuieli generate de administrarea bunurilor, acte de punere în valoare a acestuia. Or, taxele și impozitele locale pe clădiri și terenuri nu sunt cheltuieli de administrare în înțelesul articolului susmenționat. Creanța nici nu este cuantificată (nu este certă) astfel încât chiar dacă ar fi cheltuială de administrare, suma nu poate fi distribuită în lipsa unei decizii de impunere, astfel recursul formulat a fost respins ca nefondat.

← Contestare decizie de sancţionare. Descriere faptă  Venituri realizate în acord global . Jurisprudență Chemare... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Insolvenţă. Contestaţia la raport asupra fondurilor şi planului de distribuire.