Lege 10/2001. apreciere probatoriu în raport de art 23 indice 1 din normele de aplicare ale respectivei legi
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Sentinţă civilă nr. 518 din data de 06.07.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:...............
Dosar nr. 16/63/2017
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința Nr. 518/2017
Ședința publică de la 06 Iulie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE ..........
Grefier .........
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții ..................... în contradictoriu cu pârâții ..............., având ca obiect legea 10/2001.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din ..........., concluziile fiind consemnate în încheierea din ședința publică de la acel termen de judecată, când, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la ................. când s-a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de .........., sub nr. ........., reclamanții ............. au solicitat în contradictoriu cu ..........., contestație împotriva dispoziției ............. solicitând anularea acesteia, constatarea îndreptățirii la a primi măsurile compensatorii prevăzute de legislația în vigoare pentru imobilul compus din teren în suprafață de 360 mp și construcție în suprafață de 140,20 mp situat în ............... și plata acestor măsuri compensatorii potrivit procedurii legale actualizate, imobilul fiind expropriat prin decretul 78/1979.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin dispoziția menționată se respinge cererea formulată deoarece înscrisul sub semnătură privată întocmit în anul 1959 nu îndeplinește condițiile imperative prev de art. 23 pct 1 HG 250/2007. Motivarea dispoziției nu își găsește acoperire în disp. Legii 247/2005 și Normele metodologice de aplicare a acesteia.
Imobilul teren și construcție a fost expropriat prin Decretul 78/1979, iar în adresa înregistrată sub nr. ........... se descrie imobilul teren în suprafață de 360 mp și construcție în suprafață de 140.2 mp.
În Normele Metodologice aprobate prin HG 250/2007 se arată că prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înțelege orice acte juridice care permit încadrarea preluării ca fiind abuziv, actul de proprietate sau procesul verbal întocmit cu această ocazie, ori a acordului de expropriere.
Din analiza sistematică a art. 23 HG 250/2007 se poate concluziona că în cazul reclamanților adresa nr. .......... prin care se arată că imobilul le-a fost expropriat în baza Decretului 78/1979 și prin care se descrie componența imobilului precum și faptrul că autorul Oprea Ion a fost invitat pentru achitarea sumei de 19842,6 lei, reiese că autorul a fost proprietarul imobilului respectiv.
Reclamanții au arătat că demersurile pentru redobândirea drepturilor legale recunoscute prin legile reparatorii succesive apărute după 1990 au început chiar în anul 1991 și nu și_au găsit finalitatea nici până în prezent.
Cererea nu a cuprins temeiul de drept.
Atașat cererii introductive, în dovedirea acesteia, reclamanții au depus la dosarul cauzei copii certificate pennttru conformitate cu originalul ale următoarelor înscrisuri: adresele nr. ........ emise de Primăria .......... (f 7-8, 11, 14), dispoziția contestată ( 9-10), Hotărârea nr. ........... emisă de Comisia Municipală de aplicare a Legilor Fondului Funciar .......... (f 12), adresele nr. ............ emise de Comitetul executiv al Consiliului Popular al Municipiului ........ (f 15, 18).
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Tribunalul a administrat proba cu înscrisuri, la dosar fiind atașate în copie certificată pentru conformitate cu orginalul înscrisrile ce au stat la baza emiterii dispoziției contestate (f 47-120), certificatul de calitate de moștenitor nr. ....... emis de BNP ............ (f 122), adresa nr. ....... emisă de Primăria ........ .........
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. ........., ..........-autorul reclamanților- a solicitat acordarea de despăgubiri pentru teren și casă demolată în anul 1979 din ...........
Atașat cererii, în dovedirea îndreptățirii sale, persoana solicitantă a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța încheiată la data de ......... prin care a dobândit terenul a cărui restituire prin echivalent se solicită, procesul verbal încheiat la data de ........... prin care a fost identificat și preluat în baza Decretului nr. 78/1979 imobilul situat în ......... anexa la decretul de expropriere, în cuprinsul căreia ........ figurează la poz .........., statul de plată a despăgubirilor pentru imobilul expropriat.
Cererea a fost analizată de Comisia municipală de aplicare a Legilor Fondului Funciar ........ care a emis Hotărârea ......... prin care a propus înaintarea către Comisia Județeană de aplicare a legilor Fondului Funciar a documentației privind acordarea de despăgubiri către Oprea Ion pentru imobilul imposibil de restituit în natură situat în ........ în suprafață de 360 mp solicitat prin cererea ...........
Prin Hotărârea Comisiei Județene nr. ..........., propunerea Comisiei locale ......... a fost validată, persoana beneficiară figurând în Anexa ..............
Prin Dispoziția nr. ........ a Primarului ........... s-a dispus respingerea cererii înregistrată sub nr. ........... privind restituirea în natură sau acordarea de măsuri compensatorii prin puncte formulată de reclamanți (în calitate de moștenitori ai solicitantului ..........) întrucât nu fac dovada proprietății și implicit a calității de persoane îndreptățite asupra imobilului-teren -din .......... în conformitate cu prevederile art. 3, art. 4 corob cu art. 23, 24 legea 10/2001 rap la art. 23, 24 din HG 250/2007.
S-a respins cererea formulată de reclamanți (în calitate de moștenitori ai solicitantului .........) privind acordarea de măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul construcție-situat în ............. întrucât acesta nu face obiectul legii 247/2005.
Contrar susținerilor emitentului dispoziției contestate Tribunalul apreciază că în cauză s-a făcut dovada dreptului de proprietate al persoanei solicitante asupra imobilului situat în ............ compus din teren în suprafață de 360 mp și construcție cu destinația de locuință în suprafață construită desfășurată de 140,20 mp. .
Astfel, titulari ai dreptului de reconstituire sunt, în accepțiunea legii 10/2001 (art. 3), atât persoanele fizice cât și persoanele juridice, proprietari ai imobilelor ce constituite domeniul de aplicare al legii la data preluării abuzive.
Regulile probațiunii în materia restituirii proprietății preluate abuziv de către stat cunosc derogări de la dreptul comun, prin dispozițiile art. 24 din legea 10/2001 instituindu-se așa numita prezumție de proprietate care vizează și întinderea dreptului în favoarea celor care apar menționați în "actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării";.
Or, în "Tabelul nominal cu cetățenii ce urmează să li se plătească despăgubiri pentru terenurile și construcțiile expropriate în baza Decretului 78 din 01.03.1979 și a procesului verbaș de evaluare nr. ......... în ..........., ansamblul de locuințe ............ etapa a IIa";, figurează la poziția ........... cu teren în suprafață de 360 mp și construcție cu suprafață de 140,20 mp (f 66). Acest înscris se coroborează cu procesul verbal încheiat la data de ........ prin care imobilul anterior descris a trecut în administrarea ........
Aceste înscrisuri, sunt considerate, în temeiul art. 231 Normele Metodologice de aplicare a legii 10/2001 acte doveditoare ale dreptului de proprietate.
Astfel, Tribunalul concluzionează că s-a făcut dovada îndreptățirii la măsuri reparatorii pentru suprafața pretinsă , care potrivit referatului întocmit la data de ........ (f 59) nu este liber, fiind ocupată de blocuri de locuințe, zonă de protecție blocuri, alei betonate, utilități aferente.
Dar, dreptul autorului reclamanților ......... la despăgubiri a fost deja recunoscut în cadrul procedurii Legii 247/2005, pe care acesta a inițiat-o prin cererea nr. .......... și care a fost finalizată prin Hotărârea ............ a Comisiei Județene de Aplicare a legilor fondului funciar, act administrativ ce nu a fost atacat și desființat în această procedură.
Cum, în aceste circumstanțe, Hotărârea Comisiei Județene își produce pe deplin efectele, dreptul autorului ........., respectiv al reclamanților, în calitatea acestora de moștenitori, nu mai putea face obiectul unei noi analize, pe fond, în procesul de finalizare a măsurilor privind restituirea imobilelor preluate abuziv prevăzute de actele normative adoptate succesiv în materie, ultimul fiind Legea 165/2013.
Odată consfințit dreptul la despăgubiri, nu se mai putea repune în discuție dovedirea dreptului de proprietate asupra imobilului și, implicit, a calității de persoană îndreptățită.
În această privință, Hotărârea ........... face pe deplin dovadă, iar dacă ulterior adoptării ei, cel îndreptățit a urmat sau nu procedura legală de valorificare a hotărârii, constituie un aspect distinct, fără efecte asupra drepturilor deja recunoscute.
Pentru aceste considerente, art. 1 al Dispoziției ........ emisă de Primarul ............ se impune a fi anulat.
Tribunalul apreciază că se impune respingerea cererii reclamanților de a se dispune plata de măsuri compensatorii pentru terenul în cauză, ca urmare a anulării dispoziției, câtă vreme au deja un titlu emis în temeiul Legii 247/2005, respectiv Hotărârea nr.......... a Comisiei Județene de Aplicare a legilor fondului funciar, act administrativ definitiv ce urmează a fi valorificat prin parcurgerea etapelor procedurale prevăzute de legea 165/2013 prin raportare la legile fondului funciar.
Analizând art. 2 al dispoziției contestate, Tribunalul apreciază că emitentul a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor legale relevante în ceea ce privește îndreptățirea persoanei solicitante la acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcție cu destinația de locuină, cu suprafață desfășurată de 140,20 mp situată pe terenul de 360 mp din .............
Astfel legea 10/2001, în art. 6 alin. 1 definește categoria imobilelor ce formează, în concepția legii, obiectul restituirii către persoanele fizice și juridice îndreptățite. Astfel, prin imobile, în sensul acestei legi, se înțeleg "terenurile cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții, afectate de lucrări de investiții, de interes public aprobate, dacă nu a început construcția acestora";.
Remarcăm faptul că prin această lege, concepția legiuitorului a fost aceea de a se restitui toate categoriile de imobile preluate, respectiv terenurile, cât și construcțiile.
Ca atare, autorul reclamantelor avea calitatea de persoană beneficiară a dreptului la restituirea îmobilului construcție cu destinația de locuință, cu suprafață desfășurată de 140,20 mp situată în ..........în temeiul legii 10/2001, sub condiția formulării unei notificări.
Prevederile Legii nr.10/2001 au un caracter de complinire în raport cu alte acte normative de reparațiune adoptate anterior anului 2001, inclusiv în raport cu Legea nr.18/1991 și Legea nr.1/2000 și în cazul în care acestea din urmă conțin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri, conform art.1 lit.(f) din HG nr. 250/2007. Altfel spus, în măsura în care prejudiciile cauzate foștilor proprietari prin măsurile abuzive de preluare a proprietăților în perioada 1945 - 1989 nu au fost reparate în baza acestor legi, persoana îndreptățită va putea să solicite repararea în natură sau prin echivalent a prejudiciului suferit, conform legii nr.10/2001, dar numai urmând procedura și respectând termenele reglementate de această lege.
În speță, potrivit adresei ......... emisă de Primăria ......., ........ nu a formulat o notificare în baza legii 10/2001 pentru acest imobil.
Autorul reclamanților a notificat pentru prima oară unitatea administrativ teritorială - ........ - solicitând restituirea în natură a imobilului situat în ............, compus din construcție în suprafață de 140,20 mp și teren în suprafață de 360 mp, la data de .........., invocând drept temei al restituirii legea 247/2005.
Or, prin acest act normativ nu a intervenit o nouă prelungire a termenului de formulare a notificării, în art.22 din Legea 10/2001 republicată, De altfel, acolo unde legiuitorul a dorit să prelungească termenul de depunere a cererilor de restituire, a prevăzut în mod expres acest lucru, în acest sens fiind prevederile art.33 alin.(1) din Legea 247/2005 de modificare și completare a Legii nr.1/2000 prin care s-a stabilit un termen pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, termen ce a fost prelungit expres prin OUG nr.127/2005 până la 30.11.2005.
Ca atare, în temeiul legii 247/2005 puteau fi solicitate printr-o cerere nouă, doar imobilele ce fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în reglementarea legii 1/2000, iar nu a legii 10/2001.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că simpla pretenție vizând restituirea unui imobil preluat de stat nu prezumă și nici nu echivalează cu existența unui bun "actual" ori a unei "speranțe legitime", Convenția vizând protejarea drepturilor "concrete și efective" (cauza Păduraru contra României, hot din 2005; cauzele Constandache, Lungoci sau Palmaru contra României). Noțiunea de "bun" în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO se circumscrie sferei drepturilor recunoscute reclamantelor, anterior intrării în vigoare a Legii 10/200, printr-o hotărâre judecătorească de anulare a titlului statului ori de confirmare a modalității de preluare abuzivă a imobilului, recunoașterea dreptului la plata unor despăgubiri neexecutate, etc. În acest sens, CEDO a reținut în cauza pilot Maria Atanasiu ș.a. contra României, Hotărârea din 12 octombrie 2010 că "existența unui bun actual în patrimoniul unei persoane ființează manifest fără nicio îndoială, dacă printr-o hotărâre definitivă și executorie, jurisdicțiile au recunoscut acesteia calitatea de proprietar și dacă, în dispozitivul hotărârii au decis în mod expres restituirea bunului" (paragraful 140). În consecință CEDO apreciază că "transformarea într-o valoare patrimonială" în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție a interesului patrimonial ce rezultă din simpla constatare a ilegalității naționalizării "se subordonează îndeplinirii de către partea interesată, a cerințelor legale din cadrul procedurilor prevăzute de legile de reparație și epuizării căilor de recurs prevăzute de aceste legi" (paragraful 142)
. În același sens și instanța noastră constituțională a reținut în mod constant, de exemplu prin Decizia nr.136/21 oct.1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.448 din 24.11.1998 și Decizia nr.184/27.04.2004 următoarele: "Chiar dacă naționalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naștere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituției, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei legi fundamentale, nu este stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia, independent de modificările aduse regimului juridic al proprietății". Așa fiind, [….] dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naște în viitor, prin aplicarea prevederilor legale care reconstituie acest drept. Prevederile privind garantarea și ocrotirea proprietății, potrivit art. 41 din Constituție, se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate."
Prin urmare, în condițiile în care anterior adoptării Legii nr.10/2001 sau a Legii nr. 247/2005 autorul reclamanților nu era "titularul unui bun" în sensul art.1 Protocolul nr.1 la CEDO cu privire la imobilul situat în ........., compus din construcție în suprafață de 140,20 mp și nici nu a înțeles să urmeze în termen legal procedura reglementată de Legea nr.10/2001 pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 , reclamanții nu pot solicita protecția dreptului de proprietate asupra acestui imobil în raport cu dispozițiile legii fundamentale și nici ale ale art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO în prezenta procedură declanșată conform Legii 247/2005.
Concluzionând, mențiunile cuprinse în art. 2 al dispoziției contestate se impun a fi menținute, iar cererea având ca obiect recunoașterea îndreptățirii reclamanților la măsuri compensatorii și plata acestora pentru imobilul construcție cu destinația de locuință cu suprafață desfășurată de 140,20 mp situat în .......... se impune a fi respinsă.
Pentru aceste considerente, Tribunalul va admite, în parte, contestația formulată, va anula, în parte, Dispoziția nr. ........ emisă de Primarul ......... în ceea ce privește art. 1, păstrând restul mențiunilor dispoziției contestate, urmând a respinge celelalte cereri ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, contestația formulată de reclamanții ............ în contradictoriu cu pârâții .................
Anulează, în parte, Dispoziția nr. ....... emisă de Primarul .......... în ceea ce privește art. 1 și păstrează restul mențiunilor dispoziției contestate.
Respinge celelalte cereri ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Tribunalul Dolj.
Pronunțată în ședința publică de la ...................
| ← Hotărâre care ţine loc de act autentic. Jurisprudență... | Ordonanţă preşedinţială - respinge apelul . Jurisprudență... → |
|---|
