Limitele controlului judiciar în privinţa stabilirii taxei judiciare de timbru de către instanţele inferioare
| Comentarii |
|
Textul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 arată că împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate. Alin. (3) stabileşte că această cerere se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, prin încheiere irevocabilă. Alin. (4) al art. 18 arată că în cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total sau, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.
Secţia I civilă, Decizia nr. 6 din 28 ianuarie 2013
Criticile referitoare la modul de stabilire a taxei judiciare de timbru în fond și în apel nu pot face obiect al controlului de legalitate, în măsura în care pentru determinarea obligațiilor fiscale pentru acest serviciu public legiuitorul a consacrat o procedură prealabilă, specială, care nu este susceptibilă de reformare în căile de atac.
Astfel, textul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 arată că împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate. Alin. (3) stabilește că această cerere se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.
Alin. (4) al art. 18 arată că în cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total sau, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
Aceste prevederi legale atestă voința legiuitorului de a se evalua timbrajul printr-o procedură rapidă și prealabilă discutării pe fond a cererii, în condițiile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că, de principiu, impunerea unei obligații fiscale pentru acest serviciu public nu este incompatibilă cu textul art. 6 din Convenție. Ceea ce relevă jurisprudența Curții este că restricțiile de natură pur financiară într-un proces, care nu au așadar legătură cu fondul raportului litigios, ar trebui să fie supuse unei analize atente din punctul de vedere al clarității, previzibilității și proporționalității lor, dreptul intern urmând să asigure acele garanții procedurale necesare pentru a evita ca efectivitatea accesului la justiție să nu devină iluzorie față de cuantumul exorbitant al acestor taxe judiciare.
Pe acest raționament, o garanție procedurală constă în faptul că partea are posibilitatea legală de a face contestație și de a i se judeca de către un alt complet această cale (art. 18 din Legea nr. 146/1997), dar și faptul că instanța poate acorda scutirea sau reducerea taxei, în măsura în care ea este apreciată ca împovărătoare (O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar).
Or, aceste garanții procedurale regăsite în legislația națională au fost corect transpuse în proces. Analizând lucrările dosarului, instanța reține că în judecata fondului reclamanta nu a contestat, deși avea posibilitatea legală, cuantumul taxei judiciare de timbru; în schimb, partea a apelat direct la prevederile O.U.G. nr. 51/2008, act normativ care transpune în legislația română Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE, solicitând scutirea, reducerea sau eșalonarea taxei de 24.807,60 lei și prezentând instanței înscrisurile care atestă starea sa financiară.
Prin încheierea din 12.07.2011 a Judecătoriei Mangalia [necontestată în 5 zile, în condițiile art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008] a fost admisă cererea de scutire de la plată a sumei de 12.403,80 lei și eșalonarea la plată a diferenței, în 40 de rate lunare, începând cu luna iulie 2011 (310,95 lei lunar).
Reclamanta a beneficiat de prevederile O.UG. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar și în apel, prin încheierea din 17.02.2012 a Tribunalului Constanța dispunându-se plata graduală, pe 20 de luni, a taxei de 12.403,80 lei, începând cu luna martie 2012.
în consecință, odată clarificată irevocabil chestiunea cuantumului taxei judiciare de timbru în procedura Legii nr. 146/1997, prin încheiere necontestată devenită irevocabilă, partea nu mai poate iniția o cale de atac odată cu fondul, neprevăzută de lege; pe de altă parte, nici instanțele de control judiciar nu pot verifica din oficiu timbrajul în judecata fondului.
Pe aceste considerente, Curtea va reține că sunt neîntemeiate criticile recurentei privitoare la decizia instanței de apel, care a refuzat să ia în dezbatere - în controlul de legalitate - soluția irevocabilă a instanței de fond cu privire la taxa de timbru.
(Judecător Mihaela Ganea)
| ← Citare. Domiciliu procesual ales. Obligaţia de a indica numele... | Adopţie. Stabilirea caracterului abuziv al refuzului... → |
|---|
