Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 2050/2014 din data de 20.09.2014
Dosar nr. ……….
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 2050/2014
Ședința din 22 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L.B.
Grefier L.C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanții S.V., B.A., F.A., B.C. și J.M., în contradictoriu cu pârâta Primăria S..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință care a învederat instanței că prin serviciul registratură reclamanții au depus cereri de judecare în lipsă și înscrisuri, după care, tribunalul din oficiu verificându-și competența în temeiul art. 131 NCPC, stabilește că este competent material și teritorial să judece cauza, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, tribunalul a reținut cauza spre soluționare, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr……., reclamanții S.V., B.A., F.A., B.C. și J.M. au chemat în judecată pârâta Primăria S., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la acordarea sporului de mobilitate și confidențialitate în cuantum total de 25 % (15 % spor de mobilitate și 10 % spor de confidențialitate) sporuri aplicate la salariile de încadrare, începând cu data de 01.01.2011 și în continuare până la aplicarea Legii unice de salarizare în sistemul bugetar.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că activitatea de la Primăria S. se desfășoară în proporție de 50 % în afara instituției, obligațiile de serviciu nerealizându-le într-un loc de muncă stabil, ci sunt nevoiți să se deplaseze pentru rezolvarea problemelor cetățenești ale comunei în satele B., B., S., P., P, S., B., J., D.L. și D.V.
Reclamanții au invocat dispozițiile art.25 din Codul Muncii si art.13 din O.U.G. 123/2013, O.U.G.92/2004, O.G. 3/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr.323/2006 și O.G. nr.6/2007 și 10/2007, art. 39 alin.1 din Legea 53/2003 , art.29 alin.2 din Legea nr.188/1999 și Legea nr.84/2003 pentru modificarea și completarea O.G.119/1999(art.13 alin.7).
Pentru termenul din 05.05.2014, reclamanții au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, o cerere prin care precizează că sunt angajați ca funcționari publici în cadrul Primăriei Stejari și solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Secției Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului.
Prin sentința nr. 1081/2014 din 05.05.2014 a fost admisă excepția de necompetență materială funcțională invocată din oficiu și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului.
Pe rolul Secției Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul Tribunalului, cauza a fost înregistrată sub numărul ….. cu prim termen de judecată la data de 22.09.2014 pentru când părțile au fost legal citate.
Analizând înscrisurile existente la dosar în raport cu acțiunea formulată, instanța constată că acțiunea reclamanților este neîntemeiată urmând a fii respinsă din următoarele considerente;
Instanța constata ca reclamanții au calitatea de funcționari publici si salarizarea acestora este reglementata de Legea nr.188/1999 si OUG nr.6/2007.
Potrivit dispozițiilor art.31 din Legea nr.188/1999, pentru activitatea desfășurata funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul de vechime în munca, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Negocierile privind clauza de mobilitate si clauza de confidențialitate, prevăzute de art.25 si art.26 din Legea nr.53/2003, modificata, privind Codul muncii, vizează doar angajații cu statut de salariat, în baza unor raporturi de munca, decurgând din contractul de munca.
În speța, reclamanții se afla în cu totul alta situație juridica, deoarece au statut de funcționari publici, ce deriva dintr-un raport de serviciu si beneficiază, pentru activitatea prestata, de un salariu stabilit potrivit dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicata.
Ca atare, veniturile acesteia constau în salariul de baza, plus un spor de vechime, suplimentul postului si un supliment al gradului, elemente specifice care apar, în plus, în structura veniturilor ce i se cuvin, fata de veniturile salariaților care se stabilesc prin negociere.
Pe de alta parte, norma juridica ce permite negocierea celor doua clauze nu instituie obligativitatea acestui demers din partea angajatorului, împrejurare fata de care, chiar si în situația unui refuz nejustificat, de a se negocia, intervenția instanței de judecata, apare ca fiind inadmisibila.
Sub un alt aspect ,potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 din Legea nr.53/2003, modificata, prevederile Codului muncii se aplica si altor raporturi de munca reglementate prin legi speciale, însa numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.
Ori, Legea nr.188/1999, republicata, conține astfel de dispoziții derogatorii, întrucât art.45 reglementează clauza de confidențialitate, instituind pentru funcționarii publici obligativitatea păstrării confidențialității în legătura cu faptele si informațiile sau documentele de care iau cunoștința în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, mai puțin informațiile de interes public, caz în care negocierea unei astfel de clauze trebuie sa fie exclusa.
Mai mult, funcționarii publici au un statut legal, si nu contractual, iar drepturile lor salariale, potrivit dispozițiilor art. 29 alin.3 din Legea nr.188/1999 republicata se realizează în conformitate cu dispozițiile legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare.
Ca atare, rezulta ca sporurile cuvenite funcționarilor publici nu pot fi decât cele prevăzute în sistemul de salarizare, aprobat prin lege, specific acestei categorii profesionale. Astfel, sistemul de salarizare a funcționarilor publici reglementat de dispozițiile OUG nr.92/2004 (pentru anul 2005), de dispozițiile OG nr.2/2006 (pentru anul 2006) si de dispozițiile OG 6/2007 (pentru anii 2007-2008) nu au prevăzut, pentru funcționarii publici care îndeplinesc funcția publica de consilier resurse umane, acordarea sporului de mobilitate si confidențialitate si nici cuantumul unor asemenea sporuri. Așadar, stabilirea prin negociere a unor sporuri salariale, neprevăzute de lege, nu este compatibila cu statutul si sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici.
Mai mult, se constată că poziția pârâtei, raportat la acțiunea reclamanților nu este una contradictorie, aceasta susținând prin întâmpinare că reclamanții sunt îndreptățiți să primească acest spor, însă conducătorul instituției pârâte respectiv Primarul comunei S., în procedura administrativă, poate emite dispoziție prin care să acorde reclamanților aceste sporuri, în contextul în care consideră că aceștia sunt îndreptățiți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții S.V., B.A., F.A., Bucea Claudiu și J.M., toți cu domiciliul ales la Primăria S., împotriva pârâtei Primăria S.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunal.
Pronunțată în ședința publică din 22 Septembrie 2014, la Tribunal.
Președinte,
L.B.
Grefier,
L.C.
| ← Pretenţii. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri) | Probe. Incidenţa art.254-260. Jurisprudență Chemare în... → |
|---|
