Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)

Comentarii

0

Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 2470/2014 din data de 14.11.2014

Dosar nr. …..

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentința Nr. 2470/2014

Ședința publică de la 14 Noiembrie 2014

Completul compus din:

Președinte M. S.

Grefier M. R.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul A. și pârâta B., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul A. asistat de C. și reprezentantul pârâtei B, consilier juridic D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, reclamantul a depus note de ședință iar pârâta a depus adresa nr. …. însoțită de un set de înscrisuri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Avocat C. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. …. și reintegrarea reclamantului pe postul de șef de ocol al Ocolului Silvic Hurezani și acordarea drepturilor salariale indexate cu indicele de inflație, învederând că în speță este vorba de modificarea unilaterală a contractului de muncă, fiind modificat felul muncii, locul muncii, salariul contra dispozițiilor art. 41 din Codul muncii. Solicită să se ia act, ca și concluzii, de notele de ședință depuse pentru acest termen de judecată.

Se învederează că decizia contestată nu a fost motivată în drept cu privire la această modificare unilaterală a contractului individual de muncă. Există un act adițional la contractul de muncă prin care reclamantul a fost numit șef de ocol, semna de ambele părți în care se menționează că orice modificare a acestuia se va face printr-un alt act adițional. Decizia contestată prevede delegarea la Ocolul Silvic Hurezani peste termenul prevăzut de lege.

Consilier juridic D. solicită respingerea acțiunii și menținerea deciziei contestate, învederând că nu pot fi reținute apărările reclamantului pentru că decizia contestată nu este o decizie de sancționare și nici una de modificare unilaterală a condițiilor de muncă, aceasta fiind emisă în vederea eficientizării și îmbunătățirii activității Ocolului Silvic Hurezani. S-a invocat de asemenea că într-o speță similară, respectiv în dosarul nr. ….. a fost menținută o decizie similară celei contestate în prezenta cauză.

Apărătorul reclamantului, în replică, învederează că în dosarul nr. ….. nu s-au antamat aspectele invocate în prezenta cauză.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ….., sub nr. …, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta B., solicitând instanței de judecată ca prin sentința ce va pronunța să dispună anularea deciziilor nr. ….. emise de B. și ca efect a desființării deciziilor contestate să se dispună revenirea în situația anterioară emiterii acestora în sensul obligării B. la reintegrarea pe funcția de Șef de Ocol al E. cu acordarea drepturilor salariale aferente funcției de Șef de Ocol și aferente gradului său profesional și al vechimii în muncă, începând de la data eliberării din funcție până la reintegrarea efectivă, actualizate în funcție de rata inflației, precum și suspendarea efectelor deciziei nr. ….. și a deciziilor anterioare și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că este funcționar public având calitatea de inginer silvic, cu gradul profesional de inginer consilier silvic, lucrând în cadrul Ocolului Silvic E. din cadrul B.

În anumite perioade de timp a ocupat, fie prin delegare de competență, fie ulterior, ca urmare a câștigării concursului organizat, în urma verificării cunoștințelor profesionale și a aptitudinilor manageriale, funcția de Șef de Ocol al E., cu menținerea drepturilor salariale negociate aferente funcției, gradului profesional și vechimii în muncă.

În calitate de Șef de Ocol, în urma verificărilor anuale a competențelor profesionale, a aptitudinilor, abilităților și calităților adiacente, verificări realizate de comisiile legal instituite, a obținut calificative de "foarte bine" sau calificative adecvate, inclusiv la ultima verificare anuală, din ianuarie 2012 (verificare profesională anterioară luării măsurilor contestate).

După schimbarea conducerii B. (din vara anului 2012), s-au efectuat controale și analize la ocoalele silvice din subordinea acestei direcții.

În finalul notei de constatare nr. ….., cu privire la analiza-bilanț pentru perioada …, la un număr de 7 ocoale silvice (printre care și Ocolul Silvic E), s-a propus monitorizarea șefilor de ocol care înregistrează pierderi și nerealizări ale indicilor de performanță și luarea măsurilor ce se impun (practic, era vorba despre toți șefii de ocol, de la toate ocoalele silvice supuse analizei, pentru că peste tot se înregistrau pierderi și realizări ale indicatorilor de performanță), cu reanalizarea modului de rezolvare a deficiențelor pe data de 14.09.2012.

Analiza de bilanț pe primele 9 luni și preliminările pe întreg anul 2012, a avut loc pe data de …… și s-a realizat de conducerea B., încheindu-se un proces-verbal înregistrat sub nr. …. la B., din care nu rezultă care sunt măsurile ce se impun pentru înlăturarea deficiențelor.

Cu toate acestea, prin adresa transmisă sub nr. …. (și înregistrată la Ocolul Silvic B. sub nr. …), a fost informat că "începând cu data de …., urmează a fi eliberat din funcția deținută, cu scopul eficientizării și îmbunătățirii activității", pretinzându-se că a desfășurat o slabă gospodărire, atât a fondului forestier proprietatea publică a Statului, cât și a fondului forestier proprietate privată.

A arătat că i s-a emis Decizia nr. …., de eliberare din funcția de Șef de Ocol al Ocolului Silvic E., începând cu data …. după care, începând tot cu data de ….., "se încadrează pe perioadă nedeterminată, pe postul de inginer principal, la O. S. R." și, tot cu data de …., "domnului inginer principal, la O. S. R., i se delegă atribuțiile și competențele funcției de inginer principal, în cadrul O. S. H., până la revenirea pe post a titularului".

Decizia nr. ….., în integralitatea sa, este lovită de nulitate pentru că la momentul emiterii acestei decizii era în concediu medical, neputându-se dispune o măsură sancționatorie în perioada de protecție socială.

La rândul ei și Decizia nr. …., de revocare a Deciziei nr. …, este nelegală (parțial) pentru că, în conținutul ei concret, se referă la " revocarea Deciziei nr. ….., a Directorului B., prin care s-a dispus eliberarea din funcția de Șef de Ocol la O. S. H. a domnului inginer A, începând cu data de ….., având în vedere că salariatul se afla în concediu medical", ori, revocarea privește doar măsura dispusă prin articolul 1 din Decizia nr. …. (de eliberare din funcția de Șef de Ocol, începând cu data de ….), fără a se formula nici o altă referire concretă la celelalte măsuri dispuse în conținutul art. 2-5 din Decizia nr. …. care și ele sunt lovite de nulitate (și trebuiau revocate).

Dacă măsurile dispuse prin art. 2-5 din Decizia nr. …. nu au fost revocate prin Decizia de revocare nr. ……, aceleași măsuri nu mai puteau fi instituite prin Decizia nr. ….. (prin care doar se schimbă data aplicării lor, începând cu … și nu cu data de …).

Sub aspectul nelegalității Deciziei nr. ….. s-a arătat că aceasta este lovită de nulitate, fiind nemotivată în drept.

Obligația motivării în drept a actului administrativ, emis (și contestat) prin indicarea în concret a normelor juridice aplicate, incidente (sau a celor încălcate de subiectul deciziei) reprezintă o obligație legală care își are izvorul atât în Constituția României, în dreptul pozitiv intern, iar această motivare, ca și o obligație generală, este aplicabilă oricărui act comunitar. Această condiție este prevăzută și de art. 253 din Tratatul Comunităților Europene și de art. 162 EURATOM, ca o condiție de apreciere a legalității actelor comunitare, ca și o condiție de legalitate externă a actului. Obiectul său este prezentarea, "într-un mod clar și neechivoc, a raționamentului instituției emitente a actului".

Curtea de Justiție de la Luxemburg a impus principiul obligației de motivare a actelor administrative individuale de către autoritățile naționale.

La nivel comunitar s-a apreciat că motivarea urmărește o dublă finalitate. Pe de o parte are o funcție de transparență, în profitul cetățenilor, care vor putea verifica dacă actul este sau nu întemeiat, iar pe de altă parte, permite instanțelor de contencios să-și îndeplinească controlul jurisdicțional, făcând parte din ceea ce se înțelege prin "buna administrare", cu respectarea principiilor de subsidiaritate și de proporționalitate.

În doctrina și practica jurisprudențială a statelor comunitare se precizează că «explicațiile nu pot să se substituie motivării", pentru că "autorul deciziei este ținut să expună, în mod complet și precis, motivele de fapt si de drept" pentru care decizia respectivă a fost luată.

Lipsa motivării "in concretto" și în drept ("in jure") a actului administrativ-jurisdicțional contestat reprezintă un impediment legal pentru care instanța abilitată nu poate verifica actul contestat și nu poate aprecia asupra legalității acestuia, astfel încât singura sancțiune aplicabilă o reprezintă constatarea nulității absolute a Deciziei nr. ….., care, prin desființarea acesteia, lipsește de efecte juridice atât pentru trecut ("ex tune"), cât și pentru viitor ("ex nunc") decizia în cauză.

Fiind vorba despre o nulitate impusă de Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, condiționată de respectarea legislației europene, începând cu prevederile art. 253 din Tratatul Comunităților Europene, iar aplicarea și respectarea acestei legislații este prioritară față de dreptul intern (potrivit art. 20 și art. 148 din Constituția României), fiind vorba despre o cauză de nulitate de ordine publică și în temeiul art. 108 alineat 1 Cod de procedură civilă, rezultată prin încălcarea unor drepturi fundamentale, solicitând în principal constatarea nulității totale a tuturor deciziilor contestate pentru nemotivarea lor în drept.

Decizia nr. ….. care a copiat Decizia nr. …., i-a preluat și erorile. Astfel, sunt două articole numerotate, ambele, cu cifra 4. Și Decizia nr. …. se face referire la adresa nr. …. în care se menționa că "începând cu data de …. (și nu cu data de ….), urmează a fi eliberat din funcție, cu scopul eficientizării și îmbunătățirii activității", iar altă adresă care să vizeze alt moment al eliberării sale din funcție nu i s-a mai comunicat.

Prin Decizia nr. ….. se preia același aspect nelegal al delegării de competențe și atribuții funcției de inginer principal de la O. S. R. (unde tocmai fusese numit pe data de …. sau pe data de …, cum s-a menționat în Decizia nr. … la Ocolul Silvic Hurezani, " până ta revenirea pe post a titularului";.

Delegarea nu poate fi dispusă imprecis, "sine die"; (fără termen), ci este obligatoriu să fie dispusă în concret, pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi, pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

Modul cum s-a dispus măsura delegării, "sine die";, "până la revenirea pe post a titularului", este o încălcare flagrantă a Codului muncii și a Contractului Colectiv de Muncă, modificându-se abuziv și unilateral contractul individual de muncă, fapt ce se sancționează cu desființarea acestei măsuri, luată abuziv și discreționar.

Deciziile contestate sunt și netemeinice. Simpla referire la adresa nr. …. care este identică în conținut cu adresa nr. …., trimisă fostei șefe de ocol de la O. S. T. C. (eliberată, și ea, din funcție), nu este suficientă pentru a demonstra temeinicia deciziilor contestate, mai ales că adresa nr. …….., copiind conținutul adresei nr. ……, nu cuprinde decât aspecte generice și nu chestiuni concrete, punctuale, cu date și fapte care să-i fie aduse la cunoștință, ci la general, așa cum s-a adus la cunoștință și altor șefi de ocol.

Potrivit atribuțiilor, a încheiat contracte comerciale (cu agenți economici) și de pază (cu proprietarii de pădure), urmărind sistematic încasarea facturilor, iar obligația recuperării sumelor restante revine, judiciar, B., care are personalitate juridică și poate intenta acțiuni la instanțele competente. A se observa că marea majoritate a pierderilor în anul financiar 2012, pentru toate ocoalele din județul Gorj, s-a datorat neîncasării (totale sau parțiale) a contravalorii pazei și a contravalorii contractelor comerciale încheiate cu agenții economici, menționându-se că B.are acțiuni în instanță pentru recuperarea multor creanțe.

Delimitarea fondului forestier de stat de fondul forestier privat nu intră în atribuțiile sale, ca șef de ocol, iar acest lucru nu se poate face decât cu o aparatură de specialitate (care costă foarte mult) sau cu firme ori cabinete topo-cadastrale specializate (ale căror prestații costă foarte mult), ce necesită fonduri care nu pot fi alocate decât de ordonatorul principal de credite, care nu este șeful de ocol.

Celelalte chestiuni fie erau îndeplinite integral, fie substanțial (pe primele 9 luni, când a putut îndeplini efectiv funcția de șef de ocol) sau erau în curs de realizare, iar alte chestiuni sunt minore, putând fi corijate din mers (oricum nu puteau conduce, prin ele însele, la luarea unei asemenea decizii), mai ales că într-un an financiar foarte greu cum a fost anul 2012 pentru multe țări (inclusiv pentru români), foarte greu se putea respecta majoritatea obiectivelor în contextul în care atât agenții economici cât și persoanele fizice nu au dispus de lichidități financiare pentru a respecta contractele comerciale sau de pază.

A considerat că se află și într-un caz bine justificat și legitim, astfel a solicitat admiterea măsurii provizorii a suspendării afectelor deciziilor contestate, până la soluționarea, definitivă și irevocabilă a fondului cauzei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1-18 din Legea nr. 554/2001, Legea nr. 427/2001, Codul Silvic, Codul Muncii, Legea nr. 171/2000, OUG nr. 59/2000 etc.

Pârâta B. a formulat întâmpinare conform dispozițiilor art. 115 și următoarele Cod de procedură civilă prin care a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:

A arătat că reclamantul nu este funcționar public așa cum s-a susținut în acțiune, ci este personal contractual angajat pe bază de contract individual de muncă-aspect ce reiese și din actele adiționale la contractul individual de muncă existente la dosarul cauzei.

În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a deciziei nr. …… a solicitat respingerea întrucât decizia respectivă a fost revocată în totalitate de unitate prin decizia nr. …, reclamantul aflându-se în concediu medical la data emiterii deciziei nr. …….

De asemenea, a solicitat respingerea și a capătului 2 de cerere prin care s-a solicitat nulitatea parțială a Deciziei nr. ….., acesta fiind o decizie de revocare în totalitate a deciziei nr. ….. și nu parțială cum s-a susținut în contestație, revocarea fiind impusă de faptul că A. se afla în concediu medical, pe perioada incapacității de muncă neputându-se modifica vreun element al contractului individual de muncă al acestuia.

A susținut că nu poate fi primită critica reclamantului privind nemotivarea actului contestat. Motivarea reprezintă o cerință esențială a actului administrativ, decurgând din definiția legală a acestuia, cuprinsă în art. 2 alineat 1 litera c din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, dar având fundamente și în prevederile art. 1 alineat 3, art. 16 și art. 31 alineat 1 și 2 din Constituția României.

Deși motivarea reprezintă o cerința intrinsecă a actului administrativ ea este îndeplinită, evident, și în situația în care, precum în speța, actul administrativ face referire expresă la un alt înscris pe care îl înglobează, acesta din urma devenind astfel parte integrantă din primul.

În acest sens, urmează a se observa pe de o parte că actul contestat are o fundamentare legală suficientă, iar pe de altă parte cuprinde, prin referirea la adresa B. nr. ….., mențiuni clare la chestiunile de natură faptică, la acțiunile și inacțiunile concrete ale reclamantului în calitate de șef ocol O.S. H., care au impus măsura eliberării din funcție.

Astfel, decizia nr. ……. a fost adoptată de B. în baza Codului Muncii, Hotărârii Guvernului României nr. 229/04.03.2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva și aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Contractului Colectiv de Muncă al Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, Regulamentului Intern al Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva și Deciziei nr. …….. a ……., care îi permite să numească și să elibereze din funcție pe conducătorii unităților din subordinea B., cum este cazul șefului de ocol la O. S. H..

Astfel, analizându-se activitatea B. în primele 9 luni ale anului 2012, la O. S. H. s-a constatat un management defectuos care a făcut ca aceasta subunitate să înregistreze pierderi pe această perioadă. S-a constatat o slabă gospodărire atât a fondului forestier proprietate publică a statului cât și a fondului forestier proprietate privată, aflat în administrarea sau paza Unității O.S. H., respectiv: nu a fost delimitat fondul forestier de stat de cel privat, fapt ce a condus la imposibilitatea desfășurării normale a lucrărilor de amenajare; nu au fost efectuate lucrările de punere în valoare pentru producția anului 2013 conform prevederilor amenajamentului silvic, procentul de realizare fiind de 28%; nu au fost realizate următoarele: a) cifra de afaceri(procent de realizare 65%); b) programul la masa lemnoasă (procent de realizare 63%); c) programul la fructe de pădure (procent de realizare 68%); d) profitul brut (pierdere-460 mii lei); e) lucrări de îngrijire în arborete tinere (procent de realizare 78%); f) ciuperci comestibile (procent de realizare 50%) g)plante medicinale (procent de realizare 73%);

Nu poate fi reținută apărarea reclamantului cum că anul 2012 nu se încheiase și că până la finele acestuia puteau fi realizați toți indicatorii, având în vedere că la analiza activității Direcției Silvice Gorj pe primele 9 luni ale anului 2012 s-a cerut subunităților și o preliminare a tuturor indicatorilor pe întreg anul 2012.

Analizându-se documentele întocmite de O.S. Hurezani și însușite sub semnătură de către petiționar, în calitate de șef ocol se poate observa că la această subunitate au fost preliminate nerealizări pentru sfârșitul anului 2012 la următorii indicatori:

- masă lemnoasă, realizări în procent de 52% (program anual 13 mii mc - preliminat 6,8 mii mc);

- evaluare masă lemnoasă, realizări în procent de 35%;

- cifra de afaceri, realizări în procent de 64% (program anual ….. mii lei -

preliminat 1100 lei);

- profit brut - program anual 10 mii lei - preliminat (pierdere - ……… mii lei).

Nici susținerea că delimitarea fondului forestier de stat de cel privat nu ar intra în atribuțiile acestuia nu este fondată întrucât în calitate de șef ocol

petiționarul avea obligația de a coordona întreaga activitate a ocolului silvic, deci inclusiv cea de delimitare a fondului forestier de stat de cel privat.

În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicita suspendarea efectelor Deciziei nr. …….. până la soluționarea irevocabilă a contestației, a solicitat a dispune respingerea acestuia întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de suspendare a actului prevăzute în mod expres de art. 14 din Legea 554/2004, respectiv riscul producerii unei pagube iminente.

A arătat că și șeful de ocol de la O.S. C. a contestat decizia de eliberare din funcție la fel ca și petiționarul din cauza dedusă judecății, iar contestația acestuia a fost respinsă de Tribunalul …. prin sentința civilă nr. …….. pronunțată în dosarul nr. ……...

Drept pentru care a solicitat respingerea acțiunii în integralitatea sa.

În drept, au fost invocate prevederile art. 115-118 din Cod procedură civilă.

Reclamantul și-a precizat contestația prin notele de ședință depuse la data de 27.11.2013, prin serviciul registratură (filele 60, 67, dosar nr. 2259/95/2013), în sensul de anulare a deciziei nr. …… și de reintegrare pe postul de șef ocol la O.S. H. și acordarea drepturilor bănești de la data eliberării din funcție și până la data reintegrării pe postul de șef de ocol, indexate și reactualizate cu indicele de inflație, învederând că renunță la soluționarea petitelor 2, 3 și 6 din acțiune pentru următoarele considerente:

Prin decizia contestată s-a procedat la modificarea unilaterală a contractului individual de muncă (CIM) contrar legii și anume a locului muncii, felului muncii, salariul și implicit a timpului de odihnă (CO);

A menționat că decizia contestată este emisă fără a fi motivată în drept cu privire la modificarea unilaterală a CIM, precum nu este motivată în fapt și prin decizie nu sunt descrise faptele.

În ceea ce privește cadrul legal al speței dedusă judecății reclamantul a arătat că în art. 58 și 48 din OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic se dispun următoarele:

Art. 58. - (1) Personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel.

Art. 48. - (1) Personalul care încalcă legile și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum și normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și de gravitatea faptei săvârșite, (alineat modificat prin art. unic punct 25 din Legea nr. 427/2001, în vigoare de la 23 iulie 2001).

2) Pentru abaterile disciplinare se aplică una dintre următoarele sancțiuni:

a) mustrare; b) avertisment scris; c) diminuarea salariului și, după caz, a indemnizației de conducere cu 5%-30% pe o durată de 1-3 luni; d) retrogradarea în funcție pe o durată de 1-6 luni; e) suspendarea din funcție pe o durată de 1-12 luni; perioada de suspendare nu se ia în considerare ca vechime pentru acordarea gradației; f) prelungirea cu 1-3 ani a duratei de acordare a unei gradații sau de promovare în grad; g) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă."

Conform dispozițiilor Legii 188/1999, art. 117 "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

Cum funcția de șef ocol nu face parte din niciuna dintre funcțiile publice prevăzute în anexa Legii 188/1999 și nu este numit pe funcție publică ci încadrat în muncă prin CIM pe perioadă nedeterminată în funcția de șef ocol în baza unui examen rezultă că legea aplicabilă cauzei dedusă judecății este statutul personalului silvic, Regulamentul intern, CCM și codul muncii, iar în condițiile în care acțiunea a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă rezultă că speței în cauză îi sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod de Procedură Civilă.

În fapt prin decizia nr. ….. și Actul adițional la CIM emis prin acordul părților în baza acestei decizii și conform O.R.N.P. R. nr. …… a fost încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în funcția de șef ocol la O.S. H.

Prin decizia nr. …. emisă de către intimată pe motivul săvârșirii unor fapte consemnate în adresa nr……. a fost "eliberat" din funcția de șef ocol și încadrat pe o altă funcție la alt ocol silvic, cu un salariu mai mic și implicit cu zile de concediu de odihnă mai puține, fapt pentru care a solicitat anularea ei pentru nerespectarea dispozițiilor Codului muncii, Statutului personalului silvic (OUG 59/2000) și ale Legii 554/2004, reintegrarea sa pe postul de șef ocol și acordarea drepturilor bănești de care a fost lipsit pe perioada destituirii din funcție în mod ilegal.

Prin întâmpinare, intimata a recunoscut că nu este funcționar public și că este "personal contractual angajat pe bază de contract individual de muncă - aspect ce reiese din actele adiționale la contractul individual de muncă" dar, a omis să precizeze că din aceste acte adiționale rezultă că este încadrat prin concurs ca șef ocol la O.S. Hurezani cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată și că executarea, modificarea sau încetarea contractului se face în condițiile dispuse chiar de aceste acte, de Codul muncii, Statutul personalului silvic și Contractul Colectiv de Muncă (CCM).

Plecând de la acest aspect esențial și determinant în soluționarea prezentei cauze instanța de fond trebuie să se raporteze la modalitatea dispusă de lege privind derularea și modificarea contractului de muncă și că de fapt este în situația unei modificări unilaterale a Contractului individual de muncă (CIM) contrar dispozițiilor Codului muncii, ale Statutului personalului silvic și ale Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Romsilva, fiind modificat unilateral contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată sub aspectul locului muncii, felului muncii și al salariului.

Astfel, conform art. 41 din Codul muncii:

1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților. 2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile si în condițiile prevăzute de prezentul cod. 3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condițiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă si timpul de odihnă.

Așa cum rezultă din decizia contestată emisă de intimată s-a procedat practic la modificarea unilaterală a Contractului individual de muncă în sensul că a fost schimbat locul de muncă de pe postul de șef ocol pe perioadă nedeterminată fiind trecut pe aceeași perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal la O.S. R., precum și felul muncii în sensul că i s-a schimbat felul muncii prin alte atribuțiuni de serviciu și în plus i-au fost reduse drepturile salariale pe perioadă nedeterminată și în mod implicit i s-a redus și dreptul la concediul de odihnă prin modificarea dreptului la 28 de zile în loc de 30 zile cum avea prin CIM.

Ba mai mult prin aceeași decizie la art. 3 se dispune delegarea sa de la O.S. R. la O.S H. pe perioadă nedeterminată fără a se preciza termenul de 60 de zile impus de lege în mod imperativ (art.44 Codul muncii).

Conform art. 4 din decizia contestată s-a dispus ca prin Act adițional să se stabilească drepturile sale salariale, Act adițional la CIM ce a fost încheiat de asemenea în mod unilateral în baza deciziei contestată, fără acordul său prin semnătură prin care s-a stabilit unilateral că este trecut din funcția de șef de ocol în funcția de inginer pe perioadă nedeterminată cu drepturi salariale mai mici față de Actul adițional precedent.

Pentru a proceda astfel, intimata a motivat o serie de aspecte cu privire la faptul că nu ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu precizate prin adresa B. nr. ….. formulată expres, în care sunt preluate constatările din Nota de constatare nr. ……. din care reiese o serie de nerealizări la mai multe ocoale silvice din județul Gorj dar pentru care nu s-a luat aceeași hotărâre de modificare unilaterală a CIM pentru șefii de ocoale ce s-au înrolat la partidele politice aflate la guvernare ci doar pentru el și o altă colegă ce nu doresc să facă politică.

Faptele menționate în adresa nr. ….. ca și motiv de modificare unilaterală a CIM nu sunt prevăzute în fișa postului de șef ocol, ba mai mult, ele erau în sarcina altor angajați și cu siguranță remediabile și fără a constitui un pericol de producere a vreunui prejudiciu irecuperabil, dar chiar dacă aceste fapte i-ar fi fost imputabile direct atunci nu se putea aplica decât o sancțiune disciplinară conform dispozițiilor, art. 48 din Statutului personalului silvic (OUG 59/2000) și/sau art. 101 din CCM în condițiile dispuse de art. 251, 252 din Codului muncii care dispun:

(1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alineat (1) litera a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile

(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art. 252. - (1) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. (2) Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată."

Așadar, aceasta era procedura ce trebuia urmată de către intimată și ca atare este evident că intimata a ignorat și a ocolit dispozițiile legi procedând contrar acestor dispoziții la modificarea unilaterală a CIM fără a fi prevăzut în decizie temeiul de drept și descrierea faptelor pe care s-a bazat când a hotărât unilateral modificarea unilaterală a CIM întrucât, niciuna din actele normative invocate cu titlu generic în decizia emisă de către intimată și anume Legea nr. 53/2003, OUG 59/2000, HG 229/2009, Legea 554/2004, Regulamentul Intern al Romsilva ori CCM nu reglementează dreptul angajatorului de a modifica unilateral CIM pe perioadă nedeterminată.

Ca atare, pentru așa zisele fapte consemnate în adresa nr. ……… trebuia aplicată o sancțiune disciplinară în condițiile de lege și normele interne menționate mai sus și nu să se procedeze la o modificare unilaterală a CIM contrar dispozițiilor art. 41 alineat 1 din Legea 53/2003 (Codul muncii).

În atare situație, se află în fața unei fraudări a legi aspect ce se sancționează cu nulitatea actului emis în desconsiderarea și cu fraudarea legii.

Drept pentru care, a solicitat a se dispune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată mai sus, iar conform art. 272 Codul muncii sarcina probei revine angajatorului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 138 alineat 1 punct 2 și 4 și art. 146 Cod procedură civilă aplicabil, art.269-278 Codul muncii, art. l și 7 din Legea 554/2004 și art. 6 CEDO precum și art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Prin sentința nr. ……, pronunțată de Tribunalul …..în dosarul nr. ……, a fost admisă contestația formulată de reclamantul A. așa cum a fost precizată ulterior, s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. ……, s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior la același ocol silvic și a fost obligată pârâta la plata drepturilor salariale conform funcției deținute, actualizate în funcție de rata inflației începând cu data emiterii deciziei.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin acțiunea formulată, așa cum a fost precizată ulterior, reclamantul A. a solicitat să se constate nulitatea absolută a Deciziei nr. ……… emisă de Directorul B. iar ca efect al desființării deciziei contestate să se dispună revenirea sa la situația anterioară emiterii deciziei în sensul obligării B. de a-l reintegra pe funcția de șef de ocol al O. S. H. cu gradul anterior, acordarea drepturilor salariale aferente funcției de șef de ocol și aferente gradului său profesional (inginer consilier silvic) și al vechimii în muncă, actualizate în funcție de rata inflației.

S-a reținut că reclamantul a ocupat funcția de șef de ocol la O. S. H., făcând parte din personalul silvic, personal care este definit în art. 1 alineat 1 din OUG nr. 59/2000 privind Statutul Personalului Silvic, în sensul că acesta este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care exercită efectiv profesiuni specifice activității în domeniul silviculturii și care constituie Corpul Silvic, conform alineatului 3 din același articol.

În raport de dispozițiile art. 58 din OUG nr. 59/2000 (Personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel), reclamantul are statut de funcționar public, astfel că în cazul de față sunt aplicabile normele ce reglementează raporturile de serviciu dintre funcționarii publici și Regia Națională a Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 188/1999 și art.1 și 3 din OUG nr.59/2000, care arată că: "În exercitarea atribuțiilor pe care le are personalul silvic de toate gradele este investit cu exercițiul autorității publice, potrivit legii.";

Dispozițiile art. 77 și următoarele din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici reglementează sancțiunile disciplinare și răspunderea acestora astfel că în cazul de față decizia nr. 360 din 21 noiembrie 2012 este lovită de nulitate absolută întrucât a fost emisă în baza dispozițiilor din Codul muncii, deși dispozițiile legale privind modalitatea de sancționare disciplinară erau cele prevăzute la art. 77 și următoarele în care se menționează că încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora.

De asemenea în OUG nr. 59/2000 sunt prevăzute măsurile disciplinare și sancțiunile pentru personalul silvic care încălcă legile și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de munca, precum și normele de comportare iar în art. 49 alineat l se arată că analizarea cazului și aplicarea sancțiunii în cazul abaterilor pentru care organele constatatoare propun sancțiunile prevăzute la art. 48 alineat (2) litera a), b) și c),se fac de conducătorul unității silvice la care este angajată persoana sancționată.

Prin decizia nr. …… reclamantul a fost eliberat din funcția de șef ocol la O. S. H. și începând cu aceeași dată a fost reîncadrat pe perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal în cadrul B.

În art. 3 din decizia menționată se arată că ,, în baza art. 42-44 din Codul Muncii coroborat cu art. 42 din Contractul Colectiv de Muncă începând cu data de …. domnului inginer A. i se delegă atribuțiile și competențele funcției de inginer principal în cadrul B. până la revenirea pe post a titularului";.

Anterior emiterii deciziei, prin adresa înregistrată la B. ……, în conformitate cu dispozițiile art. 39 alineat 1 litera h și art. 40 alineat 2 din Codul muncii, petiționarul a fost informat că începând cu data de ….. urmează a fi eliberat din funcția de șef de ocol, cu scopul eficientizării și îmbunătățirii activității având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru O. S. H.

Raportat la cele de mai sus, s-a constatat că decizia de sancționare a avut în vedere dispoziții ale codului muncii și nu dispozițiile Legii speciale, care reglementează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, respectiv Legea 188/1999, așa încât se privește a fi lovită de nulitate.

Ori, reclamantul în calitate de șef de ocol silvic aparține categoriei profesionale a personalului silvic așa cum este definită de art. 1 din OUG 59/2000 privind statutul personalului silvic aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001 iar potrivit art. 58 lit. d din acest act normativ, personalului silvic i se aplică dispozițiile legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici așa cum s-a arătat.

Dintr-o altă perspectivă, decizia de sancționare a reclamantului este lovită de nulitate absolută întrucât nu îndeplinește condițiile art. 50 alineat 3 din HG nr. 1344/2007, raportat la dispozițiile art. 84 și următoarele din Legea 188/1999.

Astfel, prin adresa nr. ….. reclamantul a fost înștiințat că începând cu …… urmează a fi eliberat din funcția deținută, în scopul eficientizării și îmbunătățirii activității având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru Ocolul Silvic Hurezani; că, s-a constatat un management defectuos, o slabă gospodărire a fondului forestier, proprietate publică și privată în sensul că nu a fost delimitat fondul forestier de stat de cel privat, nu au fost efectuate lucrările de punere în valoare conform amenajamentului silvic, nu a fost realizat programul la masa lemnoasă și nici programul la fructe de pădure, lucrări de îngrijire în arborete tinere, ciuperci comestibile și plante medicinale.

Rezultă, așadar că decizia prin care reclamantul este mutat de la O. S. H. unde fusese încadrat în anul 2008 la un alt ocol silvic dintr-o altă localitate ( OS R. ) are caracter de sancțiune disciplinară.

Dispozițiile art. 50 alineat 3 din HG 1344/2007 prevăd că ,,sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de sancționare va cuprinde în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) temeiul legal în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară ……,,.

Ori, decizia nr. ……. de aplicare a sancțiunii disciplinare nu cuprinde aceste mențiuni obligatorii, respectiv descrierea faptelor care constituie abateri disciplinare reținute în sarcina reclamantului și nici dispoziții legale statutare și regulamentare încălcate făcându-se mențiuni generice cum ar fi ,,management defectuos,, sau ,,slabă gospodărire a fondului forestier proprietate publică și privată,,.

Referitor la descrierea faptelor ce constituie abateri disciplinare s-a constatat că decizia nu cuprinde în concret în cea a constat modul defectuos și superficialitatea reclamantului, conjunctura în care s-au produs și constatat deficiențele, elementele materiale ale faptelor reținute ca abateri și măsurile care ar fi trebuit luate pentru realizarea tuturor indicatorilor în proporții maxime în primele 9 luni ale anului calendaristic, pentru anul în curs.

Totodată, nu se fac nici un fel de referiri cu privire la apărările reclamantului și mai mult decât atât, faptele reținute în sarcina reclamantului nu au prevăzută perioada în care au fost săvârșite așa încât nu se poate verifica dacă angajatorul a respectat termenul legal în care putea fi aplicată sancțiunea, toate aceste elemente fiind de natură să atragă nulitatea absolută a deciziei contestate.

Pe de altă parte, examinând cuprinsul deciziei contestate s-a reținut că emitentul deciziei face vorbire de o delegare a reclamantului, în temeiul art. 42-44 din Codul Muncii la un alt ocol silvic ( OS R. ), menționând în decizie că i se delegă atribuțiile și competențele funcției de inginer principal în cadrul B. până la revenirea pe post a titularului.

Potrivit art. 44 alineat 1 din Codul Muncii ,,delegarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 60 zile calendaristice în 12 luni și se poate prelungi pentru perioade succesive pentru perioade de maximum 60 zile calendaristice numai cu acordul salariatului,,.

Întrucât decizia nr. …… nu cuprinde nici un fel de date referitoare la perioada delegării ci are o exprimare generică ,,până la revenirea pe post a titularului,, s-a apreciat că lipsa acestor mențiuni atrage, de asemenea, nulitatea absolută a actului administrativ.

Împotriva sentința nr. … din data de ….., pronunțată de Tribunalul ….., în dosarul nr. …… a declarat recurs pârâta B., învederând că instanța de fond, în mod greșit, a reținut faptul că "decizia nr. ……… este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost emisă în baza dispozițiilor din Codul muncii, deși dispozițiile legale privind modalitatea de sancționare disciplinară erau cele prevăzute la art. 77 și următoarele din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici";, deoarece pe de o parte reclamantul nu este funcționar public ci este personal contractual angajat pe baza de contract individual de munca - aspect ce reiese și din actele adiționale la contractul individual de muncă existente la dosarul cauzei, iar pe de altă parte decizia contestată nu este o decizie de sancționare, ci o decizie emisă cu scopul eficientizării și îmbunătățirii activității Ocolului Silvic Hurezani, având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru acest ocol.

A apreciat că motivarea instanței de fond cum că " decizia prin care reclamantul este mutat de la O. S. H., unde fusese încadrat în anul 2008 la un alt ocol dintr-o altă localitate (O.S. R.) are caracter de sancțiune disciplinară" este eronată deoarece reclamantul a fost încadrat la O. S. R. datorită faptului că în cadrul O. S. H.nu mai exista un post vacant de inginer pe perioadă nedeterminată ci doar un post vacant temporar pe care a și fost delegat până la revenirea pe post a titularului. Deci, încadrarea petiționarului A. la un alt ocol a fost efectuată pentru a nu se modifica durata contractului individual de muncă al acestuia, respectiv din perioadă nedeterminată în perioadă determinată.

Recurenta a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut și faptul că decizia nr. …… nu cuprinde cerințele obligatorii ale unui act administrativ de sancționare, întrucât motivarea reprezintă o cerință esențială a actului administrativ ce decurge din definiția legală a acestuia, cuprinsă în art. 2 alineat 1 litera c din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, dar având fundamente și în prevederile art. 1 alineat 3, art. 16 și art. 31 alineat 1 și 2 din Constituția României. Deși motivarea reprezintă o cerință intrinsecă a actului administrativ, ea este îndeplinită, evident, și în situația în care, precum în speță, actul administrativ face referire expresă la un alt înscris pe care îl înglobează, acesta din urmă devenind, astfel, parte integrantă din primul. Astfel, actul contestat are o fundamentare legală suficientă, iar pe de altă parte, cuprinde, prin referirea la Adresa ….nr. ……., mențiuni clare la chestiunile de natură faptică, la acțiunile și inacțiunile concrete ale reclamantului, în calitate de șef ocol la O.S. H. care au impus măsura eliberării din funcție.

Decizia nr. …… a fost adoptată de D.D. S. G.în baza Codului muncii, Hotărârii Guvernului României nr. 229/04.03.2009 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Contractului Colectiv de Muncă al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, Regulamentului Intern al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și Deciziei nr. …. a Directorului General al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, care îi permite să numească și să elibereze din funcție pe conducătorii unităților din subordinea B., cum este cazul șefului de ocol la O. S. H.

Prin adresa înregistrată la B. cu nr. …….., în conformitate cu dispozițiile art.39, alineat l, litera h și art. 40, alineat 2, din Codul Muncii petiționarul a fost informat că începând cu data de 15.10.2012 urmează a fi eliberat din funcția deținută (de șef ocol), cu scopul eficientizării și îmbunătățirii activității, având in vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru O. S. H..

Astfel, analizându-se activitatea B. în primele 9 luni ale anului 2012, la O. S. H. s-a constatat un management defectuos care a făcut ca această subunitate să înregistreze pierderi pe această perioada. S-a constatat o slabă gospodărire atât a fondului forestier proprietate publică a statului, cât și a fondului forestier proprietate privată, aflat în administrarea sau paza subunității O.S. H., respectiv:

- nu a fost delimitat fondul forestier de stat de cel privat, fapt ce a condus la imposibilitatea desfășurării normale a lucrărilor de amenajare;

- nu au fost efectuate lucrările de punere în valoare pentru producția anului 2013 conform prevederilor amenajamentului silvic, procentul de realizare fiind de 28%.

- nu au fost realizate următoarele:

a) cifra de afaceri (procent de realizare65%); b)programul la masa lemnoasă(procent de realizare 63%); c) programul la fructe de pădure(procent de realizare 68%); d) profitul brut (pierdere-460 mii lei);

e) lucrări de îngrijire în arborete tinere(procent de realizare 78%);

f) ciuperci comestibile(procent de realizare 50%);

g) plante medicinale(procent de realizare 73%).

Deși "practica judiciară" nu reprezintă izvor de drept, recurenta a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a ignorat practica instanței de control judiciar, respectiv a Curții de Apel Craiova. Astfel, a învederat la fondul cauzei că și șeful de ocol de la O.S. C. a contestat decizia de eliberare din funcție (identică cu cea a petiționarului A.), iar contestația acestuia a fost respinsă de Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. …. pronunțată în dosarul nr….., sentință rămasă irevocabilă prin decizia Curții de Apel Craiova nr. …..

Prin decizia nr. …….., pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr……, a fost admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a pronunța această decizie instanța de control judiciar a reținut că din considerentele hotărârii instanței de fond se observă că analiza efectuată de către aceasta s-a întemeiat în principal pe susținerile uneia dintre părți, respectiv pe cele ale intimatului reclamant formulate prin acțiune, fără a lua în considerare toate apărările, susținerile și cererile formulate de către recurentul-pârât.

Textul art. 261 punct 5 Cod procedură civilă consacră principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 punct 7 Cod procedură civilă, rolul acestui text fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiției și pentru a se putea exercita controlul judiciar de către instanțele superioare.

Rolul instanței de control judiciar este acela de a raporta considerentele hotărârii de fond la situații de fapt și de drept rezultate din probatoriul administrat și de a stabili în ce măsură argumentele avute în adoptarea unei soluții își găsesc sau nu suport în actele dosarului, pornind desigur de la criticile avute în vedere atunci când s-a exercitat această cale extraordinară de atac a recursului.

În acest sens, în virtutea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut constant că acest drept nu poate fi exercitat efectiv decât în situația în care instanța procedează la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența"; (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea nr. 4 din 28.04.2005, în cauza Albina contra României, publicată în M. Of. nr. 1049/25.11.2005, Cauza Vlasia Grigore Vasilescu contra România, hotărârea din 8 iunie 2006).

Sub acest aspect, în cauza dedusă judecății, Curtea a constatată că la pronunțarea sentinței recurate instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a apărărilor și argumentelor invocate de recurentă, referitoare la calitatea de personal contractual a intimatului și nu a aceleia de funcționar public, deoarece raporturile de muncă ale intimatului nu sunt guvernate de Legea funcționarului public, ci de dispozițiile din Codul Muncii .

Procedeul juridic utilizat de instanța de fond echivalează cu necercetarea fondului cauzei, dar și a dispozițiilor legale care impun judecătorului să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Aspectele evidențiate, cu consecințe asupra justei soluționări a cauzei și pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și temeinice, ca act final al dezbaterii judiciare, trebuiau clarificate de instanța de fond, neputând fi analizate direct în recurs, pentru că acestea țin de fondul cauzei deduse judecății, nefiind posibilă efectuarea controlului judiciar atâta timp cât nu s-a analizat fondul cauzei dedus judecății, motive pentru care hotărârea recurată este casabilă.

În raport de aceste motive, la care se adaugă și necesitatea de a nu priva părțile de un grad de jurisdicție și de a le asigura o protecție reală a dreptului la un proces echitabil așa cum este consacrat de art. 6 alineat 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, prilej cu care vor fi analizate toate susținerile și apărările părților urmând ca în rejudecare instanța de fond să pună în discuția părților administrarea de probatorii corespunzătoare, urmând a aprecia asupra necesității oricăror altor probe ce ar rezulta din dezbateri și pe care le va considera necesare pentru pronunțarea unei soluții temeinice și legale, raportat la totalitatea susținerilor din cererile de recurs, formulate de către - recurenta pârâtă și recurentul reclamant dar și a apărărilor invocate prin întâmpinări. Instanța de rejudecare urmează să arate în concret motivele de fapt și de drept pe care va înțelege să-și fundamenteze soluția la care se va opri, să își însușească sau să înlăture motivat susțineri sau apărări formulate de părți la instanța de fond, cu luarea în considerare și a apărărilor formulate în fața instanței de recurs, în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, pentru rejudecare, la data de 06.06.2014, sub nr. …….

Pe parcursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin notele de ședință depuse la data de …… reclamantul a reiterat susținerile din precizarea depusă la fila …… din primul ciclu procesual, solicitând anularea Deciziei nr. ……., reintegrarea pe postul de șef de ocol la O.S. Hurezani și acordarea drepturilor bănești de care a fost lipsit de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea pe postul de șef de ocol, indexate, majorate și reactualizate cu indicele de inflație și dobânda aferentă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că acțiunea formulată de reclamantul A, astfel cum a fost precizată, este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, astfel cum a fost precizată conform notelor de ședință aflate la fila …… din dosarul nr. …… și fila ……. din dosarul nr. ……., reclamantul A. a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anulare Deciziei nr. ….., reintegrarea pe postul de șef de ocol la O.S. H. și acordarea drepturilor bănești de care a fost lipsit de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea pe postul de șef de ocol, indexate, majorate și reactualizate cu indicele de inflație și dobânda aferentă.

În ceea ce privește Decizia nr. …… emisă de Directorul B., se constată că prin aceasta s-au decis următoarele:

- Începând cu data de …. domnul inginer A. se eliberează din funcția de șef de ocol la O. S. H.

- Începând cu aceeași dată, domnul inginer A. se încadrează pe o perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal în cadrul B.

- În baza art. 42-44 din Codul Muncii coroborat cu art. 42 din Contractul Colectiv de Muncă începând cu data de …. domnului inginer A., inginer principal în cadrul B., i se delegă atribuțiile și competențele funcției de inginer principal în cadrul B.până la revenirea pe post a titularului.

- Drepturile salariale urmează să fie stabilite prin act adițional

Prin acțiunea formulată reclamantul a invocat nulitatea absolută a acestei decizii, invocându-se pe de o parte că prin aceasta i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă fiind încălcate astfel dispozițiile art. 41 din Codul muncii iar pe de altă parte că faptele menționate în adresa nr. ……. ca motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă nu sunt prevăzute în fișa postului de șef de ocol iar dacă aceste fapte i-ar fi fost imputabile direct atunci i se putea aplica o sancțiune disciplinară conform art. 48 din OUG nr. 59/2000 sau art. 101 din Codul muncii în condițiile art. 251 și 252 din același cod, dispoziții care însă nu au fost respectate.

În ceea ce privește apărarea reclamantului în sensul că Decizia nr. ……. emisă de B. ar fi lovită de nulitate absolută deoarece nu respectă dispozițiile art. 41 din Codul muncii, instanța reține că reclamantul este inginer silvic, aspect necontestat de către pârâta Direcția Silvică Gorj, iar conform art. 1 alineat 1 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic personalul silvic este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care exercită efectiv profesiuni specifice activități în domeniul silviculturii.

Conform art. 58, alineat 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel iar în alineatul 2 al aceluiași articol s-a prevăzut ca pentru categoriile de personal silvic care are și calitatea de funcționar public să se realizeze, printr-o hotărâre de guvern corelarea dintre gradele profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic și categoriile, gradele, clasele și treptele aferente carierei funcționarilor publici, prevăzute în Statutul funcționarilor publici.

Conform art. 3 Hotărârea de Guvern nr. 1009/2000 privind corelarea gradelor profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic cu categoriile, clasele și gradele aferente funcțiilor publice are calitatea de funcționar public personalul silvic care a fost numit, în condițiile legii, în funcții publice de conducere și de execuție, din următoarele structuri: a) direcția și compartimentele de specialitate în domeniul gospodăririi pădurilor, din aparatul propriu al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului; b) inspectoratele silvice teritoriale pentru controlul aplicării regimului silvic în Fondul forestier național, precum și cele din cadrul oficiilor cinegetice teritoriale.

Conform Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 1009/2000 au fost corelate gradele profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic cu categoriile, clasele și gradele aferente funcțiilor publice, prevăzute în Statutul funcționarilor publici, fiind vizat doar personalul silvic cu grad profesional de inginer, subinginer și tehnician silvic și exceptate gradele profesionale de pădurar, pădurar debutant, brigadier silvic și brigadier silvic debutant, aceste din urmă categorii desfășurându-și activitatea în temeiul contractelor individuale de muncă.

Având în vedere dispozițiile legale menționate instanța reține că reclamantului, inginer silvic și pe cale de consecință funcționar public conform Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 1009/2000, în măsura în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 nu dispune altfel, îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici care, conform art. 117 din acest act normativ se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, rezultă că legiuitorul a înțeles să supună personal silvic unui regim juridic unitar subsumat statutului funcționarilor publici, indiferent de temeiurile în baza cărora își desfășoară activitatea (actul de numire într-o funcție publică sau încheierea unui contract individual de muncă), asta cu atât mai mult cu cât din conținutul art. 58, alineat 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 rezultă că excepțiile de la aplicarea Legii nr. 188/1999 trebuie indicate expres în cuprinsul Ordonanței.

Având în vedere considerentele expuse instanța apreciază că nu poate fi reținută susținerea părților în sensul că aplicabile ar fi dispozițiile Codului muncii pe motiv că reclamantul nu ar fi funcționar public ci personal contractual angajat pe baza unui contract de muncă.

De asemenea, în ceea ce privește susținerea reclamantului în sensul că această problemă ar fi fost dezlegată de instanța de control judiciar care ar fi reținut în decizia nr. …….., pronunțată în dosarul nr. .. (paragraful 1, pagina 6 din decizie) că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile Codului muncii, instanța apreciază că această concluzie a reclamantului este eronată.

Astfel, în decizia nr. ……., pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ……. întreaga frază din care face parte și paragraful 1 din pagina 6 a deciziei la care face referire reclamantul este următoarea "Sub acest aspect, în cauza dedusă judecății, Curtea constată că, la pronunțarea sentinței recurate instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a apărărilor și argumentelor invocate de recurentă, referitoare la calitatea de personal contractual a intimatului și nu a aceleia de funcționar public, deoarece raporturile de muncă ale intimatului nu sunt guvernate de Legea funcționarului public, ci de dispozițiile din Codul Muncii";.

Această mențiune din decizie apare în contextul în care motivul de casare a constat în aceea că instanța de control judiciar a concluzionat că analiza efectuată de instanța de fond în primul ciclu procesual s-a întemeiat în principal pe susținerile intimatului reclamant formulate prin acțiune, fără a lua în considerare toate apărările, susținerile și cererile formulate de recurentul pârât.

În ceea ce privește fraza citată mai sus din decizia instanței de control judiciar instanța apreciază că prin aceasta practic s-a menționat care dintre apărările pârâtei nu au fost analizate de instanța de fond în primul ciclu procesual, concluzie ce se impune cu atât mai mult cu cât în finalul deciziei de casare se menționează că "instanța de rejudecare urmează să arate în concret motivele de fapt și de drept pe care va înțelege să-și fundamenteze soluția la care se va opri.

Ținând seama de considerentele expuse, în ceea ce privește legislația aplicabilă, instanța concluzionează că reclamantul este funcționar public iar raporturile de muncă ale acestuia unt guvernate de dispozițiile Legii nr. 188/1999 care, conform art. 117 din acest act normativ se completează cu prevederile legislației muncii.

Analizând Decizia nr. … emisă de B. contestată în prezenta cauză se reține că prin aceasta s-a dispus eliberarea domnul inginer A. din funcția de șef de ocol la O.S.H. începând cu data de … și încadrarea, începând cu aceeași dată, a domnul inginer A. pe o perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal în cadrul B.

Conform adresei nr. …. emisă de pârâta B. decizia nr. …. emisă de B. a fost emisă în scopul eficientizării și îmbunătățirii activității O.S.H. având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru ocolul silvic respectiv.

Din înscrisurile depuse în fotocopie în dosarul nr. ….. (filele 47-55) instanța reține că la nivelul O. S. H. nu au fost realizate următoarele: cifra de afaceri; programul de regenerare a pădurilor, de evaluare a masei lemnoase, lucrările de îngrijire în arborete tinere, în păduri proprietate publică; producția fizică de masă lemnoasă, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale; profitul brut (pierdere -…. mii lei).

Conform art. 87, alineat 1, litera a din Legea nr. 188/1999 mobilitatea în cadrul corpului funcționarilor publici se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice.

Este adevărat că pentru orice modificare intervenită în raportul de muncă al unui funcționar public, cu unele excepții ce nu se regăsesc în speță, conform dispozițiilor Legii nr. 188/1999 este necesar acordul ambelor părți, respectiv angajator și angajat, dar se reține că, în speță, reclamantul a fost numit în funcția de șef ocol la O.S.H. prin Decizia nr. …. emisă de B. și a fost eliberat din această funcție prin Decizia nr. ….. emisă de B., decizii în baza cărora au fost încheiate acte adiționale la contractul individual de muncă al reclamantului.

Prin urmare raportul juridic dintre părți trebuie să țină seama de specificul modalității de dobândire a funcției de șef de ocol, anume prin decizia conducătorului unității de rang superior căreia instituția la care a fost angajat reclamantul îi era subordonată. Astfel încheierea actelor adiționale la contractul de muncă și pe cale de consecință realizarea acordului dintre părți este subsecventă și subordonată dobândirii funcției de șef de ocol silvic, iar revocarea din funcție și trecerea pe un alt post atrage în mod firesc modificarea contractului individual de muncă.

Prin urmare, contrar susținerilor reclamantului, prin emiterea Deciziei nr. …. nu au fost încălcate dispozițiile Legii 188/1999 și art. 41 din Codul muncii, chiar dacă i-a fost schimbat felul muncii și i-au fost reduse drepturile salariale, acestea fiind aferente postului de inginer principal pe care a fost trecut.

Mai mult, din actul adițional la contractul de muncă înregistrat sub nr. ….. (fila 15, dosar nr. …..), instanța reține că reclamantul, după emiterea Deciziei nr. … și-a exprimat dezacordul numai cu privire la clasa de salarizare stabilită pentru funcția de inginer principal pe care a fost încadrat prin decizia contestată și cu titularizarea sa la O.S.R., reclamantul nefăcând nici o referire cu privire la eliberarea sa din funcția de șef de ocol ori cu privire la încadrarea sa în funcția de inginer principal.

În ceea ce privește clasa de salarizare, astfel cum s-a reținut și mai sus, aceasta nu poate fi contestată în condițiile în care corespunde funcției pe care a fost încadrat reclamantul iar în ceea ce privește încadrarea reclamantului pe un post de inginer principal în cadrul O.S.R.,, instanța reține că într-adevăr conform art. 91, alineat 1 și alineat 2, litera a din Legea nr. 188/1999 mutarea funcționarului public în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității sau instituției publice poate fi definitivă ori temporară, mutarea definitivă putând avea loc în următoarele situații: a) când se dispune de către conducătorul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea funcționarul public pe o funcție publică vacantă echivalentă, de aceeași categorie, clasă și, după caz, de același grad profesional, sau pe o funcție publică vacantă de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite condițiile specifice prevăzute în fișa postului. În cazuri temeinic justificate, mutarea se poate dispune motivat de conducătorul autorității sau instituției publice, cu repartizarea postului corespunzător funcției deținute de funcționarul public. În oricare dintre situații este necesar acordul scris al funcționarului public.

Aceste dispoziții legale însă trebuie coroborate cu dispozițiile art. 91, alineat 7 din Legea nr. 188/1999 conform cărora funcționarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a autorității sau instituției publice în altă localitate, dacă se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 89 alineat (3), respectiv se află în una din următoarele situații: graviditate; își crește singur copilul minor; starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată mutarea; mutarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiții corespunzătoare de cazare; este singurul întreținător de familie; motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs mutării. Refuzul nejustificat constituie abatere disciplinară.

Cum în speță nu s-a făcut dovada nici uneia dintre situațiile prevăzute de art. 89 alineat (3) din Legea nr. 188/1999 instanța reține că este nejustificat refuzul reclamantului de a accepta măsura de încadrare pe postul de inginer principal în cadrul O.S.R., și prin urmare, în raport de dispozițiile art. 91, alineat 7 din Legea nr. 188/1999, refuzul de a semna actul adițional la contractul de muncă înregistrat sub nr. .. (fila 15, dosar nr. …..) nu poate constitui motiv de nulitate a Deciziei nr. …….. pe considerentul inexistenței acordului dintre părți de modificare a locului muncii.

În ceea ce privește susținerea reclamantului în sensul că în mod nelegal s-a dispus delegarea sa de la O.S.R. pe o perioadă nedeterminată, nefiind respectat termenul de 60 de zile prevăzut de art. 44 din Codul muncii, instanța reține că dispoziția legală menționată nu are aplicabilitate în speță, aplicabile fiind dispozițiile din Legea nr. 188/1999 astfel cum s-a arătat mai sus.

În ceea ce privește delegarea, se reține că Legea nr. 188/1999 cuprinde dispoziții similare Codului muncii în ceea ce privește termenul pentru care aceasta poate fi dispusă.

Astfel, conform art. 88 din Legea nr. 188/1999 delegarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care este încadrat funcționarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. Funcționarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situații: graviditate; își crește singur copilul minor; starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcționarului public.

Cum prin mențiunile făcute de reclamant în cuprinsul actului adițional la contractul de muncă înregistrat sub nr. ……. (fila ……, dosar nr. ………), acesta nu și-a exprimat dezacordul cu privire la delegarea atribuțiilor și competențelor funcției de inginer principal la O.S.H., în speță sunt incidente dispozițiile art. 88, alineat 3 din Legea nr. 188/1999, reținându-se că în privința aspectelor necontestate de reclamant există acordul acestuia.

Având în vedere considerentele expuse instanța constată că cererea reclamantului de anulare/constatare a nulității absolute a Deciziei nr. ….. este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. Pentru aceleași motive, reținând că decizia contestată este legală, instanța urmează să respingă și celelalte capete de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta B.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.11.2014.

PREȘEDINTE.

S.M.

GREFIER

R.M.

← Litigiu de muncă - Contestaţie împotriva deciziei de aplicare...		Recurs tardiv. Cerere de repunere în termen.. Jurisprudență... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare Cerere reexaminare respinsa. Jurisprudență Cereri Divort cu gemeni. Jurisprudență Divort cu gemeni. Jurisprudență Minori Recurs tardiv. Cerere de repunere în termen.. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri) Eroare materială privind menţionarea căii de atac.