Luarea în considerare ca timp util la pensie a perioadei în care foştii cooperatori fac dovada că au realizat volumul de norme planificate, fără a fi necesară şi dovada plăţii contribuţiei de asigurări sociale.
Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 557 din data de 26.05.2016
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la 28 august 2015, așa cum a fost precizată la termenul din 17 decembrie 2015, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele Primăria municipiului B. și Casa Județeană de Pensii C. (fostă Direcția Județeană de Muncă și Protecția Socială C.) solicitând în contradictoriu cu acestea reconstituirea vechimii pentru munca depusă în calitate de membru cooperator la CAP B. în anii 1972 - decembrie 1992.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta a arătat că în perioada ianuarie 1972 - decembrie 1992 a lucrat la CAP B., iar în lipsa documentelor cu valoare practică, prin Decizia nr. 15487/26 iulie 2015 emisă de CJP i s-a respins cererea pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, cu motivarea că nu figurează în evidențele sale cu timpul util la CLP C.
S-a adresat Primăriei B., iar prin adresa nr. 4038 din 31.03.2014 i s-a comunicat că pentru membrii cooperatori carnetele de pensie au fost predate la data de 25 iulie 1995, Casei de pensii pentru țărănime de pe lângă DJMPS C.
Acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Codului Muncii și ale Legii 263/2010.
Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii C. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prematurității acțiunii și cea a tardivității dreptului la contestație.
Tardivitatea a fost motivată de faptul că reclamanta nu a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 149 din Legea 263/2010, pentru promovarea contestației și că procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost motivată arătându-se că în conformitate cu dispozițiile art. 159 alin. 1 din Legea 263/2010 pentru perioadele prevăzută la art. 16 lit. a și art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare realizată până la 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau alte acte prevăzute de lege, coroborat cu art. 121 alin. 4 din HG 257/2011: "Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor conținute în carnetul de pensii și asigurări sociale și/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare.";
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu figurează înscrisă în fișele cu normele realizate de membrii cooperatori din cadrul CAP B. existente în arhiva CJP.
Pârâta Primăria mun. B. nu a depus întâmpinare.
Prin sentința nr. 43 din 19 ianuarie 2016 Tribunalul Botoșani a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii C., a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului B. și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu această pârâtă, a respins ca nefondate excepția tardivității dreptului la contestație și excepția prematurității contestării deciziei R nr. …87/….2015 emisă de Casa Județeană de Pensii C., a admis în parte acțiunea, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C. A constatat dreptul reclamantei la încadrarea ca timp util la pensie a anilor: 1977,1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985,1986, 1987, 1988, 1989, 1990 și 1991 în care a lucrat la fostul C.A.P B. în calitate de membru cooperator și a realizat numărul minim de norme.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate, instanța le-a respins constatându-se că în speță nu a fost formulată o contestație la decizia de respingere a cererii de pensionare ci, obiectul acțiunii îl constituie stabilirea timpului util la pensie în contextul în care reclamanta susține că nici primăria și nici CJP nu dețin documentele care fuseseră întocmite de fosta cooperativă și care dovedeau existența timpului său util la pensie, deoarece evidențele au fost parțial distruse.
Or, conform art. 160 alin. 1 din Legea 263/2010: "(1) Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, se face de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la art. 159 alin. (1).";
Iar potrivit art. 159 alin. 1 : "(1) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) și art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.";
Instanța a constatat că în speță este dată o situație specială deoarece din înscrisurile depuse la dosar și din recunoașterea pârâtei Casa Județeană de Pensii, rezultă indubitabil că aceasta din urmă este în posesia arhivei fostului CAP B.
Așadar, în speță CJP are calitatea specială de păstrător al arhivei, aceasta fiindu-i predată conform proceselor verbale depuse la dosar (f. 25 - 30).
Prin urmare, pentru opozabilitatea hotărârii de constatare a timpului util la pensie este necesară judecata în contradictoriu cu această instituție publică care are în cazul arhivei CAP B. atribuții de păstrare, verificare a documentelor respective și de eliberare a adeverinței cu privire la datele care rezultă din acestea.
Iar instanța a analizat situația de fapt privind prestarea sau nu a muncii, stabilirea și calculul timpului util la pensie, întrucât în contextul în care arhiva este incompletă acestea nu se pot realiza decât pe calea acțiunii în justiție în constatarea dreptului privind recunoașterea acestui timp util.
În plus, art.160 alin.1 și 161 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii în vigoare în prezent, nu prevede anumite termene ori proceduri prealabile cu privire la formularea cererii de stabilire a timpului util.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că,potrivit art. 163 din Legea 263/2010 , constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile reglementate de Legea nr. 80/1992, precum și cel realizat anterior apariției Legii nr. 80/1992.
Iar conform art. 32 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.80/1992, constituie timp util la pensie și perioada în care persoanele au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție; timpul util se stabilește prin raportarea volumului total de muncă exprimat prin norme la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală, fără însă ca acesta să poată depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.
Instanța a reținut că din procesele verbale și rapoartele privind lichidarea fostului CAP (f. 25 - 30 ds) rezultă că arhiva a fost predată în etape pârâtei CJP C., în intervalul 1995 - 1996, iar prin adresa 4038/2014 pârâta Primăria mun. B. recunoaște că a predat "doar"; statele de plată din perioada 1972 - 1992.
De asemenea, prin raportul comisiei de lichidare din 31 iulie 1995 (f. 27) aceasta menționează că a predat casei de pensii evidența muncii realizate de membrii cooperatori, în privința arhivei recunoscând că aceasta nu era în integralitate la acea dată, referindu-se în context la arhivă "câtă este"; ea.
Așadar, instanța a reținut în primul rând, că arhiva predată nu era completă, de altfel inventarul acesteia fiind realizat abia după 6 ani de la desființarea cooperativei (f. 29).
Reclamanta a dovedit însă prin probele testimoniale administrate că a lucrat fără întrerupere la CAP B. Așa fiind, întrucât declarațiile martorilor sunt lipsite de echivoc dovedind atât faptul că arhiva este incompletă cât și îndeplinirea permanentă de către reclamantă a normelor de muncă planificate, iar aceștia au probat cu propriile cupoane și decizii că beneficiază de categoria de pensie din agricultură (deci că au lucrat ei înșiși la CAP), instanța - în temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1992 și art.163 din Legea 263/2010 - a admis acțiunea în sensul constatării că reclamanta a lucrat la CAP B. în calitate de membru cooperator în anii 1977,1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985,1986, 1987, 1988, 1989, 1990 și 1991, perioadă ce constituie timp util la pensie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii C.
În motivarea apelului se arată că în cauză era dată excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere dispozițiile art.159, alin. 1 din Legea nr.263/2010 care prevăd că, pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit.a și art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, coroborat cu art.121, alin.4 din H.G.257/2011: "Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor conținute în carnetul de pensii și asigurări sociale și/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare."
În temeiul art.17,alin. 3 din Legea nr.263/2010 constituie stagiu de cotizare timpul util la pensie realizat de agricultori, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001.
În conformitate cu art.160, alin. 1 din lege certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, se face de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la art. 159 alin. (1).
În temeiul art.161 din lege cererile în legătură cu eliberarea actelor prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a stagiului de cotizare, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe și comisioane.
Pe fond solicită modificarea sentinței nr.43/19.01.2016, în baza dispozițiilor art.466-482Cod procedură civilă, întrucât instanța de fond prin hotărârea pronunțată nu a respectat art.17,alin. 3 din Legea nr.263/2010 potrivit căruia,constituie stagiu de cotizare timpul util la pensie realizat de agricultori, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie2001.În conformitate cu dispozițiile art.159,alin. 1 din lege pentru perioadele prevăzute la art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1aprilie 2001,se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.
Or, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că instituția deține arhiva cu fișele cu norme realizate de membrii CAP B.
Deasemeni, conform prevederilor legale invocate mai sus, în cazul în care persoana se adresează cu cerere însoțită de acte prin care solicită înscrierea la pensie,CJP C. doar valorifică înregistrările din carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii cooperatori și din adeverințele eliberate de angajator atât în ceea ce privește stagiul de cotizare cât și în ceea ce privește venitul utilizat în calculul punctajului mediu anual.
Mai mult, raportat la dispozițiile art.163 din Legea nr.263/2010, constituie stagiu de cotizare timpul util la pensie realizat de membrii CAP în condițiile reglementate de Legea nr.80/1992. Ori, timpul util se calculează pe baza normelor de producție realizate de către membrul cooperator și a normelor stabilite de Adunarea generală a cooperativei agricole.
Este obligatoriu și evidențierea venitului realizat deoarece este necesară pentru stabilirea contribuției personale a membrilor cooperatori la fondul de pensii și asigurări sociale conform art. 6și art.7 din Legea nr.4/1977.
În acest sens Curtea de Apel Suceava s-a pronunțat în dosarul nr. 3146/40/2010, având ca obiect-constatarea timpului util.
Conform prevederilor art.32 alin. 1,2 și 3 din Legea nr.80/1992 constituie timp util la pensie perioada în care persoanele cuprinse în asigurarea socială organizată prin lege au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție în care au avut calitatea de cooperator sau au achitat contribuția minima prevăzută în Legea nr. 5 din 30 iunie 1977. Pentru foștii cooperatori contribuția minima prevăzută de Legea nr. 80/1992, determinată corespunzător salariului de bază minim brut pe țara, reglementat la data intrării în vigoare a legii, se considera achitată pentru perioada în care au prestat volumul de muncă.
Timpul util se stabilește în ani prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat pe întreaga perioada în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativă agricolă de producție, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă.
Timpul util stabilit în condițiile alin. (2) nu poate depăși numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.
Pe cale de consecință, așa cum rezultă și din declarația martorilor, nu se poate stabili cu exactitate dacă normele stabilite de adunarea generală în fiecare an,au fost sau nu realizate de către reclamanta intimată. Faptul că a lucrat fără întrerupere întreaga perioadă nu înseamnă în accepțiunea legii că s-a realizat timpul util necesar stabilirii drepturilor de pensie. Un an calendaristic nu înseamnă întotdeauna un an timp util decât în măsura în care membrul cooperator și-a realizat normele prevăzute de adunarea generală a cooperativei.
Prin urmare, instanța de fond a reținut fără temei legal că în perioada 1977-1991 s-au realizat aceste norme de către reclamanta intimată și reprezintă timp util la pensie.
În drept, își întemeiază susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010, Legea nr. 80/1992, Legea nr. 4/1977 și Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata Primăria Municipiului B. a solicitat menținerea hotărârii primei instanțe în ceea ce-i privește.
Prin decizia civilă nr. 557 din 26.05.2016 a Curții de Apel Suceava s-a respins apelul ca nefondat.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive Curtea reține că, într-adevăr, ca regulă generală, timpul util la pensie al foștilor agricultori se determină pe baza documentelor doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste. Litigiul de față nu are însă ca obiect eliberarea documentelor doveditoare de către deținătorul de arhivă ci reconstituirea vechimii în muncă pentru o perioadă pentru care lipsesc documente din fondul arhivistic.
Ori, pentru această situație pârâta justifică legitimare procesuală pasivă fiind singura entitate abilitată de lege să emită deciziile de pensie, în baza tuturor documentelor apte a certifica stagii de cotizare, hotărârea judecătorească prin care se recunoaște vechimea în muncă fiind un astfel de document.
Chiar dacă nu este debitor în raportul juridic de drept substanțial, întrucât nu este parte în raportul juridic de muncă și nu are, printre atribuțiile stabilite în sarcina sa prin art. 139 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, și pe cea a recunoașterii vechimii în muncă, casa teritorială de pensii reprezintă singura entitate chemată să valorifice aspectele ce țin de vechimea în muncă în procesul de stabilire a drepturilor de pensie.
Ca atare, în cazul dispariției, din punct de vedere juridic, a angajatorului, este și singura persoană interesată să se opună la valorificarea drepturilor pretinse de angajat, în ipoteza în care acestea nu ar fi conforme cu dispozițiile legale în materie, și, în consecință, singura entitate care trebuie să stea în procesul de recunoaștere a acestor drepturi.
Prin urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive a fost corect respinsă de către prima instanță.
Cât privește criticile ce vizează fondul cauzei Curtea reține că, așa cum am arătat, prezenta acțiune nu vizează eliberarea documentelor doveditoare pentru vechimea în muncă ci reconstituirea vechimii în muncă pentru perioada în care documentele din arhiva aflată în posesia pârâtei lipsesc. Chiar pârâta recunoaște în adresa din data de 28.04.2016 că arhiva preluată de la Cooperativa Agricolă de Producție B. este incompletă. Prin urmare, susținerile apelantei în sensul că nu s-a avut în vedere că deține această arhivă sunt lipsite de relevanță.
De asemenea, Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile art.32 alin. 1,2 și 3 din Legea nr.80/1992 constituie timp util la pensie perioada în care persoanele cuprinse în asigurarea socială organizată prin lege au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producție în care au avut calitatea de cooperator sau au achitat contribuția minima prevăzută în Legea nr. 5 din 30 iunie 1977. Pentru foștii cooperatori contribuția minimă prevăzută de Legea nr.80/1992, determinată corespunzător salariului de baza minim brut pe țară, reglementat la data intrării în vigoare a legii, se consideră achitată pentru perioada în care au prestat volumul de muncă. Contrar susținerilor apelantei, din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamanta a lucrat în permanență la CAP în intervalul 1977 - 1991, realizând volumul de norme planificate. Ori, referirea la realizarea normelor planificate nu poate fi interpretată în alt mod decât ca fiind cu privire la volumul minim de norme aprobat în adunarea generală a membrilor cooperatori. Prin urmare, în condițiile în care a realizat volumul de muncă, în mod corect s-a reținut că acești ani reprezintă timp util la pensie, nefiind necesar a face dovada contribuției achitate. Conform dispozițiilor legale, pentru foștii cooperatori care au prestat volumul de muncă se consideră achitată contribuția determinată corespunzător salariului de baza minim brut pe țara, reglementat la data intrării în vigoare a legii.
Ca urmare, Curtea apreciază că sentința atacată este legală și temeinică în raport de criticile formulate, astfel încât, în temeiul art. 480 alin. 1 din codul de procedură civilă a respins ca nefondat apelul.
← Contestaţia la executare - excepţia tardivităţii... | Răspunderea civilă delictuală. acordarea dobânzilor legale.... → |
---|