Mandatul de reprezentare. Răspunderea civilă delictuală.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

“Răspunsul la această dilemă juridică există în dosar şi chiar în absenţa fizică din proces, în faţa tribunalului, instanţa trebuia să constate că titulara demersului juridic îi reprezintă în instanţă pe cei ce se consideră păgubiţi, neinvocând drepturi proprii, distincte de ale celor ce sunt membrii săi. Astfel, prin cererea formulată la 30. 05. 2007, cea în care sunt menţionaţi - cu nume şi prenume - sinistraţii din satul S -cei care compun asociaţia care a promovat acţiunea - se precizează că asociaţia îi reprezintă (sub sintagma „în ceea ce priveşte membrii asociaţiei pentru care asociaţia are reprezentativitate în prezenta cauză) ”.

Precizarea acţiunii de la fil. 115 (acelaşi dosar) reia numele şi prenumele membrilor asociaţiei, inclusiv domiciliul fiecăruia şi descrie imobilele prejudiciate şi indică estimativ valoarea prejudiciului pentru fiecare membru al asociaţiei.

Pe de altă parte, mandatul de reprezentare rezultă în mod expres din documentul de la filele 74-76 „Statutul Asociaţiei S...din satul S... ”, unde un număr de 26 de persoane dintre cele 37 ce figurează în precizarea acţiunii reprezintă membrii fondatori ai asociaţiei, aşadar, cel puţin pentru aceste persoane, nu se punea nici o problemă de reprezentare care să pună în discuţie excepţia legitimităţii procesuale, astfel că instanţa nu avea decât să verifice dacă ceilalţi reclamanţi ale căror nume şi semnături lipsesc din înscrisul de la fil. 77 s-au înscris în asociaţie şi solicita dovada în acest sens sau dacă au dat mandat de reprezentare asociaţiei şi de asemenea, solicita dovada în acest sens”.

Prin sentinţa civilă nr. 104 din 25 iunie 2008 pronunţată de Tribunalul Gorj instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâte, a respins ca nefondată acţiunea formulată de Asociaţia ,, S.din satul S. ,, împotriva pârâtelor Sucursala Minieră P., SC Complexul Energetic C.SA, S.N.L.O, Ministerul Economiei şi Comerţului şi a respins şi cererea de chemare în garanţie formulată de SC Complexul Energetic C.SA împotriva chematelor în garanţie Consiliul Judeţean G., Primăria R. de A., Prefectura G., SNLO şi Ministerul Economiei şi Comerţului.

Instanţa de casare a reţinut că în situaţia în care reclamantul formulează un capăt de cerere principal şi unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competenţa de soluţionare este determinată de capătul principal de acţiune.

Că, în raport de capătul principal din acţiunea introductivă, respectiv obligaţia de a face, competenţa de soluţionare a acţiunii aparţine Judecătoriei N, în conformitate cu

dispoziţiile art. 1 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.

Că, competenţa de soluţionare în primă instanţă aparţine acestei judecătorii, faţă de precizarea de acţiune depusă în dosarul Tribunalului G la fila 236, prin care reclamanta arată în mod expres că înţelege să se judece cu pârâţii numai pentru obligaţie de a face, renunţând la celelalte capete de cerere.

Împotriva aceste decizii reclamanta şi pârâta au formulat recurs, iar prin decizia nr. 6551 din 11 iunie 2009, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursurile ca nefondate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei N la data de 26.10.2009 sub nr. dosar 2081/267/2009.

Prin încheierea de şedinţă din data de 31 martie 2010 a fost respinsă excepţia invocată de pârâta Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, iar prin încheierea de şedinţă din data s-a dispus introducerea în cauză şi citate în calitate de pârâte a Primăriei R de A , Consiliului Judeţean G şi Prefecturii G .

Raportul de expertiză geologică solicitat, a fost depus la dosar la data de 05.07.2010, prin Serviciul Registratură al acestei instanţe.

Împotriva acestui raport, reclamanta, prin reprezentat a formulat obiecţiuni, pe care instanţa le-a încuviinţat, experţii răspunzând la acestea pentru termenul din 11.11.2010 .

Prin sentinţa civilă nr. 1730 din data de 06.12.2010 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. 2081/267/2009 a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Ministerul Economiei şi Comerţului.

A fost respins ca nefondată acţiunea formulată de Asociaţia în contradictoriu cu pârâtele Sucursala Minieră P , SC Complexul Energetic C SA , S.N.L.O , Ministerul Economiei şi Comerţului.

Împotriva sentinţei a formulat apel reclamanta Asociaţia iar prin decizia civilă nr. 101 din 10.03.2011 pronunţată de Tribunal a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei, excepţie invocată de intimata pârâtă Complexul Energetic C. A fost admis apelul formulat de apelanta reclamantă, a fost desfiinţată sentinţa cauza fiind trimisă spre rejudecare.

A reţinut instanţa de apel că în cauză cadrul procesual nu a fost corect stabilit, impunându-se ca reclamanta să precizeze în ce calitate stă în proces, respectiv de titular al drepturilor procesuale afirmate sau în calitate de mandatar a celor 37de persoane indicate la fila 112, în caz afirmativ trebuiau citate aceste persoane cu menţiunea de a preciza dacă înţeleg să stea în justiţie în calitate de reclamante în litigiu dedus judecăţii, temeinicia acţiunii urmând să se stabilească în raport de drepturile afirmate de aceste persoane .

Împotriva deciziei au formulat recurs pârâţii Complexul Energetic C, SNLO iar prin decizia civilă nr.1094 din 8.07.2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost admis recursul, casată decizia , cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului G .

A reţinut instanţa de recurs că apelul fiind o cale devolutivă de atac, instanţa de apel avea posibilitatea de a lămuri calitatea în care reclamanta Asociaţia Sinistraţii din satul Seciuri stă în proces iar după rezolvarea acestei probleme să se fi procedat la soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesual active a reclamantei .

Cauza a fost înregistră pe rolul Tribunalului G sub nr.. ../2009* iar prin decizia civilă nr.398 din 24.10.2011a fost respins apelul ca nefondat .

A reţinut instanţa de apel, în rejudecare , că reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru promovarea acţiunii , aceasta nefiind titulara drepturilor ce fac obiectul judecăţii şi nu poate culege folosul practic urmărit.

Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, conform dispoziţiilor art.304 pct.6 şi 9 Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.3344 din 9.03.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost admis recursul, modificată decizia civilă atacată , în sensul că a fost admis apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 1730 din 6.12.2010 pronunţată de Judecătoria N în dosar nr. 2081/267/2009, a fost desfiinţată sentinţa , cauza fiind trimisă spre rejudecare la Judecătoria N.

A reţinut instanţa de recurs că instanţa de fond nu a stabilit corect cadrul juridic, în raport de părţile acestui litigiu, astfel cum s-a invocat şi prin cererea formulată de reclamantă existentă la fila 112 din dosarul nr. 2007 şi pentru a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie, constatând totodată că omisiunea de stabilire a cadrului juridic dedus judecăţii în privinţa părţilor, echivalează cu necercetarea în totalitate a fondului cauzei, Curtea urmează să facă şi aplicarea dispoziţiilor art.297 alin. 1 Cod procedură civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei N sub nr. /2009** , iar prin sentinţa civilă nr. 899 din 13.06.2011 a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamanta Asociaţia „S.din satul S...”, împotriva pârâtelor reţinând că reclamanta a fost citată pentru a se prezenta la proces prin reprezentant, şi a indica numele şi domiciliul persoanelor afectate pentru a putea fi introduse în cauză, conform îndrumărilor deciziei de casare, iar reprezentanţii asociaţiei reclamante nu s-au prezentat la proces, nici nu au depus alte cereri la dosar, deşi au fost legal citaţi pentru termenele de judecată din data de 30 mai 2012, procedura de citare fiind legal îndeplinită, astfel cum rezultă din Procesul-verbal privind dovada de îndeplinire a procedurii de citare conform Legii 202/ 20123, aflată la dosar, fila 8.

Pentru termenul de judecată din data de 13.06.2012, reclamanta a fost citată cu menţiunea dacă mai stăruie în soluţionarea acţiunii, avându-se în vedere durata mare de timp în care s-a desfăşurat judecarea cauzei, însă deşi procedura de citare a fost din nou îndeplinită, fiind semnată chiar de Preşedintele asociaţiei, dl C.C. (f.22), acesta nu s-a prezentat la proces.

Pentru considerentele expuse, neputându-se stabili corect cadrul juridic al litigiului, conform deciziei de casare, acţiunea a fost respinsă.

împotriva sentinţei a formulat apel Asociaţia Sinistraţilor din satul Seciuri, criticând sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând în esenţă, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, introducerea în cauză şi citarea persoanelor indicate la fila 112 din dosarul nr. .../2007 , iar după stabilirea cadrului procesual dedus judecăţii, să se administreze probele necesare pentru judecarea cauzei pe fond.

În subsidiar, s-a solicitat ca, dacă toate părţile din proces îşi dau acordul pentru admiterea cererii de intervenţie în interes propriu a membrilor asociaţiei sinistraţilor din satul Seciuri la instanţa de apel, să se admită apelul, să se anuleze hotărârea şi să se judece procesul pe fond.

În motivarea apelului, a fost reluată stare de fapt redată în acţiunea iniţială, precum şi apărările formulate de părţi pe parcursul dosarului. De asemenea, s-a făcut trimitere la expertizele efectuate în cauză şi s-a făcut aprecieri cu privire la soluţiile pronunţate de instanţele de judecată până în acest moment.

Privitor la sentinţa nr. 899/13.06.2012 ce face obiectul prezentului apel, a susţinut apelanta că sentinţa nu este motivată pe fondul cauzei, apreciind că în măsura în care instanţa ar fi reţinut că, cadrul procesual nu este clar, avea posibilitatea să suspende judecata cauzei în condiţiile art.155 ind.1 Cod procedură civilă, arătând, totodată, prin încheiere, ce obligaţii nu au fost respectate.

A susţinut apelanta că prin decizia de casare s-a stabilit că titulari ai dreptului solicitate prin acţiune sunt membrii asociaţiei iar prin respingerea acţiunii pe fond pentru o presupusă culpă a asociaţiei a fost afectat dreptul membrilor asociaţiei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G ca recurs iar prin încheierea din

18.10.2012, s-a procedat la calificarea căii de atac, instanţa reţinând că apelul este calea de atac susceptibilă în cauză, motivat de obiectul cauzei, obligaţie de a face şi pretenţii care depăşesc 100.000 lei, dar şi de împrejurarea că, în ciclurile anterioare parcurse de dosar, sentinţa de instanţei de fond a fost atacată cu apel şi recurs

Prin decizia civilă nr. 471 din data de 01 noiembrie 2012, Tribunalul G, în dosar nr.. /2009**, a respins ca nefondat apelul formulat de Asociaţia “S.din satul S...”, împotriva sentinţei civile nr.899/13.06.2012 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. 2081/267/2009**, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi reţinând că potrivit deciziei civile nr.3344/09.03.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, instanţa de control judiciar a reţinut că în cauză era necesară stabilirea cadrului procesual dedus judecăţii, reclamanta urmând să precizeze dacă înţelege să acţioneze în calitatea de mandatară acelor 37 de persoane indicate la fila 112, iar în caz afirmativ, acestea trebuiau citate cu menţiunea de a preciza dacă înţeleg să stea în justiţie în calitate de reclamante în litigiul dedus judecăţii, astfel încât, judecata să se realizeze în raport de drepturile afirmate de acestea persoane.

La instanţa de fond, cauza a avut trei termen de judecată pentru când procedura de citare cu părţile a fost legal îndeplinită, la niciunul din aceste termene, reclamanta nefiind reprezentată în instanţă de preşedinte sau de o altă persoană.

La termenul din 30.05.2012 instanţa de fond a procedat la citarea reclamantei cu menţiunea dacă mai stăruie în soluţionarea acţiunii, însă reclamanta nu a dat curs solicitării instanţei, neprezentându-se în instanţă şi nici nu a depus la dosarul cauzei vreo cerere care să arate în ce calitate înţelege să stea în justiţie în prezenta cauză în raport de decizia de casare.

Susţinerea apelantei că, instanţa de fond avea obligaţia să citeze în cauză persoanele fizice indicate în tabelul depus la fila 112 din dosarul nr. .2007 şi să judece cauza în raport de drepturile patrimoniale pretinse de acestea, este nefondată, întrucât ca o expresie a principiului disponibilităţii reclamantului îi revine sarcina de a stabili cadrul procesual prin acţiunea dedusă judecăţii, astfel că aceasta avea obligaţia de a indica calitatea în care stă în proces, respectiv dacă acţiona în calitate de titulară a drepturilor patrimoniale pretinse sau în calitate de mandatară a persoanelor fizice, membre ale asociaţiei, ale căror gospodării au fost afectate de alunecările de teren din data de 05.05.2006 .

Dispoziţiile art.129 Cod procedură civilă, în raport decare instanţei i-ar fi revenit obligativitatea de a pune în discuţia părţilor lămurirea cadrului procesual dedus judecăţii nu dau posibilitatea instanţei de a introduce din oficiu părţi în proces, aşa cum susţine apelanta.

Reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-şi preciza calitatea , deşi în rejudecare instanţa de fond a acordat trei termen de judecată , astfel că în mod corect prima instanţă a reţinut că reclamanta Asociaţia Sinistraţii din satul Seciuri pretinde repararea unor drepturi patrimoniale al căror titulară nu este , astfel că nu are calitate procesuală activă în cauză.

De menţionat că şi instanţa de apel a solicitat apelantei reclamantei la termenul din 18.10.2012 să precizeze calitatea în care stă în proces şi, în situaţia în care acţionează ca mandatar al unor persoane fizice , să indice persoanele în numele cărora acţionează, obligaţie pe care nu şi-a îndeplinit-o. Simpla trimitere la tabelul depus la fila 112 neechivalând cu o precizare a acţiunii în înţelesul art.112 coroborat cu art. 132 Cod procedură civilă.

De asemenea, tabelul nominal depus la dosarul de apel (filele 50-52) nu echivalează cu stabilirea cadrului procesual prin indicarea persoanelor care au calitate de intimaţi în dosar, acest înscris, aşa acum rezultă şi din preambulul său, fiind un tabel cu membrii asociaţiei care solicită declararea apelului împotriva sentinţei 899/2012 şi care îl mandatează pe avocat M.I. să reprezinte Asociaţia şi îl împuternicesc pe preşedintele asociaţiei să negocieze onorariul de succes cu apărătorul.

A reţinut tribunalul că, în măsura în care reclamanta acţiona în calitate de mandatar al unor persoane fizice, aceasta trebuia să depună în faţa instanţei de fond o precizare din care să rezulte în mod neîndoielnic această calitate, să indice persoanele pentru care acţionează, iar acestea să precizeze, în concret, ce bunuri le-au fost degradate în urma evenimentului din data de 05.05.2006, să depună acte de proprietate pentru aceste bunuri. În urma acestei precizări, persoanele fizice respective dobândeau calitatea de reclamante în cauză , în măsura în care îşi manifestau această intenţie şi, în raport cu acestea , instanţa putea să soluţioneze fondul cauzei.

Cum la dosarul cauzei, apelanta nu a depus o astfel de precizare, a reţinut tribunalul că aceasta nu are legitimitate procesuală activă în cauză şi, în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea.

În ceea ce priveşte susţinerea apelantei de a se admite în apel cererea de intervenţie în interes propriu formulată de membrii asociaţiei, instanţa a constatat că în această fază procesual nu a fost formulată o astfel de cerere, în raport de dispoziţiile art. 50 Cod procedură civilă raportat la art. 112 Cod procedură civilă cererea de intervenţie trebuind să fie formulată în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată .

Susţinerea apelantei că instanţa de fond trebuia să procedeze la suspendarea cauzei în condiţiile art.1551 Cod procedură civilă este nefondată , dispoziţiile art. 1551 Cod procedură civilă îşi găsesc aplicabilitate numai în situaţia în care desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecării cauzei . În schimb problema stabilirii cadrului procesual îi incumbă în exclusivitate reclamantei care avea obligaţia şi interesul de a lămuri această problemă . Cum legitimitatea procesual activă este un aspect ce trebuie clarificat cu precădere şi cum reclamantei i s-au dat mai multe termene de judecată în acest sens, în mod corect instanţa a soluţionat cauza şi nu a procedat la suspendarea ei.

Aşa cum tribunalul a mai arătat anterior problema cadrului procesual dedus judecăţii nu a fost pusă în discuţie pentru prima dată în rejudecare pentru a se putea susţine că ar fi fost un element surpriză , ci prin deciziile civile nr. 101 din 10.03.2011 şi nr. 398 din 24.10.2011 pronunţate de Tribunalul Gorj, ca instanţă de apel şi prin deciziile civile nr. 1094/08.07.2011 şi nr. 3344/2012 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, ca instanţă de recurs, instanţele au reţinut că reclamanta trebuie să arate în ce calitate stă în proces , astfel esenţial în soluţionarea cauzei.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantă ASOCIAŢIA “S din satul S”, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că, în fapt prin acţiunea civilă formulată pe rolul Tribunalului G-secţia Civilă şi înregistrata sub nr. /2007 Asociaţia .... a chemat în judecată pârâtele Sucursala Minieră P. SC Complexul Energetic C., Societatea Naţională a Lignitului O., Ministerul Economiei şi Comerţului solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa acestea să fie obligate la reconstrucţia caselor afectate de alunecările de teren sau la plata în echivalent a contravalorii acestora la piaţa despăgubirilor aferente lipsei de folosinţă a terenurilor afectate de alunecările de teren,a contravalorii culturilor distruse de alunecările de teren şi a cheltuielilor de judecată.

In motivare menţionează că, în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 în comuna R. de A., satul

S. a avut loc o alunecare de teren ce a determinat afectarea în mod iremediabil a mai multor gospodării necesitând strămutarea unei părţi dintre locuitori în alte zone ale judeţului.

A mai arătat că alunecările de teren au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către pârâtă Sucursala Minieră P. ce aparţine de S.C. Complexul Energetic C. SA,cu atât mai mult cu cât pe data de 2 mai 2006 aceasta a executat un canal scurt de drenare dintr-un lac aflat la un nivel superior satului dând drumul apei în mod necontrolat,ceea ce a declanşa alunecările de teren.

Ulterior, şi-au precizat acţiunea în sensul că solicită să se judece cu pârâtele numai pentru obligaţia de a face, respectiv obligaţia de a reconstrui casele distruse pe un amplasament nou achiziţionat de către pârâte, la propunerea membrilor asociaţiei afectaţi de alunecările de teren, renunţând la capetele de cerere privind obligarea pârâtelor la plata în echivalent a caselor distruse, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosinţă a terenurilor agricole şi plata contravalorii culturilor distruse.

Pentru dovedirea susţinerilor au depus la dosar raportul de expertiză extrajudiciar întocmit de expert O. A., adresa nr. 230 din 14.03.2005, nr.1351 din 20.07.1999 nr.982 din 31.03.1999, procesul verbal nr.2070 din 06.06.2006,procesul verbal din 11.03.2007, publicaţii în Ziarul Impact, adeverinţe de salariu,cupoane de pensie,adeverinţe privind veniturile agricole ale membrii: asociaţiei,solicitând efectuarea unor expertize de specialitate în domeniul construcţiilor şi al geologiei care au fost încuviinţate fiind numiţi ca experţi Stanică Ion şi Rădulescu Gheorghe.

Au arătat că, prin sentinţa civilă nr. 104 din 25 iunie 2008pronunţată de Tribunalul G instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâte, a respins ca nefondată acţiunea formulată de Asociaţia ,, S din satul S ,,

Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel, iar prin decizia nr.379 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova a admis apelul şi a anulat sentinţa, trimiţând cauza spre soluţionare în primă instanţă la Judecătoria N, reţinând că în situaţia în care reclamantul formulează, un capăt de cerere principal şi unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competenţa de soluţionare este determinată de capătul principal de acţiune.

A reţinut instanţa de apel că în cauză cadrul procesual nu a fost corect stabilit, impunându-se ca reclamanta să precizeze în ce calitate stă în proces, respectiv de titular al drepturilor procesuale afirmate sau în calitate de mandatar a celor 37 de persoane indicate la fila 112,în caz afirmativ trebuiau citate aceste persoane cu menţiunea de a preciza dacă înţeleg să stea în justiţie în calitate de reclamante în litigiu dedus judecăţii,temeinicia acţiunii urmând să se stabilească în raport de drepturile afirmate de aceste persoane.

Instanţa de judecată nu se poate substitui părţilor şi nu poate proceda la îndreptarea unor acţiuni defectuos formulate, aşa cum este cazul în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât reclamanta a avut asigurată apărare calificată pe întreg parcursul dosarului. Rolul activ al judecătorului trebuie înţeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil : al disponibilităţii şi contradictorialităţii , tocmai în respectarea acestui echilibru judecătorul nu are posibilitatea de a se substituii părţii în invocarea unor apărări sau administrarea de probe ori , aşa cum este cazul în prezenta cauză, de a îndrepta neregulile acţiunii

A precizat că, Asociaţia nu a avut cunoştinţă de termenele de judecată din 30 mai 2012 şi 13.06.2012, procedura de citare fiind viciată potrivit art.89 alin.(l) Cod procedură civilă, citaţia, sub pedeapsa nulităţii, trebuia înmânată părţii cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată, părţi în proces fiind - Asociaţia “S din satul S”, reprezentată prin preşedinte C.C. şi membrii asociaţiei ce trebuiau introduşi în cauză, potrivit deciziei nr. 3334/2012 a Curţii de Apel Craiova, numele şi prenumele membrilor asociaţiei fiind precizate la fila VI din dosarul nr./2007, aspect precizat în ultimele două aliniate pag.5.

Sentinţa civilă nr.899/13 iunie 2012 a Judecătoriei N s-a pronunţat în contradictoriu cu societatea nou înfiinţată S.C Complexul Energetic O dar această societate nu fusese conceptată în cauză şi nici părţile potrivnice nu au fost înştiinţate că în locul pârâtelor S.C. Complexul Energetic CS.A, Sucursala Minieră P şi S.N.L O S.A va fi introdusă ca pârâtă societatea nou înfiinţată.

Consideră că, s-a apreciat incorect de către instanţă că nu s-a putut stabili corect cadrul juridic al litigiului, conform îndrumărilor date prin decizia de casare, din culpa reclamantei Asociaţia "S din satul S"care nu s-a prezentat la proces şi nu a indicat numele şi domiciliul persoanelor afectate pentru a fi introduse în cauză. De asemenea, instanţa a respins acţiunea pe fond fără să cerceteze fondul cauzei şi evident fără să-şi motiveze în nici un fel soluţia pe fondul cauzei.

In speţa dedusă judecăţii, dacă instanţa a ajuns la concluzia ca desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina parţii reclamante, prin neîndeplinirea obligaţiei de a se prezenta în instanţa şi a comunica numele şi domiciliul membrilor asociaţiei, pentru a fi introduşi in cauză, avea posibilitatea legală să suspende judecata în conformitate cu dispoziţiile art.15 ind. 1 alin.1 Cod procedură civilă, arătând prin încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate, judecata urmând a se relua la cererea părţii dacă obligaţiile instituite în sarcina acesteia au fost îndeplinite.

A mai arătat că, pentru motivele de netemeinicie şi nelegalitate prezentat la pct. 1 -5 din acest apel, se impune admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei civile nr. 899 din

13.06.2011 pronunţată de Judecătoriei N sub nr /2009**, să se trimită cauza spre

rejudecare la Judecătoria N, pentru îndeplinirea procedurii de citare a Asociaţiei "S din satul S i", introducerea în cauză a S.C Complexul Energetic O S.A în locul pârâtelor : Complexul Energetic C S.A, Sucursala M P , S.N.L O S.A şi citarea societăţii nou înfiinţate la sediul din oraş T i, str. Uzinei,nr.1, jud. G , introducerea în cauză şi citarea membrilor asociaţiei nominalizaţi la fila 112 din dosarul nr.3617/95/2007, iar după stabilirea cadrului procesual dedus judecăţii să se administreze probele necesare soluţionării pe fond a cauzei."

S-a reţinut de către instanţa de apel că îndrumările date prin decizia de casare nr.3344/09.03.2012, pronunţată de Curtea de Apei Craiova, nu trebuie înţelese în sensul că instanţa avea obligaţia de a introduce din oficiu în cauză cetăţenii ce figurau în tabelul de la fila 112 din dosar 3617/95/2007, ci de a solicita reclamantei în ce calitate stă în proces, iar în raport de această precizare să stabilească cadrul procesual .

A apreciat că decizia nr. 471/ 01 noiembrie 2012 a Tribunalului G, este nelegală pentru următoarele motive:

S-au încălcat dispoziţiile art.315 alin(1) Cod procedură civilă în sensul că îndrumările date prin decizia de casare nr.3344/09.03.2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova cu privire la necesitatea introducerii în cauză a membrilor asociaţiei, cuprinşi in tabelul fia fila 112 şi următoarele din dosarul 3617/95/2007, precum şi necesitatea administrării probelor în vederea soluţionării pe fond a cauzei, erau obligatorii pentru instanţa de fond şi cea de apel ambele instanţe având posibilitate şi obligaţia impusă prin susmenţionata decizie) să-i introducă din oficiu in cauza pe membrii asociaţiei chiar dacă asociaţia nu a indicat încă o dată care sunt persoanele pentru care a promovat acţiunea.

Motivarea instanţei de apel, potrivit căreia în speţă nu se impunea aplicarea disp.art.155 ind.1 Cod procedură civilă privitor la suspendarea cauzei pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiei de a preciza numele membrilor asociaţiei pentru care se judecă,deoarece respectivele dispoziţii sunt aplicabile numai în situaţia în care desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, urmare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecă-cauzei este în contradicţie cu motivarea aceleiaşi instanţe conform căreia instanţa nu a putut soluţiona pe fond cauza deoarece:"problema stabilirii cadru procesual îi incumbă în exclusivitate reclamantei care avea obligaţia şi interesul de a lămuri acesta problemă"(în ghilimele citat din considerentele deciziei recurate)

A susţinut că, acest motiv de recurs intră sub incidenţa art.304 pct.7, dar şi art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fiind evident faptul că în speţa nu se impunea judecarea cauzei ci suspendarea în temeiul art.155 ind. l Cod procedură civilă.

Soluţia instanţei de apel de respingere a apelului, cu implicaţia menţinerii soluţiei instanţei de fond care a respins acţiunea pe fond,este în contradicţie cu motivarea instanţei de apel, potrivit căreia acţiunea se impunea a fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale active a Asociaţiei "Sinistraţii din satul Seciuri".

Motivarea dată de instanţa de apel impunea admiterea apelului şi modificarea sentinţei apelate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamante:,o astfel de soluţie neafectând dreptul membrilor asociaţiei de a promova fiecare,acţiune pentru repararea prejudiciului produs de către societăţile cu profil minier şi energetic. În drept, întemeiază recursul pe dispoziţiile art.304 pct.7,8,9, art.315 Cod procedură civilă.

Legal citat intimatul pârât SOCIETATEA COMERCIALA COMPLEXUL ENERGETIC O SA, a formulat întâmpinare la motivele de recurs, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii pronunţată de Tribunalul Gorj.

Prin întâmpinarea formulată, s-a arătat că, în fapt, Asociaţia „S din satul S " a formulat cerere de chemare in judecata prin a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa sa oblige S.C.COMPLEXUL ENERGETIC C S.A. în solidar cu S.N.L.O la reconstrucţia caselor afectate ca urmare a alunecărilor de teren din data de 04-05.05.2006 precum şi la plata de despăgubiri. Ulterior depunerii cererii de chemare in judecată reclamanta a renunţat la capătul de cerere privind despăgubirile.

In motivare reclamanta a susţinut ca alunecările de teren din satul Seciuri au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către unitate precizând faptul că punctul culminant al acestor alunecări 1 -a constituit executarea unui canal de drenare în data de 02.05.2006 prin care s-a evacuat apa necontrolat dintr-un lac.

In primul ciclu procesual al acestei cauze prin sentinţa civila nr. 104/25.05.2008 pronunţata de către Tribunalul G acţiunea reclamantei a fost respinsa motivat pe faptul ca nu exista legătura de cauzalitate intre alunecările de teren şi activitatea miniera desfăşurata in zona. Pentru a pronunţa aceasta sentinţa instanţa a reţinut faptul ca din raportul de expertiza întocmit de către Departamentul de Cercetare - geologie şi geofizica ambientala - al Universităţii din Bucureşti, raport care se refera la alunecările de teren din zona Seciuri, rezultă foarte clar că alunecările de teren s-au datorat cauzelor naturale in zonă existând un potenţial ridicat de risc natural. Din acelaşi raport, instanţa a mai reţinut ca activitatea de exploatare a lignitului din Carierele Ruget - Seciuri şi Bustuchin nu putea influenta declanşarea şi evoluţia alunecărilor de teren. factorii determinanţi pentru destabilizarea versanţilor fiind eroziunea regresivă a văilor şi condiţiile de alimentare prin infiltrare datorită condiţiilor geologice şi structurilor existente.

A arătat că, reclamanta S.C. COMPLEXUL ENERGETIC C S.A a solicitat instanţei de judecată ca în baza prevederile art. 201 alin. 2 şi 3 Cod procedură civilă sa se încuviinţeze efectuarea unei expertize in domeniul geologie-dinamica pământului, expertiza care sa fie efectuata de către un institut de specialitate care poseda atât aparatura, specialişti in diferite domenii de activitate (geologie inginereasca, hidrogeologie, geomecanica) cat şi dotarea corespunzătoare efectuării unor asemenea lucrări de specialitate întrucât o asemenea expertiza nu poate fi întocmita decât de către specialişti care sa se bazeze pe date ştiinţifice rezultate din foraje geologice de cercetare, analize fizico-chimice de laborator a rocilor din componenta terenului, zboruri fotogrammetrice etc. Cauza alunecărilor de teren este una amplă astfel încât punctul de vedere asupra acestora nu se poate spune decât daca la analiza factorilor participa specialişti din diferite domenii care au o strânsa legătura intre ele.

In urma încuviinţării expertizei solicitate, instanţa a nominalizat Universitatea din Bucureşti Facultatea de geologie-geofizica in vederea efectuării acesteia care a concluzionat ca zona înconjurătoare satului S a fost şi este o zona cu potenţial ridicat de alunecări determinat de litologia, structura şi morfologia terenului astfel încât aceste alunecări nu au şi nu au avut nici o legătură cu activitatea minieră urmând să explice în detaliu fenomenul alunecărilor in cadrul răspunsului la obiectivele încuviinţate de către instanţa precum şi in răspunsului la obiecţiuni.

In urma judecării cauzei instanţa de fond in mod corect a respins acţiunea reclamanţilor reţinând faptul ca nu exista legătura de cauzalitate intre alunecările de teren care au avut loc in satul Seciuri in noaptea de 4 spre 5 mai 2006, alunecări care au generat distrugerea sau degradarea locuinţelor reclamanţilor şi activitatea miniera. aceste alunecări având in totalitate cauze naturale şi nefiind primele in zona.

In motivarea sentinţei, instanţa de fond a reţinut ca principala cauza in alunecările de teren din zona S este structura geologica a terenului care are un potenţial ridicat de alunecări precum şi faptul ca expertiza a fost efectuata in baza studiilor şi V.K cercetărilor, redând paragrafe din aceasta.

A considerat că instanţa de apel în mod corect a respins apelul declarat de către Asociaţia " S din satul S ,, reţinând ca prin decizia civila nr. 3344/09.03.2012 pronunţata de către Curtea de Apel Craiova, instanţa de control judiciar, prin care s-a reţinut ca in cauza era necesar stabilirea cadrului procesual dedus judecaţii, reclamanta urmând sa precizeze dacă înţelege să acţioneze în calitate de mandatară a celor 37 de persoane indicate la fila 112 din dosarul de fond, iar in caz afirmativ, acestea trebuiau citate cu menţiunea de a preciza dacă înţeleg să stea în faţa instanţei de judecată în calitate de reclamante in litigiu, astfel încât, judecata sa se realizeze in raport de drepturile afirmate de aceste persoane.

Susţinerile recurentei in apel precum şi prin recurs ca, instanţa de fond avea obligaţia sa citeze in cauza persoanele fizice indicate in tabelul depus la fila 112 din dosarul nr. 3617/95/2007 şi sa judece cauza in raport de drepturile patrimoniale pretinse de acesta consideram ca sunt nefondate şi ca atare in mod corect au fost respinse de către instanţa de apel. S-a reţinut ca, expresie a principiului disponibilităţii. reclamantului ii revine sarcina de a stabili cadrul procesual prin acţiunea dedusa judecaţii, astfel ca aceasta avea obligaţia de a indica calitatea in care sta in proces. respectiv daca acţionează in calitate de titulara a drepturilor patrimoniale pretinse sau in calitate de mandatara a persoanelor fizice, membre ale asociaţiei, ale căror gospodarii au fost afectate de alunecările de teren din zona Seciuri din data de 05.05.2006.

Raportat la dispoziţiile art. 129 Cod procedură civilă, instanţei de fond i-ar fi revenit obligaţia de a pune in discuţia pârtilor lămurirea cadrului procesual dedus judecaţii şi in nici un caz nu avea posibilitatea de a introduce din oficiu parti in proces, asa cum susţine recurenta. Instanţa de judecata nu se poate substitui pârtilor şi nu poate proceda la îndreptarea unor acţiuni defectuos formulate.

A considerat că limitele casării au stabilite prin decizia civila nr. 3344/09.03.2012 de către Curtea de Apel Craiova, aceste aspecte fiind menţionate şi in decizia nr. 101/10.03.2011 a Tribunalului G cât şi în decizia nr. 1094/08.07.2011 a Curţii de Apel Craiova, recurenta reclamanta cunoştea care sunt lipsurile acţiunii şi avea posibilitatea sa îndrepte aceste lipsuri, având obligaţia de a preciza in concret calitatea in care sta in proces. Reclamanta recurenta nu s-a îndeplinit obligaţia deşi in rejudecare instanţa de fond a acordat trei termene de judecata astfel ca, instanţa de fond in mod corect a reţinut ca reclamanta Asociaţia " S din satul S”.. pretinde repararea unor drepturi patrimoniale al căror titulara nu este deducând ca aceasta nu are calitate procesuala activa in cauza.

A considerat că, în ceea ce priveşte motivul de recurs referitor la aspectul ca instanţa de fond trebuia sa procedeze la suspendarea cauzei in condiţiile art. 155 indice 1 Cod procedură civilă. Un alt motiv de recurs invocat de către recurenta reclamanta Asociaţia .. S din satul S" a constat în faptul că instanţa de fond nu a cercetat fondul cauzei şi nu a motivat in fapt sentinţa pronunţata dar, şi de data aceasta consideram ca se face o eroare de către recurenta in ceea ce priveşte soluţionarea cauzei cu ocazia rejudecării după casare întrucât instanţa de fond era obligata sa tina cont de îndrumarea instanţei de recurs ori singurul motiv de casare a constat in stabilirea cadrului procesual dedus judecaţii astfel încât consideram ca soluţia pe fond nu putea fi modificata.

Recurenta reclamanta face trimitere la un set de hotărâri pronunţate de către instanţele de judecata invocând astfel excepţia puterii lucrului judecat dar, consideram ca se încearcă inducerea in eroare in ceea ce priveşte conţinutul acestor hotărâri întrucât daca se analizează conţinutul acestora se poate observa foarte uşor ca nu sunt îndeplinite elementele puterii lucrului judecat ce rezulta din art.1201 cod civil aplicabil la data depunerii acţiunii respectiv tripla identitate intre părţi, obiect şi cauza astfel încât solicită respingerea acestei excepţii.

In concluzie, a solicitat respingerea recursului formulat de către Asociaţia „S din satul S" împotriva deciziei civile nr. 471/01.11.2012 pronunţata de Tribunalul Gin dosarul nr. ./2010** ca nefondat şi menţinerea deciziei recurate ca temeinică şi legală.

In drept, întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile art. 115-118 Cod procedură

civilă.

Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr.978 de la 07.02.2013 a admis recursul declarat de recurenta reclamantă ASOCIATIA S DIN SATUL S, împotriva deciziei civile nr.471 din data de 01 noiembrie 2012, pronunţată de Tribunalul G, în dosar nr./2009**,în contradictoriu cu intimaţii pârâţi SOCIETATEA COMERCIALA COMPLEXUL ENERGETIC O. SA, SUCURSALA DIVIZIA MINIERA T. J., MINISTERUL ECONOMIEI şi COMERTULUI şi MEDIULUI DE AFACERI, PRIMARIA R. . A., CONSILIUL

s s 5 5

JUDETEAN G., PREFECTURA G., având ca obiect obligaţie de a face, a casat ambele hotărâri şi a reţinut cauza pentru a rejudeca în fond, cauza la data de 21.03.2013.

Pentru a se pronunţa astfel Curtea a reţinut că prin decizia de casare cu trimitere, pronunţată de Curte, s-a apreciat că în raport de dispoziţiile art.129 alin.5 Cod procedură civilă, ce instituie principiul rolului activ al judecătorului, instanţei de fond îi revine obligaţia de a pune în discuţia părţilor stabilirea cadrului procesual dedus judecăţii, cu atât mai mult cu cât la fila 112 din dosarul nr.../2007 reclamanta arată că acţionează în numele a 37 de persoane afectate de alunecările de teren, în notele de şedinţă depuse la dosar fiind indicate persoanele ce trebuie să aibă calitatea de reclamante în cauză.

De asemenea s-a subliniat obligaţia instanţei de a pune în discuţia reclamantei dacă înţelege să acţioneze în calitate de mandatară a celor 37 de persoane indicate la fila 112, acestea urmând a fi citate cu menţiunea de a preciza dacă înţeleg să stea în justiţie în calitate de reclamante în litigiul dedus judecăţii, astfel încât judecata să se realizeze în raport de drepturile afirmate de aceste persoane.

Tribunalul nu numai că nu s-a conformat dispoziţiilor de casare, ci, din considerentele deciziei recurate se conturează anumite critici aduse deciziei de casare, fără însă a stabili cadrul procesual dedus judecăţii, concluzionând că aceasta e obligaţia reclamantei, calitatea procesuală nefiind pusă în discuţie cu ocazia rejudecării pentru a se putea susţine că a fost un element de surpriză.

Prin întâmpinare s-a susţinut că instanţa nu avea obligaţia de a introduce în cauză membrii asociaţiei, chiar dacă aceştia erau indicaţi în tabelul depus la fila 112 din dos. nr. 3617/95/2007, ci doar de a stabili cadrul procesual însă numai după ce reclamanta ar fi precizat dacă stă în proces în calitate de titulară a drepturilor pretinse sau ca mandatară a membrilor asociaţiei. Apărările intimaţilor pe acest aspect , care este prioritar de analizat având în vedere soluţiile pronunţate, nu pot fi reţinute, raţionamentul fiind greşit, aşa cum rezultă din cele ce vom expune în continuare.

Răspunsul la această dilemă juridică există în dosar şi chiar în absenţa fizică din proces, în faţa tribunalului, instanţa trebuia să constate că titulara demersului juridic îi reprezintă în instanţă pe cei ce se consideră păgubiţi, neinvocând drepturi proprii, distincte de ale celor ce sunt membrii săi. Astfel, prin cererea formulată la 30. 05. 2007, cea în care sunt menţionaţi (cu nume şi prenume) sinistraţii din satul Seciuri -cei care compun asociaţia care a promovat acţiunea - se precizează că asociaţia îi reprezintă (sub sintagma „în ceea ce priveşte membrii asociaţiei pentru care asociaţia are reprezentativitate în prezenta cauză”).

Precizarea acţiunii de la fila 115 (acelaşi dosar) reia numele şi prenumele membrilor asociaţiei, inclusiv domiciliul fiecăruia şi descrie imobilele prejudiciate şi indică estimativ valoarea prejudiciului pentru fiecare membru al asociaţiei.

Pe de altă parte, mandatul de reprezentare rezultă în mod expres din documentul de la filele 74-76 „Statutul Asociaţiei Sinistraţii din satul Seciuri”, unde un număr de 26 de persoane dintre cele 37 ce figurează în precizarea acţiunii reprezintă membrii fondatori ai asociaţiei, aşadar, cel puţin pentru aceste persoane, nu se punea nici o problemă de reprezentare care să pună în discuţie excepţia legitimităţii procesuale, astfel că instanţa nu avea decât să verifice dacă ceilalţi reclamanţi ale căror nume şi semnături lipsesc din înscrisul de la fil. 77 s-au înscris în asociaţie şi solicita dovada în acest sens sau dacă au dat mandat de reprezentare asociaţiei şi de asemenea, solicita dovada în acest sens.

Or, instanţa nu a dat nici o valoare juridică înscrisului de la fila 115 neluând act de precizarea făcută, fapt ce rezultă atât din considerente cât şi din dispozitiv, unde formularea este „respinge ca nefondată acţiunea formulată”, nu acţiunea precizată, aşa cum era corect sub aspect procedural (sentinţa nr. 104/25 iunie 2008).

Prin această sentinţă şi prin prima decizie de casare nr.379/26 nov. 2008 nu s-a pus problema legitimităţii procesuale a reclamantei, pârâta fiind cea care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, excepţie ce a fost respinsă la fond; nici în rejudecarea fondului nu s-a pus problema lipsei calităţii procesuale active sau a lipsei de reprezentare a reclamantei, ci aceeaşi excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtă şi din nou s-a respins excepţia formulată de pârâtă şi s-a respins pe fond acţiunea(sentinţa nr 1730/6 dec. 2010).

Prin decizia 101/10 martie 2011 a Tribunalului G, în dosar 2081/267/2009, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de pârâtă, s-a admis apelul reclamantei declarat împotriva sentinţei nr. 1730/2010 fiind desfiinţată sentinţa şi cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, adică Judecătoriei N.

Împotriva acestei decizii de desfiinţare date de tribunal, pârâţii au formulat recurs, care a fost admis, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul G pentru a se verifica excepţia lipsei calităţii procesuale active pe actele din dosar sub aspectul scopului înfiinţării asociaţiei, conţinutul concret al cererilor dacă promovarea litigiului s-a făcut în interesul asociaţiei(decizia 1094/8 iulie 2011).

În rejudecarea apelului, prin decizia nr.398/24 octombrie 2011 tribunalul a respins apelul reclamantei, cu motivarea că acesta nu este fondat deoarece reclamanta nu are calitate procesuală activă, nu a făcut în cauză dovada unui mandat din partea membrilor asociaţiei chiar dacă din statut rezultă că scopul declarat este acela de strângere de fonduri şi recuperarea prejudiciului cauzat locuitorilor satului.

Împotriva acestei decizii reclamanta a făcut recurs, iar prin decizia nr 3344/9 martie 2012 Curtea de Apel a admis recursul reclamantei, a modificat decizia atacată în sensul că a admis apelul aceleiaşi reclamante, apel formulat împotriva sentinţei nr.1730/06.12.2010 şi în consecinţă, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei N, părţile litigante regăsindu-se, practic, la acelaşi stadiu procesual la care se aflau la 10 martie 2011 când s-a pronunţat decizia nr 101 a Tribunalului G, cu deosebirea faptului că la acea dată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei era rezolvată, un an mai târziu, adică la 9 martie 2012 reveneau la instanţa de fond pentru rezolvarea excepţiei lipsei legitimităţii procesuale a reclamantei.

În rejudecarea cauzei la instanţa de fond, a fost un singur termen de judecată, respectiv 13 iunie 2012, dată la care Judecătoria N a respins acţiunea cu motivarea că nu se poate stabili cadrul procesual al cauzei deoarece reprezentantul reclamantei nu a stăruit în soluţionarea cauzei nefiind prezent la proces(deşi demersurile făcute în scris, precum şi promovarea căilor de atac, denotă contrariul).

Din practicaua sentinţei rezultă că nu au fost prezente la proces niciuna dintre părţile litigante cu ocazia dezbaterilor, iar după încheierea dezbaterilor s-a prezentat reprezentantul pârâtei care a invocat schimbarea denumirii, depunând acte în acest sens, instanţa ia act de schimbarea denumirii cu ocazia deliberării, deşi dezbaterile ce presupun contradictorialitatea - unul din principiile fundamentale ale procesului civil -, alături de oralitate, se poartă între părţile litigante conceptate cu denumirea corectă, principiile fiind încălcate atunci când periplul procesual a fost între unele părţi, iar dispozitivul ce cuprinde soluţia asupra cauzei se pronunţă între alte părţi.

Împotriva acestei sentinţe reclamanta formulează apel, iar prin decizia nr. 471/01 noiembrie 2012 a Tribunalului G, apelul este respins cu motivarea că apelanta nu a precizat dacă acţionează cu mandat pentru toate cele 37 persoane indicate la fil 112 din dosarul de fond sau numai pentru o parte din acestea, iar în caz afirmativ acestea trebuiau citate, astfel că neputând fi stabilit corect cadrul procesual deoarece reclamanta nu a indicat calitatea în care stă în proces, acţiunea va fi respinsă, deşi la dosarul cauzei erau suficiente elemente în raport de care instanţa să stabilească cadrul procesual şi să lămurească calităţile părţilor, depuse încă din anul 2007(a se vedea precizarea de la fila 115 din dosarul de fond, menţionată anterior), iar la dosar(în rejudecarea apelului), reclamanta a depus înscrisurile de la fil.49-50 pe care tribunalul nu le-a analizat.

În considerarea celor expuse, Curtea constatând că la dosar sunt suficiente elemente pentru lămurirea cadrului procesual şi calităţii părţilor dar ţinând cont de lunga perioadă în care cauza se află pe rolul instanţelor, din anul 2007 şi până în prezent, precum şi de interdicţia instituită de art. 312 alin 6 Cod de procedură civilă -având în vedere cele 4 casări dispuse în cei şase ani de periplu procesual, a admis recursul şi a casat ambele hotărâri, a reţinut cauza pentru a fi judecată în fond potrivit art. 312 alin 6 raportat la alin. 4 Cod procedură civilă, sens în care a fixat şi termen pentru judecata în fond, cu citarea părţilor la data de 21 martie 2013.

Procedând la judecata în fond, Curtea, pe lângă materialul probator existent în cauză, a verificat numărul membrilor fondatori ai Asociaţiei „ S din SS”, precum şi existenţa cererilor de aderare a membrilor asociaţiei care nu figurau în lista membrilor fondatori, solicitând în acest sens actele constitutive ale asociaţiei şi cererile de aderare(fil.74-92, 107112, 136-155, dosar).

De asemenea, a solicitat părţilor prezentarea oricăror probe pe care le deţin, în susţinerea acţiunii precizate şi în apărare, astfel că reclamanta a depus la dosar mai multe hărţi, planşe fotografice (fila 200-217, 245-254, 256-257, dosar), precum şi înscrisuri: adresa nr. 448/26.06.2013 emisă de Primăria R de A (fila 255, Hot. nr. 15/15.03.2013 a CL al Comunei A, jud. G, Raportul Gărzii Naţionale de Mediu-Comisariatul Judeţean G nr. 230/14.03.2005(fila 218-220), Adresa nr. 1351/20. 07. 1997 emisă de Prefectura G (fil.221, dosar), în facsimil Raportul privind alunecările de terten din Comuna R de A, judeţul G, datat 23 mai 2006, întocmit de expert tehnic -atestat MLPAT- prof. ing. M F în urma deplasării la faţa ţocului cu o Comisie mixtă compusă din: Subprefect CD, Primar al Com. R de A CF, Consilier ing. CB din partea SNL OSA T J şi Ing. V P, director al ICSITPML C (fila 222-225, dosar), în facsimil Decret Prezidenţial nr. 56/1983 (fila 227-228 dosar) şi decizia irevocabilă

nr. 1450/07 dec. 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr...../2006, cu titlu

de practica judiciară (fila 113-118) şi concluzii scrise ( fila 263-268)

La rândul său, în apărare, pârâta a depus, în facsimil, Harta de risc la alunecările de teren (Studiu de caz: com. R de A, jud. G) întocmită în baza contractului nr. 82/2006 de către Search Corporation la cererea beneficiarului SC Experco-ISPIF SRL (fila 163-197, dosar), borderou cu acte(fil.59-77) a formulat memorii, note de şedinţă (fila 30-32, 159- 162); de asemenea, a depus un set de hotărâri judecătoreşti (fila 19-26; 41-58) cu titlu de practică judiciară, a prezentat instanţei, spre studiu, mai multe lucrări de specialitate ce au fost consemnate în procesul-verbal/27.06.2013(fil.244, dosar), dovada înfiinţării SC Complexul Energetic O SA din fuziunea prin contopire a SC Complexul Energetic TSA, SC Complexul Energetic C SA, SC Complexul Energetic RSA, SNLO-SA(fil.17-18), dovezile de radiere de la Reg. Com. - instanţa luând act - şi concluzii scrise (fil.269-276).

Analizând pe fond acţiunea introductivă, aşa cum a fost precizată prin cererea de la fil. 115(dos. nr. 3617/95/2007) formulată de reclamanta Asociaţia „S din S S.”, în raport cu apărările de fond făcute de pârâte şi de ansamblul materialului probator administrat, Curtea, reţine următoarele:

Reclamanta a solicitat ca pârâtele să fie obligate la reconstrucţia caselor afectate de alunecările de teren ce au avut loc în satul S., Comuna R. de A., jud. G. sau obligarea la plata în echivalent a construirii caselor; obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosinţă a terenurilor afectate de alunecările de teren; obligarea pârâtelor la plata c/valorii culturilor distruse de alunecările de teren şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

A invocat că există o legătură de cauzalitate între activitatea minieră desfăşurată de Sucursala Minieră P.-Complexul Energetic C. SA şi scufundările şi alunecările de teren produse în noaptea de 04/05. 05. 2006, care au condus la distrugerea gospodăriilor. A mai arătat faptul că alunecările de teren s-au produs din cauza exploatării defectuoase a cărbunelui de către pârâtă care a practicat un canal scurt de drenare la un lac aflat la o cotă de nivel superioară satului S., în partea de nord, dând drumul apei într-un mod necontrolat ceea ce a dus la o acumulare de apă, prin infiltraţie, în rocile de pe versanţi, declanşând alunecările de teren.

Mai arată că lacul avea dimensiuni considerabile şi o adâncime de peste şase metri, iar societatea pârâtă a primit reclamaţii de la săteni că apa din lac, neavând posibilitatea scurgerii, se va infiltra şi va provoca alunecări de teren deoarece va schimba echilibrul hidrodinamic. Arată că pârâta a evacuat apa din lac cu motivarea că periclita stabilitatea transportorului cu banda TM, iar la două zile după evacuare, s-a produs alunecarea de teren, nefiind nici un dubiu că acţiunile pârâtei au provocat acest dezastru prin drenarea necorespunzătoare a lacului.

Reclamanta a mai arătat şi că pârâta a fost sesizată atât de săteni cât şi de Garda Naţională de Mediu, încă din anul 1997 şi ulterior, în acest sens fiind adresele nr. 1352/20.07.1997 şi nr. 1228/16.03.2005.

Prin precizarea formulată la fond, fila 115 reclamanta a individualizat, pentru fiecare membru al asociaţiei, gospodăria şi din ce se compune aceasta (teren, casă de locuit, anexe, împrejmuiri, etc.) estimând într-o apreciere proprie valoarea edificiilor, la nivelul anului 2007 când s-a formulat cererea. Curtea, constată că din 2007 până în prezent, reclamanta nu a solicitat efectuarea unor expertize care să stabilească valoarea de piaţă a gospodăriilor individuale, astfel că, în absenţa unei evaluări judiciare a imobilelor, cererea formulată fiind considerată ca nedovedită.

De altfel, la nivelul anului 2013 ar fi dificil de apreciat valoric bunurile, acestea fiind degradate în mare parte sau pierite aşa cum rezultă şi din planşele fotografice depuse de reclamantă (fil.202-217, dosar), planşe ce au fost vizualizate şi confirmate şi de reprezentantul în instanţă al pârâtei SC Complexul Energetic SA.

Cât priveşte cererile de obligare a pârâtelor la plata c/valorii culturilor distruse şi la plata c/valorii lipsei de folosinţă a terenurilor afectate de alunecările de teren, Curtea constată că în nici o fază procesuală, reclamanta nu a solicitat o expertiză prin care să se stabilească, pentru fiecare membru al asociaţiei, suprafeţele de teren cultivate, categoria de folosinţă a terenului, categoria culturii (soiul, productivitatea la ha, etc) pentru a se putea aprecia în concret, în funcţie de probe, asupra acestor petite, astfel că, ele, apar nedovedite.

Este adevărat că în dosarul nr. 3617/95/2007 există adeverinţe emise în mai 2007 de către Primăria R. de A.(fil. 126-224) cu extrase din rolul agricol al membrilor asociaţiei în care se menţionează membrii familie şi suprafeţele de teren deţinute, însă menţiunile nu sunt suficiente în dovedirea cererii. Instanţa, în acest sens, dă un singur exemplu: adeverinţa nr. 3676/24.05.2007(fila 126, dos.nr. 3617/95/2007) atestă că numitul C. C., născut în anul 1972 figurează la poziţia de rol 58 în componenţa registrului agricol, cu o suprafaţă totală de 29500 mp teren agricol, din care 8500mp arabil, 13000mp fâneţe, 7000mp alte terenuri, că este muncitor, soţia sa este casnică, are 5 copii minori şi locuieşte împreună cu tatăl său, C.D. născut în 1937. Instanţa nu cunoaşte valoarea fâneţelor, nu cunoaşte dacă suprafaţa de 8500mp teren arabil a fost sau nu, cultivată şi cu ce fel de cultură, dacă suprafaţa de 7000mp menţionată la „alte terenuri” a fost sau nu cultivată şi de asemenea, nu se cunoaşte dacă întreaga suprafaţă de 29500mp a fost afectată de alunecările de teren sau doar o parte din aceasta.

Ceea ce este dovedit o reprezintă faptul că gospodăriile individuale, compuse din case şi anexe gospodăreşti precum şi împrejmuirile, fântânile, terenurile de sub acestea(intravilane) şi cele din vecinătatea lor(extravilane) au fost afectate de alunecările de teren produse în zona satului Seciuri, situaţie necontestată de pârâţii în cauză.

Ceea ce se contestă însă, de către pârâta SC Complexul Energetic O. SA, o reprezintă faptul că nu există o legătură de cauzalitate între activitatea minieră desfăşurată în zonă de către societatea pârâtă şi alunecările de teren produse în primăvara anului 2006, alunecări ce au provocat distrugerea gospodăriilor membrilor asociaţiei reclamante.

În acest sens, se invocă mai multe lucrări de specialitate, potrivit cu care, zona Seciuri ar fi dispusă la alunecări de teren pe cale naturală datorită structurii geomorfologice şi a precipitaţiilor abundente din anumite perioade ale anilor şi în nici un caz ca urmare a factorului antropic. Astfel, se susţine că raportul de expertiză judiciară întocmit în dosarul nr. 20453/318/2010 de către Universitatea „Gh. Asachi” din Iaşi ar demonstra că alunecările de teren din zona Poiana care ar fi situată la 5Km de satul Seciuri s-au produs pe cale naturală.

De asemenea, raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 1925/189/2011 de către expertul S.V. din cadrul Biroului de expertize judiciare Lugoj ar concluziona că alunecările de teren din zona Poiana-Seciuri s-au produs pe cale naturală, în aceeaşi idee se indică şi Studiul

geologic şi geotehnic realizat de Universitatea din Petroşani-Facultatea de Mine, studiu efectuat la comanda Sucursalei Miniere P., raportul de expertiză întocmit în dosarul

nr /2009 şi raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. -...../2006 de către Institutul de

Cercetare şi Proiectări Miniere din Baia Mare.

Pârâta SC Complexul Energetic O SA a susţinut că atât zona satului Poiana-Seciuri cât şi zona satului Seciuri sunt zone instabile datorită structurii geomorfologice a terenului, iar alunecările de teren s-au datorat cauzelor naturale, activitatea minieră nefiind cauza acestor alunecări şi că Prin HG nr 810/2006 au fost alocate fonduri pentru reconstruirea locuinţelor sinistraţilor din satul Seciuri, au fost acordate materiale de construcţie în cazul reconstruirii locuinţelor în regie proprie, tabele în acest sens fiind depuse la fil. 140 din dosarul de fond.

Pârâta SC Complexul Energetic O SA s-a mai apărat invocând faptul că în dosarul de recurs există la fil. 66 tabel cu locuitorii din satul Seciuri care au primit materiale de construcţii pentru strămutarea locuinţei pe alt amplasament; la fila 75 există un tabel de redistribuire a locuinţelor prin ANL şi a materialelor de construcţie pentru construirea în regie proprie; la fila 70 există o adresă a Primăriei R de A prin care se transmitea situaţia celor 15 familii care au beneficiat de reconstruirea de către ANL a unor locuinţe cu câte 2 camere în localitatea A, iar cum statul intervine numai în cazuri de calamitate naturală, această intervenţie demonstrează că societatea pârâtă nu a favorizat alunecările de teren prin activitatea desfăşurată.

Apărările pârâtei, în sensul că intervenţia statului în ajutorarea sinistraţilor pentru reducerea efectelor alunecării de teren demonstrează că, în fapt, în speţă cauza alunecărilor de teren ţine de structura geomorfologică a zonei fiind o calamitate naturală, nicidecum de activitatea minieră a pârâtei, nu pot fi primite din două considerente: primul, este acela că statul, prin reprezentanţii legali în teritoriu, intervine în orice situaţie ce poate fi asimilată unei calamităţi în virtutea rolului său fundamental de ocrotire a siguranţei cetăţenilor săi(aşa se explică, de exemplu, intervenţia în cazuri de incendii, care nu sunt calamităţi naturale fiind provocate de neglijenţă umană); al doilea considerent, ar fi acela că, potrivit HG nr. 1024/12 oct. 2011(art. 9), invocat de însăşi pârâtă ca act de înfiinţare, Statul are reprezentanţi atât în AGA cât şi în CA ale societăţii pârâte, ceea ce înseamnă că este acţionar în cadrul pârâtei, astfel că -dacă ar fi să urmăm logica pârâtei expusă mai sus- ar însemna că ajutorarea sinistraţilor de către stat s-a făcut tocmai în considerarea faptului că , într-un anumit procent, statul însuşi face parte din societatea comercială prin a cărei activitate au fost produse alunecările de teren.

Cât priveşte susţinerea că la fil. 70 există o adresă a Primăriei R de A prin care se transmitea situaţia celor 15 familii care au beneficiat de reconstruirea de către ANL a unor locuinţe cu câte 2 camere în localitatea A, adresa respectivă, comunicată către Instituţia Prefectului Judeţului G menţioneză că beneficiază de reconstrucţia unor locuinţe cu 2 camere în locaţia Al-C M un nr de 46 de familii, însă nu există dovada indubitabilă că membrii asociaţiei de faţă au acceptat fără nici o obiecţie mutarea în acele locuinţe şi nici dovada indubitabilă că s-au construit efectiv locuinţele respective.

Astfel, Hot. nr. 15/15.03.2013 a CL al Comunei A(fil.241, dosar) atestă că pentru terenul aferent locuinţelor construite, sinistraţilor li se solicită bani, aşadar, nu se poate vorbi de o strămutare propriu-zisă din moment ce această operaţiune nu este cu titlu gratuit, ci oneroasă, iar prin adresa nr. 448/26.06.2013 emisă de Primăria R de A (fil. 255, dosar) se precizează că niciodată nu au fost primite sau alocate fonduri pentru combaterea fenomenului de alunecare a terenurilor la nivelul satului Seciuri, aşa cum s-a afirmat în raportul de expertiză întocmit de Univ. Bucureşti în dos. nr. 2081/267/2009, iar casele din zonă erau dispuse pe o distanţă de patru km, conform legii sistematizării, ceea ce înseamnă că membrii asociaţiei reclamante au respectat legea atunci când şi-au edificat gospodăriile întrucât autorităţile locale afirmă acest lucru.

Celelalte înscrisuri invocate de pârâtă, că ar face dovada strămutării sinistraţilor şi acceptării de către aceştia, fără obiecţiuni, a unor alte locuinţe, nu sunt concludente,

respectivele probe, nefăcând decât dovada unui schimb de relaţii între autorităţile locale cu privire la sinistraţi.

Astfel, adresa Primăriei R de A nr 5063/05.09.2006 către Primăria T. J.(fil.72, dosar) nu face decât dovada faptului că un număr de persoane (menţionate cu nume şi prenume) fac parte din categoria sinistraţilor şi este rugată Primăria Tg C. să le pună la dispoziţie materiale de construcţie din depozitul C-Tg. C. pentru a-şi reconstrui imobile în regie proprie, iar în situaţia din tabel nu figurează decât două nume de persoane ce coincid cu numele a doi dintre membrii asociaţiei reclamante, or, în asociaţie, membrii fondatori şi aderenţi sunt 36 de persoane.

Această ultimă adresă nu se conciliază cu conţinutul altor adrese invocate de pârâtă, cea cu nr.4564/11.08.2006 (fil. 69, dosar) şi cea cu nr. 4940/31.08.2006(fil. 70-71, dosar) unde sunt raportate situaţii cu sinistraţi care „beneficiază” de locuinţe, iar o lună mai târziu, o altă primărie este rugată să-i ajute cu materiale de construcţie pentru a-şi clădi nişte case, iar nu pentru a-şi reconstrui gospodăriile; pentru că nu se poate interpreta altfel, situaţia, când gospodăriile sinistraţilor se compuneau din case cu mai multe camere, unele cu baie, centrale termice, bucătărie, anexe gospodăreşti(magazii, fânare, grajduri, coteţe, fântâni etc, împrejmuiri ş.a., conform Anexei 1 intitulată „Individualizare imobile”(fil. 379-392, dos. nr. 3617/95/2007) întocmită de expert judiciar ing. RG, coautor al raportului de expertiză judiciară dispusă în cauză(fil. 369-379, dos, 3617/95/2007), iar aceştia sunt trimişi la alte primării din zonă pentru a obţine materiale de construcţie spre a edifica o clădire cu două camere, iar mai apoi, să li se solicite şi bani pentru terenul pe care şi-ar construi cele două camere.

Cât priveşte expertizele invocate de pârâtă, în alte speţe, acestea nu sunt relevante pe de o parte pentru că unele dintre acestea privesc alte cauze, altele au fost efectuate extrajudiciar, la comanda pârâtei, iar pe de altă parte pentru că vizează alte zone decât zona în care locuiesc membrii asociaţiei reclamante, cu excepţia expertizei din cauza nr. 211.3/267/2006, cauză în care, s-a judecat separat numitul P I. C, membru fondator al asociaţiei reclamante în prezenta speţă şi care a avut câştig de cauză.

În expertiza efectuată sub nr.102421/12.06 de expert th atestat MLPAT prof dr ing M Fl, o concluzie vine să zdruncine eşafodul apărării pârâtei SC Complexul Energetic O SA şi să confirme susţinerile reclamantei şi anume „ la originea pârâului Cotului, la creastă, a existat o baltă care a fost acoperită de o haldă a industriei miniere, drenarea apei din izvoare, acumulată în baltă, nefiind asigurată corespunzător, reprezintă una din cauzele alunecării” (fila 222, dos). Din hărţile depuse(fil.245-248 şi 250-253), realizate pe o scară de 1:5000 se observă locul şi dimensiunea lacului ce a fost drenat de pârâtă, acesta apărând cu o suprafaţă imensă, având în vedere scara la care e realizată harta.

În harta de hazard depusă de pârâtă se poate observa că zona Seciuri este vulnerabilă atât din cauze naturale cât şi din cauza exploatării miniere. Astfel, pct. 65 şi 67 reprezintă versanţi dreapta instabili datorită defrişărilor, drumul a fost rupt, rocile sunt îmbibate cu apă, punctul 72 fiind spre capătul localităţii, unde pe o suprafaţă de 300 m terenul este plat fără posibilităţi de alunecare, iar aproape de localitate terenul devine accidentat cu pante mari. Această „hartă” depusă de pârâtă este de fapt un studiu teoretic, pârâta nedepunând la dosar harta propriu-zisă, realizată urmare a constatărilor din teren, pentru ca instanţa să poată vizualiza punctele analizate în studiu. Oricum, în ordinea factorilor de risc avuţi în vedere de experţi la elaborarea lucrării, alunecările de teren sunt situate pe poziţia a treia, după cutremurele de pământ şi după inundaţii, ceea ce contrazice apărările pârâtei (fila 175, dos), riscul de alunecare a terenului din cauze naturale fiind mai mic în comparaţie cu riscul de cutremur şi de inundaţii.

Niciuna dintre lucrările de specialitate, invocate de pârâtă şi efectuate extrajudiciar, în alte cauze sau la comanda sa, ca studiu, nu precizează şi nu explică cronologic, dacă pârâta, care s-a amplasat în zona S, Jud. G prin decr.56/1983 a respectat perimetrul de amplasare conform planului de situaţie nr. 6, anexă la decretul respectiv.

Nu rezultă din nici un studiu dacă extinderea ulterioară a perimetrului şi exploatarea minieră s-au făcut în baza unor studii geotehnice şi geodezice, a unui plan de fezabilitate pentru a demonstra că exploatarea minieră a zonei s-a făcut corect, pe baza unor studii tehnice de specialitate, că nu s-a făcut haotic cu ignorarea riscurilor şi vulnerabilităţilor zonei şi încălcarea normelor de mediu. Instanţa constată că expertizele invocate în apărare sunt ulterioare dezastrului din 5.05 2006, dezastru ce a condus la declanşarea prezentului litigiu, astfel că cele efectuate la comanda pârâtei au un pronunţat caracter pro causa.

Prin adresa emisă de Garda Naţională de Mediu datată 14. 03. 2005, deci cu un an înainte de a se produce dezastrul din zona Seciuri, societatea pârâtă Complexul Energetic Oltenia, a fost avertizată că nu există date privind modul de funcţionare al canalelor de gardă de pe conturul hălzii pentru colectarea apelor, că societatea pârâtă a modificat tehnologia de lucru faţă de cea avută în vedere la emiterea autorizaţiei de mediu nr. 141/2003, că în zona benzii de transport cărbune TMC2 există instabilitatea hălzii apărută încă din anul 2003 şi că aceasta nu a fost urmărită şi nu au fost efectuate lucrări care să elimine fenomenul.

De asemenea, Raportul Gărzii de mediu trasează nişte obligaţii în sarcina pârâtei de faţă, care se numea atunci CEN Craiova-Sucursala Minieră P, obligaţii pe care pârâta nici nu a susţinut, nici nu a dovedit că le-a îndeplinit, garda de mediu a concluzionat că neregulile găsite au o contribuţie în fenomenul de alunecare a terenului, menţionând inclusiv traficul greu care generează vibraţii ce au determinat fisuri la locuinţele cetăţenilor.

Faţă de aceste dovezi, se apreciază că exploatarea defectuoasă a zăcământului minier prin cele două cariere SECIURI I Est şi Seciuri I Vest ce aparţin pârâtei SC Complexul Energetic O SA, respectiv încălcarea avizului de mediu prin modificarea neautorizată a tehnologiei de exploatare, nesupravegherea fenomenului de instabilitate a hălzii în zona benzii de transport cărbune, nerespectarea unor norme de drenare corespunzătoare a apelor, inclusiv a lacului aflat în amonte de satul S, neefectuarea unor lucrări corespunzătoare de colectarea a apelor de pe versanţi, inclusiv a apelor pluviale şi nu în ultimul rând, neconformarea potrivit obligaţiilor trasate de Garda Naţională de Mediu, au condus la crearea, în patrimoniul membrilor asociaţiei reclamante a unui prejudiciu echivalent cu valoarea gospodăriilor individuale, avute în proprietate de către fiecare dintre aceştia.

Cum reclamanta, în temeiul răspunderii civile delictuale, reglementată de art. 998-999

C.civil a solicitat prin cererea principală, repararea în natură a prejudiciului suferit, instanţa va admite această cerere în considerarea faptului că acela care desfăşoară o activitate, deşi legală, însă prin aceasta produce consecinţe nefaste asupra mediului înconjurător sau produce prejudicii în patrimoniul altuia, este ţinut a restabili situaţia anterioară, respectiv a repara prejudiciul produs, în speţă, repararea prejudiciului nu se poate realiza decât prin obligarea pârâtei SC Complexul Energetic O SA la reconstruirea gospodăriilor fiecărui membru fondator şi aderent al reclamantei, cu excepţia numitului P I. C, care, deşi este membru al asociaţiei, acesta şi-a rezolvat situaţia printr-un litigiu separat, tranşat irevocabil.

În considerarea celor expuse, Curtea va admite în parte acţiunea precizată (fila 115, dosar 3617/95/2007) formulată de reclamanta ASOCIATIA S DIN S S, în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMERCIALA COMPLEXUL ENERGETIC O SA, SUCURSALA DIVIZIA MINIERA T J, MINISTERUL ECONOMIEI şi COMERTULUI şi MEDIULUI DE AFACERI, PRIMARIA R DE A, CONSILIUL JUDEtEaN G, PREFECTURA G.

Va obligă pârâtele către reclamantă, respectiv către membrii fondatori şi aderenţi -nominalizaţi conform actelor constitutive ale asociaţiei şi cererilor de aderare - la reconstrucţia gospodăriilor individuale compuse din terenuri extravilane şi intravilane precum şi din edificii: case de locuit, anexe gospodăreşti(magazii, grajduri pentru animale, coteţe pentru păsări, garduri împrejmuitoare/despărţitoare din beton/lemn/sârmă/fier, fântâni, fânare, pătule etc.), aşa cum au fost individualizate în ANEXA 1 sub denumirea "Individualizare imobile"(fil.379-392, dos.nr.3617/95/2007) întocmită de expert ing. R Gh, coautor al raportului de expertiză judiciară(fil.369-379, dos.nr.3617/95/2007) conform precizării acţiunii (fil.115, dos nr.3617/95/2007).

Va respinge petitele privind obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosinţă a terenurilor afectate de alunecările de teren şi la plata c/valorii culturilor distruse de alunecările de teren, ca nedovedite sub aspectul prejudiciului material concret.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâtele către reclamantă la plata sumei de 9517,10 RON, cheltuieli de judecată pentru toate gradele de jurisdicţie(reprezentate de onorariu avocaţi, onorariu experţi, taxă timbru, taxă judiciară şi cheltuieli de transport).

(Decizia nr. 7597/11 iulie 2013 - Secţia I civilă, rezumat judecător Florica Diaconescu)

← Despăgubiri. Chirii. Servitute. Proprietate privată....		Revendicare. Constatare nulitate act pe cale incidentala.... →

Mandatul de reprezentare. Răspunderea civilă delictuală.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Mandatul de reprezentare. Răspunderea civilă delictuală.