Modalităţi pentru întocmirea unui testament care să corespundă atât voinţei testatorului, cât şi dispoziţiilor legale
| Comentarii |
|
Testatorul doreşte să-i gratifice succesiv pe sora sa şi pe verii săi primari iar notarul public şi avocatul care-1 asistă pe dispunător nu cad de acord asupra modalităţii în care se poate întocmi testamentul; în această situaţie opinăm că se poate recurge la una din următoarele variante permise de lege:
1) O substituţie vulgara, prin care să se dispună că, în cazul în care legatarul instituit (respectiv sora) nu poate sau nu vrea să primească legatul (din cauza predecesului, renunţării etc.), de întreg patrimoniul succesoral vor beneficia cei doi nepoţi de văr, putând indica şi ce cotă va reveni fiecăruia.
2) Un fideicomis fără obligaţie prin care dispunătorul adresează legatarului (respectiv surorii) numai rugămintea (legat precativ) de a transmite către alte persoane (celor doi nepoţi de văr) bunurile moştenite.
3) O liberalitate reziduală (legatul rămăşiţei) reglementată de art. 1001-1005 Cod Civil, prin care testatorul prevede că ceea ce rămâne din bunurile transmise în patrimoniul gratificatului (sora-instituit) să treacă la decesul acesteia în patrimoniul celor doi nepoţi (substituiţi), desemnaţi de testator cu acelaşi prilej. în acest caz instituitul (sora) se bucură de o totală independenţă patrimonială, întrucât poate dispune de toate bunurile moştenite, fără a fi obligată a mai transmite ceva substituiţilor (celor doi nepoţi), singura excepţie constituind-o actele de dispoziţie cu titlu gratuit pe care testatorul i le poate interzice.
4) O substituţie fideicomisară (reglementată de art.994-art.1000 Cod Civil) prin care testatorul îl însărcinează pe instituit (respectiv sora) să administreze bunurile primite şi
să le transmită (în tot sau în parte), la moartea sa către substituiţi (cei doi nepoţi). Şi în acest caz, drepturile celor doi nepoţi (substituiţi) se vor naşte la decesul surorii (instituit), dar ca efect al voinţei celei care a testat.
In situaţia în care sora-instituit ar predeceda sau ar renunţa la beneficiul legatului, patrimoniul succesoral va reveni nepoţilor în mod direct.
Inconvenientul acestui tip de legat îl reprezintă sarcina administrării bunurilor primite de către instituit (soră). Cu toate acestea, în virtutea art.795 Cod Civil, instituitul are posibilitatea să realizeze atât acte de conservare cât şi acte utile, care permit folosirea bunurilor primite, potrivit destinaţiei lor obişnuite nu numai personal ci şi printr-un administrator profesionist pe care-1 poate angaja.
Faţă de precizările făcute mai sus şi mai ales faţă de opţiunea testatorului, notarul public va stabili care modalitate de redactare a testamentului corespunde mai bine ultimei sale dorinţe cu privire la transmiterea bunurile sale .
| ← Certificat de moştenitor legal şi testamentar. Executarea... | Extrasul pentru uz oficial de pe actul de deces al unei persoane... → |
|---|
