Motive de revizuire. Competenţă
| Comentarii |
|
Dacă prin aceeaşi cerere se formulează mai multe motive de revizuire, iar competenţa ar reveni unor instanţe deosebite, nu va opera prorogarea de competenţă, ci fiecare instanţă va soluţiona cererea în legătură cu motivul pentru care este competentă.
Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 1547 din 13 decembrie 2010
Asupra cererii de revizuire instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 934/06.09.2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 354/32/2010 s-a respins ca tardiv formulată contestația în anulare formulată de contestatoarea O.S. împotriva deciziei civile nr. 597/25.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 3399/103/2008.
împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire numita O.S., revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 555/32/2010.
în virtutea rolului activ prevăzut de art. 129 C.proc.civ. instanța a pus în vedere revizuientei să-și precizeze cererea de revizuire, aceasta arătând că înțelege să invoce în drept prevederile art. 322 pct. 2 și 7 C.proc.civ.
I. Cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ. A invocat revizuienta că recursul și contestația în anulare au fost soluționate de același complet de judecători, că în mod greșit contestația a fost judecată pe excepție și nu pe fond. De asemenea, s-au făcut o serie de apreciere asupra fondului procesului.
Instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția inadmisibilității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ., excepție cu privire la care se rețin următoarele:
Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi invocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt de cât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurări de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment. Cum o astfel de situație nu se întâlnește în speța dată, în care s-a respins ca tardiv formulată contestația în anulare, urmează a se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ.
II. Cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.proc.civ. La solicitarea instanței revizuienta a precizat că cele două hotărâri contradictorii sunt sentința civilă nr. 417/19.01.1993 a Judecătoriei Piatra Neamț pronunțată în dosarul nr. 12741/1992 și decizia nr. 934/06.09.2010 a Curții de Apel Bacău pronunțată în dosarul nr. 354/32/2010 (încheierea din 22.11.2010).
Instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței materiale excepție cu privire la care se rețin următoarele: potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (2) C.proc.civ., „în cazul art. 322 pct. 7 C.proc.civ. cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice”.
Cum în speță se pretinde că există contradictorialitate între o sentință a unei judecătorii și o decizie a unei Curți de Apel, competența de soluționare a cererii de revizuire aparține I.C.C.J., considerent pentru care cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 va fi declinată în favoarea secției civile a I.C.C.J.
(Judecător Sorina Ciobanu)
| ← Revizuire. Contrarietate între o hotărâre judecătorească... | Revendicare. Cale de atac stabilită într-un ciclu procesual... → |
|---|
