Natura termenului prevăzut de art. 344 alin. 2, 3 c.p.p. sancţiunea nedepunerii cererilor şi excepţiilor în termenul stabilit de judecătorul de cameră preliminară
| Comentarii |
|
Tribunalul PRAHOVA Hotărâre nr. 350 din data de 25.08.2016
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ:
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de cameră preliminară din data de …, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina în dosar nr. X/204/2016/a1, în baza art. 346 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, s-a constatat competența materială și teritorială și legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. X/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, privind pe inculpatul A, trimis în judecată, în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 din Codul Penal; a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală;
S-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul A.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a reținut că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, la încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și la cheltuielile judiciare.
De asemenea, s-a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.
Verificând competența, obiect al procedurii în camera preliminară potrivit dispozițiilor art. 342 Cod de Procedură Penală, judecătorul de cameră preliminară a mai constatat că este competent funcțional, material potrivit dispozițiilor art. 35 Cod de Procedură Penală și teritorial potrivit dispozițiilor art. 41 alin.1 lit. a Cod de Procedură Penală, la fel ca și organele de urmărire penală.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat contestație Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina.
În motivarea contestației, parchetul a solicitat a se constata că instanța de fond în mod nelegal a procedat la verificarea legalității sesizării cu rechizitoriul nr. X/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, a legalității administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală fără citarea părților și a persoanei vătămate, precum și fără participarea procurorului. Astfel, s-a arătat că din analiza actelor dosarului reiese că la data de 13.05.2016 inculpatul A a formulat cereri și excepții cu privire la legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, instanța dispunând fixarea termenului de soluționare a cererilor și excepțiilor la data de 31.05.2016, cu citarea părților, a persoanei vătămate și cu participarea procurorului, activități care nu au fost aduse la îndeplinire. Prin urmare în conformitate cu disp. art. 344 alin. 4 c.pr.pen., rap. la art. 345 alin. 1 și 2 c.pr.pen., instanța trebuia să se pronunțe asupra cererilor și excepțiilor invocate de inculpat, chiar și cu depășirea termenului stabilit de instanță.
Examinând contestația formulată, prin prisma susținerilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, având în vedere actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Prahova constată că aceasta este întemeiată, după cum se va arăta în continuare.
Prin Rechizitoriul nr. X/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 din Codul Penal.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că inculpatul a declarat, în calitate de martor, în fața organelor de cercetare ale poliției judiciare, aspecte neconforme cu adevărul în dosarul nr. …, cu privire la fapte și împrejurări esențiale cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 344 alin. 2 C.p.p., copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
În aplicarea acestor dispoziții, judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea către inculpat a unei copii de pe rechizitoriu, fixând termen pentru depunerea cererilor și excepțiilor specifice, 20 de zile de la comunicare.
Așa cum reiese din dovada aflată la fila 4 dosar fond, comunicarea s-a făcut către inculpat la data de 21.04.2016, dată de la care deci începe să curgă termenul de 20 de zile.
Calculând termenul de 20 de zile potrivit dispozițiilor art. 269 alin. 2 C.p.p., ultima zi a acestui termen stabilit de judecător ar fi fost 12.05.2016.
Din actele dosarului de fond mai reiese că inculpatul a formulat cereri și excepții aferente procedurii de cameră preliminară, înregistrate la data de 13.05.2016.
Considerând probabil că nedepunerea cererilor în termen are aceeași valoare cu neinvocarea de cereri, judecătorul de cameră preliminară a soluționat procedura de cameră preliminară fără citarea părților și participarea procurorului.
Potrivit dispozițiilor art. 344 alin. 4 C.p.p., la expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (3), dacă s-au formulat cereri sau excepții ori dacă a ridicat excepții din oficiu, judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul pentru soluționarea acestora, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului.
În schimb, art. 346 alin. 1 C.p.p. prevede că, dacă nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.
Prin urmare, citarea părților și participarea procurorului la soluționarea procedurii de cameră preliminară depinde de împrejurarea dacă s-au formulat cereri și excepții, sau dacă acestea au fost invocate din oficiu.
În cauza de față se constată că inculpatul a înțeles să invoce cereri, dar înregistrate la instanță cu o zi după expirarea termenului stabilit de judecător.
Se pune astfel problema sancțiunii care intervine în cazul nerespectării acestui termen, iar judecătorul din cadrul Tribunalului constată, în dezacord cu cel al primei instanțe, că invocarea cererilor și excepțiilor cu depășirea termenului judecătoresc, dar anterior pronunțării încheierii de soluționare a procedurii, nu echivalează cu o neformulare a cererilor, judecătorul fiind dator să se pronunțe asupra celor invocate.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 268 alin. 1 C.p.p., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.
Prin urmare, legea se referă expres doar la termenele legale, nu și la cele judecătorești decăderii neputând opera în acest caz, legea fiind de strictă interpretare.
În plus, sancțiunea depășirii termenului judecătoresc în această situație trebuie privită în strânsă corelare cu regimul nulităților.
În acest sens, art. 281 alin. 4 C.p.p. prevede că în cazul nulității absolute, încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. 1 lit. e și f trebuie invocată până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare.
Pe de altă parte, art. 282 alin. 4 prevede, în cazul nulităților relative, că acestea pot fi invocate până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură.
Interpretarea corelată a acestor dispoziții legale duce la concluzia că sintagma "închiderea procedurii de cameră preliminară"; semnifică nu expirarea termenului stabilit de judecător pentru depunerea cererilor și excepțiilor, ci chiar termenul stabilit pentru soluționarea procedurii de cameră preliminară.
În cauza de față judecătorul de cameră preliminară al instanței de fond nu a soluționat procedura camerei imediat după expirarea termenului judecătoresc, ci la o dată ulterioară, respectiv la 31.05.2016, deci la mai mult de două săptămâni de la depunerea memoriului de către inculpat, memoriu care se afla deci la dosarul cauzei, ceea ce determină concluzia că avea obligația de a se pronunța asupra aspectelor invocate, într-o procedură contradictorie, potrivit dispozițiilor art. 344 alin. 4 C.p.p.
Față de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară urmează ca, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. b C.p.p., să admită contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina împotriva încheierii de cameră preliminară din data de …, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina în dosar nr. X/204/2016/a1, să desființeze încheierea atacată și să trimită cauza judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanței de fond, spre rejudecarea procedurii de cameră preliminară, cu citarea inculpatului, participarea procurorului și cu pronunțarea asupra cererilor și excepțiilor depuse la dosar de către inculpat.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat urmează să rămână în sarcina acestuia.
| ← Executarea silită asupra părţilor sociale ale unei... | Excepţia tardivităţii formulării contestaţiei → |
|---|
