nerespectarea dreptului efectiv la apărare. Jurisprudență

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 24 din data de 03.03.2015

Prin rechizitoriul nr.z a fost trimis în judecată inculpatul HI, reținându-se în sarcina sa că la data de x.x.zzyy, organele de poliție judiciară s-au sesizat din oficiu că, începând cu anul 2013, SC. HP SRL, prin administratorul său, inculpatul HI, a determinat și a înlesnit, cu intenție, la săvârșirea din culpă de către alte persoane, a tăierii fără drept a unui număr de 536 arbori, în volum de 465,161 m.c. și cu o valoare de 183.172,09 lei.

Arborii menționați mai sus au fost tăiați dintr-o pădure aparținând SC X S.A B - Punct de lucru P, jud. A.

Având în vedere că au existat mai multe dosare penale, respectiv a, b, c, d și e și existând mai multe infracțiuni săvârșite de aceiași persoană, că între aceste infracțiuni există legătură și că reunirea lor se impune pentru buna înfăptuire a justiției, s-a dispus reunirea acestor cauze, într-o singură cauză la nr. z.

În cursul anului 2013, SC HP SRL, prin administratorul societății, inculpatul HI, a încheiat mai multe contracte de prestări servicii exploatări forestiere cu: SC X S.A și SC Y S.A. proprietarii unor păduri situate pe raza comunei P.

Urmarea acestor contracte O.S. S. a efectuat servicii silvice de specialitate, servicii de pază a pădurilor respective, a eliberat autorizații de exploatare a materialului lemnos supus exploatării în partizile contractate spre prestări servicii forestiere, pentru prestatorul SC HP SRL, administrată de inculpatul HI.

Cu toate că în contractele de prestări servicii încheiate între SC X S.A și SC Y S.A, pe de o parte și SC HP SRL, pe de altă parte, se stipula clar că este interzis prestatorului SC HP SRL, subcontractarea sau cesionarea serviciilor de exploatare, total sau în parte a materialului lemnos, SC HP SRL, prin inculpatul HI, nu a respectat această clauză contractuală. Astfel, inculpatul HI, a subcontractat serviciile menționate mai sus către două societăți comerciale, respectiv SC PM SRL și SC BF SRL, care încă din luna februarie 2013 au început exploatarea materialului lemnos fără să existe procese verbale de predare-primire a partizilor ce urmau să fie exploatate de aceste societăți și fără să obțină autorizații de exploatare în partizile ce urmau să exploateze cele două societăți subcontractante. Cu toate acestea, inculpatul HI, s-a deplasat în teren și le-a arătat reprezentanților SC PMSRL și SC BF SRL, locurile unde pot să efectueze exploatările forestiere. Mai mult inculpatul a dus și muncitori de la firma sa pentru a exploata și aceștia material lemnos în partizile subcontractate în condițiile arătate mai sus.

În cursul anului 2013, în timp ce exploata material lemnos în cadrul acestor subcontracte de prestări servicii, inculpatul HI în calitate de administrator al societății SC HP SRL, a determinat în repetate rânduri muncitorii societăților, pe martorii: LP, FS, AS, SL, DT, GS, să taie arbori nemarcați, fie pentru lărgirea unor drumuri de acces, fie pur și simplu că așa a dorit inculpatul.

În acest fel au fost tăiați 536 arbori nemarcați de organele silvice, în volum de 465,161 m.c. și cu o valoare de 183.172,09 lei, din pădurea proprietatea SC X S.A, situată pe raza comunei P.

SC X S.A. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 183.172, 09 lei.

Pe timpul cercetărilor inculpatul HI a declarat că arborii nemarcați au fost tăiați pentru lărgirea unor drumuri de acces în vederea exploatării materialului lemnos, ori datorită faptului că în timpul exploatării au fost arbori distruși, dezrădăcinați, agățați de alți arbori și acestea au fost motivele pentru care a dispus să fie tăiați nemarcați.

Inculpatul a ignorat însă faptul că Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 1540/03.06.2011, prevede că, în calitate de prestator și titular al autorizațiilor de exploatare avea obligația, printre multe altele, de a sesiza structura silvică (O.S.S.), să desemneze o comisie care să constate cele precizate mai sus și dacă acestea erau reale să se procedeze la marcarea arborilor rupți, dezrădăcinați, agățați, ori pentru lărgirea drumurilor de acces în vederea exploatării și numai după ce acești arbori erau marcați de organele silvice, să poată fi exploatați. Inculpatul HI a dispus muncitorilor să taie arborii așa cum a solicitat el, lăsând să se înțeleagă că el va rezolva marcarea arborilor tăiați, fără să fie marcați.

Față de martorii: LP, FS, AS, SL, GS și DT, care au tăiat arborii, determinați de inculpatul HI, care le-a spus că el rezolvă problema marcării acestor arbori tăiați fără drept se va dispune clasarea cauzei deoarece faptele acestora nu au fost săvârșite cu vinovăția prev. de lege, faptele lor fiind săvârșite din culpă.

La data de xx.zz.2014 inculpatul a depus un memoriu, prin care formulează excepțiile de : nelegală sesizare a instanței și de nulitate a actelor de urmărire penală, precum și solicitarea de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Solicită ca prin încheierea ce se va pronunța, să se admită excepțiile invocate, să se constate neregularitățile actului de sesizare, comunicarea încheierii către parchet, iar în măsura în care procurorul nu va remedia neregularitățile din actul de sesizare, să se dispună restituirea cauzei la parchet, să se constate că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, încălcare ce are drept efect: nulitatea tuturor actelor de urmărire penală efectuate, inclusiv a dispoziției de trimitere în judecată realizată prin rechizitoriu, nelegala administrare a tuturor probelor prin punerea inculpatului în imposibilitate de a asista la efectuarea acestora și de a solicita readministrarea acestora, pe cale de consecință, excluderea tuturor probelor administrate în mod nelegal și restituirea cauzei la parchet, în temeiul art.346 al.3 lit b Noul Cod de procedură penală.

În motivarea cererii, apărătorul inculpatului menționează următoarele neregularități ale actului de sesizare, respectiv învederează următoarele aspecte cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, nelegală sesizare a instanței și de nulitate a actelor de urmărire penală precum și solicitarea de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale:

- conform art. 54 alin. 1 lit. a NCPP - competența judecătorului de cameră preliminară, include verificarea legalității trimiterii în judecată efectuată de către procuror și a legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;

- dispozițiile art. 328 alin. 1 NCPP, stabilesc conținutul rechizitoriului arătând că: "Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei..."".

- potrivit art. 371 NCPP judecata se mărginește la actele și faptele indicate în actul de sesizare al instanței.

- conform art. 280 și 282 NCPP: încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului;

Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.

Referitor la conținutul rechizitoriului, trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni în formă continuată,lipsa descrierii laturii obiective a infracțiunii, Lipsa indicării acțiunilor care intră în conținutul infracțiunii continuate, Llpsa indicării exprese în momentul punerii în mișcare a acțiunii penale a tuturor actelor materiale care ar intra în conținutul infracțiunii continuate, starea de fapt reținută în rechizitoriu și încadrare juridică, lipsa indicării probelor, arată că inculpatul HI a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere ilegală de arbori, în formă continuată, prevăzută de art. 52 al. 3 CP raportat la art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 35 al. 1 CP.

În cuprinsul rechizitoriului se menționează, cu relevanță în ceea ce privește fapta, că în cursul anului 2013 inculpatul ar fi determinat în mai multe rânduri pe muncitorii societăților care efectuau exploatarea materialului lemnos să taie arbori nemarcați, fiind astfel tăiați un număr de 536 arbori.

În ce privește lipsa descrierii laturii obiective a infracțiunilor, lipsa indicării acțiunilor care intră în conținutul infracțiunilor, neindicarea momentului epuizării infracțiunii continuate, Imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății, din lectura rechizitoriului se desprind următoarele:

Având în vedere că s-a reținut săvârșirea în formă continuată a infracțiunii, ceea ce presupune existența mai multor acte materiale care intră în conținutul infracțiunii, în cuprinsul rechizitoriului ar trebui să fie menționată fiecare acțiune de tăiere ilegală de arbori. Or. în cuprinsul rechizitoriului nu este descrisă nici una dintre aceste acțiuni, fiind prezentată la modul general asa - zisa activitate infracțională a inculpatului; nu se poate afla din cuprinsul rechizitoriului numărul de fapte care întră în conținutul infracțiunii, descrierea acestora, momentul debutului activității infracționale sau momentul epuizării infracțiunii continuate;

Consecințele modului de descriere al faptelor prin rechizitoriu:

Lipsa descrierii faptelor materiale determină imposibilitatea realizării cercetării judecătorești cât timp conform art. 371 NCPP, judecata se mărginește la actele si faptele indicate în actul de sesizare, astfel că în această situație instanța nu va putea stabili obiectul judecății cât timp faptele care ar trebui să constituie acest obiect nu sunt descrise. De asemenea, nedeterminarea limitelor în care va judeca instanța are drept consecința directă posibilitatea ca inculpatul să fie judecat din nou pentru aceleași fapte. Precizează că deși s-a lecturat atent actul de sesizare nu s-a putut stabili care este numărul actelor materiale imputate inculpatului sau determina împrejurările săvârșirii fiecărei acțiuni. Lipsa descrierii concrete determină și imposibilitatea de stabilire a persoanei care ar fi fost eventual vinovată de săvârșirea acestor fapte precum și formularea de apărări cu privire la acest aspect;

Numărul de acțiuni care intră în conținutul infracțiunii este determinant pentru aprecierea gradului de pericol social concret ai faptei, în lipsa indicării acestora și a descrierii fiecărei acțiuni; o astfel de apreciere fiind imposibil de realizat.

Lipsa stabilirii detaliate a faptelor imputate inculpatului are drept efect încălcarea dreptului ia apărare al acestuia cât timp nu a avut posibilitatea de a cunoaște exact faptele de care este acuzat cât și a dreptului la un proces echitabil sub aspectul nerespectării art. 6 paragraful 3 din C.E.D.O., cât timp nu a existat o informare amănunțită și lipsită de echivoc cu privire la acuzațiile aduse;

Neindicarea momentului epuizării infracțiunii conduce la imposibilitatea determinării legii penale aplicabile sau a momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție al răspunderii penale.

Invocă jurisprudența relevantă a Tribunalului Arad și a Curții de Apel Timișoara:

Prin două hotărâri pronunțate în spețe similare Tribunalului Arad a decis în sensul restituirii cauzei în vederea refacerii rechizitoriului, reținându-se că "procurorul nu a descris contribuțiile fiecărui inculpat la săvârșirea actelor materiale ale infracțiunilor menționate iar, pe de altă parte, instanța nu poate verifica, dacă această stare de fapt a fost avută în vedere când prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în condițiile în care actul de sesizare nu s-au indicat numărul de acte materiale săvârșite de fiecare inculpat, data săvârșirii acestora și contribuția fiecărui inculpat...Acest act de sesizare nelegal ar permite ulterior, pe motivul că nu a fost cuprins în rechizitoriu, să aibă loc trimiterea din nou în judecată a acestor inculpați pentru falsuri pretins descoperite ulterior ";, iar prin sentința penală nr. Xx pronunțată în dosar nr. al Tribunalului Arad, instanța a restituit cauza la parchet pentru refacerea rechizitoriului. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursurilor de către Curtea de Apel Timișoara prin decizia nr. .

În considerentele hotărârii instanța a reținut că: în cuprinsul rechizitoriului nu a fost determinat numărul de acte materiale care intră în conținutul infracțiunii continuate, neregularitatea va putea fi acoperită doar prin punerea în mișcare a acțiunii penale pentru toate actele materiale ce urmează a fi descrise, urmând a fi indicată și contribuția fiecărui inculpat la comiterea diverselor acte imputate;

Jurisprudența citată își menține relevanța și după intrarea în vigoare a NCPP, obiectul judecății și limitele acesteia fiind stabilite prin actul de sesizare al instanței.

În concluzie, raportat la prevederile privind camera preliminară și la imposibilitatea stabilirii obiectului și a limitelor judecății se impune constatarea acestor neregularități, comunicarea încheierii parchetului, iar în măsura în care procurorul nu va remedia neregularitățile din actul de sesizare, în temeiul art. 346 alin. 3 litera a NCPP, restituirea cauzei la parchet;

Apreciază că s-a efectuat urmărirea penală cu încălcarea dreptului la apărare, neaducerea 1a cunoștință a calității de suspect în momentul terminării urmăririi penale, nesoluționarea cererii de eliberare de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, neacordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru pregătirea apărării, invocă excepția de nulitate a trimiterii în judecată și a actelor efectuate în cursul urmăririi penale cu încălcarea dreptului la apărare.

Astfel, potrivit art. 5 alin. 2 NCPP "Organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod. ";, art. 10 alin. 1-3 NCPP privind dreptul la apărare prevede că " Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înșiși sau de a fi asistați de avocat.

Părțile, subiecții procesuali principali și avocatul au dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării.

Suspectul are dreptul de a fi informat de îndată și înainte dea fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală și încadrarea juridică a acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat de îndată despre fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lui și încadrarea juridică a acesteia. ";

1 In acest sens, Tribunalul Arad, sentința penală nr. x/2010 pronunțată în dosar numărul xx și Tribunalul Arad, sentința penală nr. y/2010 pronuntata in dosar numărul yy;

Art. 92 alin. 1 NCPP prevede că în cursul urmăriri penale avocatul și suspectul au dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, iar alin, 8 prevede că avocatul are dreptul de a beneficia de timpul și înlesnirile necesare realizării unei apărări efective.

Art. 94 NCPP prevede dreptul avocatului la consultarea dosarului, drept care include și posibilitatea de a obține fotocopii.

Potrivit art. 280 și 282 NCPP: încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului;

Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea și actul declarat nul; încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.

Apreciază că urmărirea penală s-a efectuat cu încălcarea dreptului la apărare, neaducându-se la cunoștință a calității de suspect în momentul terminării urmăririi penale concomitent cu aducerea la cunoștință a calității de inculpat, cererile de eliberare de copii de pe înscrisurile aflate la dosar nefiind soluționate. De asemenea, nu s-a acordat timpul necesar pregătirii apărării.

În ce privește prezentarea cronologică a modului de desfășurare a urmăririi penale, relevă intenția urmărită de organul de cercetare penală, respectiv punerea inculpatului în imposibilitate de a-și exercita dreptul la apărare, astfel,

- procesele verbale de sesizare din oficiu din ## fac referire la tăierea ilegală de arbori de către SC HP SRL., societate administrată de către inculpat;

- în ## se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă în condițiile 305 alin. 1 NCPP;

- în data de ## se formulează propunerea de continuare a urmăriri penale față de SC HP SRL și HI;

- în data de ## prin ordonanță parchetul dispune, în temeiul art. 305 alin. 3 NCPP, continuarea urmăriri penale față de suspecții SC HP SRL și HI;

-actualului inculpat, HI, nu i se aduce de îndată la cunoștință calitatea de suspect cu toate că art. 10 NCPP prevede obligația de a fi informat de îndată cu privire la această calitate, ci se continuă administrarea de probe, după această dată fiind audiați 6 martori, fără ca persoana care a dobândit calitatea de suspect să poată să își exercite drepturile prevăzute de art. 92 și 94 NCPP, în condițiile în care nu avea cunoștință de această calitate;

-în data de ## prin ordonanță se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale față de HI;

- în data de ##, i se aduce lui HI la cunoștință calitatea de suspect (din același moment i se aduce la cunoștință și calitatea de inculpat la trei săptămâni de la data punerii în mișcare a acțiunii penale), adică la mai mult de 3 luni de la data la care avea această calitate în procesul penal, și după ce "în mod convenabir se administrase toate probațiunea pe care Ministerul Public a considerat-o utilă;

- în momentul în care i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, în prezența avocatului ales, prin declarația dată în ##, HI a arătat că urmează să formuleze cereri după ce va studia dosarul de urmărire penală și va primi copii din acesta. De asemenea, inculpatul a solicitat să nu se ia în considerare declarația pe care a dat-o anterior, în calitate de martor;

În data de ## inculpatul a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova o cerere de prin care a solicitat: asistarea la efectuarea oricărui act de urmărire penală, aprobarea studierii dosarului de urmărire penală și eliberarea de copil de pe înscrisurile aflate la dosarul de urmărire art. 92 alin. 1 NCPP prevede că în cursul urmăriri penale avocatul și suspectul au dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, iar alin, 8 prevede că avocatul are dreptul de a beneficia de timpul și înlesnirile necesare realizării unei apărări efective.

Art. 94 NCPP prevede dreptul avocatului la consultarea dosarului, drept care include și posibilitatea de a obține fotocopii.

Potrivit art. 280 și 282 NCPP: încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului;

Prezentarea cronologică a modului de desfășurare a urmăririi penale relevă intenția urmărită de organul de cercetare penală, respectiv punerea inculpatului în imposibilitate de a își exercita dreptul la apărare:

- procesele verbale de sesizare din oficiu din ##, ##, ## fac referire la tăierea ilegală de arbori de către SC HP SRL., societate administrată de către inculpat;

- în ## se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă în condițiile 305 alin. 1 NCPP;

- în data de ## se formulează propunerea de continuare a urmăriri penale față de SC HP SRL și HI;

-în data de ## prin ordonanță parchetul dispune, în temeiul art. 305 alin. 3 NCPP, continuarea urmăriri penale față de suspecții SC HP SRL și HI;

-în data de 24.06.2014 prin ordonanță se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale față de HI;

- în data de 18.07.2014, i se aduce lui HI la cunoștință calitatea de suspect (înn același moment i se aduce la cunoștință și calitatea de inculpat la trei săptămâni de la data punerii în mișcare a acțiunii penale), adică la mai mult de 3 luni de la data la care avea această calitate în procesul penal, și după ce "în mod convenabir se administrase toate probațiunea pe care Ministerul Public a considerat-o utilă;

- în momentul în care i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, în prezența avocatului ales, prin declarația dată în 18.07.2014, HI a arătat că urmează să formuleze cereri după ce va studia dosarul de urmărire penală și va primi copii din acesta. De asemenea, inculpatul a solicitat să nu se ia în considerare declarația pe care a dat-o anterior, în calitate de martor;

- în data de 24.07.2104 a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova o cerere de prin care a solicitat: asistarea la efectuarea oricărui act de urmărire penală, aprobarea studierii dosarului de urmărire penală și eliberarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală aprobarea studierii dosarului de urmărire penală și eliberarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală;

-a fost fixată de către parchet data de 04.08.2014 pentru studierea dosarului și fotocopierea înscrisurilor;

- în data de 04.08.2014 după studierea dosarului, în condiții improprii, am formulat o cerere de eliberare de fotocopii de pe înscrisurile aflate în acesta, indicând filele din dosar. Această cerere nu a fost soluționată de către parchet.

La o zi după prezentarea avocatului inculpatului pentru studiul dosarului și fără a i se elibera acestuia copiile solicitate, în data de 05.08.2014, a fost emis rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului HI.

În ce privește excepțiile privind: efectuarea urmăririi penale cu încălcarea dreptului la apărare, neacordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru pregătirea apărării, imposibilitatea formulării de cereri în cursul urmăririi penale, nulitatea urmăririi penale și a trimiterii în judecată, nelegala administrate a probelor în condițiile în care persoanei trimise în judecată nu i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect, arată că din modul de desfășurare al urmăririi penale prezentat mai sus rezultă că inculpatul a fost privat de dreptul de apărare efectivă, că nu au fost soluționate cererile formulate de acesta și că au fost încălcate, în mod flagrant, dispozițiile legale indicate la punctul 3.1,

- au fost încălcate dispozițiile art. 10 alin. 3 NCPP suspectul nefiind informat de îndată, ci după trei luni despre faptul că a început urmărirea penală și după trei săptămâni că a fost pusă în mișcare acțiunea penală;

- în lipsa informării drepturile avocatului și suspectului prevăzute de art. 92 NCPP au fost inexistente acesta neputându-le exercita cât timp nu avea cunoștință că are această calitate în procesul penal.

-în aceste condiții inculpatul nu a putut asista la actele de urmărire penală și nu a putut formula nici un fel de cereri. Mai mult, această încălcare a prevederilor legale a permis orientarea probațiunii unidirecțional, din toate persoanele implicate în exploatarea masei lemnoase, respectiv în autorizarea și supravegherea exploatării, insistându-se doar pe așa - zisa activitate desfășurată de inculpat.

- dispozițiile art. 94 NCPP au fost încălcate cât timp dreptul de a obține fotocopii este o componentă a dreptului de a consulta dosarului, or parchetul a lăsat nesoluționată cererea formulată în acest sens;

- trimiterea în judecată la o zi de la data de la care a avut posibilitatea de a studia dosarului, fără eliberarea fotocopiilor și fără a acorda, după eliberarea acestora, un termen rezonabil pentru pregătirea apărării a pus în imposibilitate inculpatul și pe apărătorul acestuia să formuleze orice fel de cereri în cursul urmăririi penale, inclusiv o cerere de readministrare a probelor, respectiv de reaudiere a tuturor martorilor în prezența avocatului;

- trimiterea în judecată fără descrierea faptelor, situație prezentă și în procesele verbale de aducere la cunoștință a calității de suspect, respectiv inculpat, a încălcat de asemenea dreptul la apărare cât timp, nici în prezent, inculpatul nu știe care sunt faptele care au fost trimisă în judecată;

În aceste condiții, afirmația că inculpatul ar fi cel care s-a sustras urmăririi penale este absurdă, în condițiile în care în data de 01.08.2014 a transmis prin fax la parchet o cerere prin care solicita fixarea unei alte date pentru reaudierea acestuia, deoarece nu ni se soluționase cererea de studiu al dosarului, iar încercările de a lua legătura telefonic cu reprezentantul Ministerului Public, nu au avut succes. Nici la această cerere nu s-a primit o soluție astfel că afirmațiile făcute în cuprinsul rechizitoriului demonstrează o lipsă de obiectivitate, prezentă pe întreg parcursul urmăririi penale.

În același context afirmațiile că lui HI i-a fost asigurată asistența juridică în cursul urmăririi penale sunt nereale, cât timp acesta a avut cunoștință despre faptul că are calitatea de suspect, după administrarea tuturor probelor în această fază a procesului penal.

Prin urmare, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare prin imposibilitatea obținerii de fotocopii, fiind încălcate si prevederile art. 10 alin. 2 NCPP si ale art. 6 par. 3 literele a si b din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care prevăd dreptul acuzatului de a fi informat în termenul cel mai scurt asupra acuzației aduse împotriva sa precum si de a dispune de timpul si înlesnirile necesare pregătirii apărării

Trimiterea în judecată s-a făcut și cu încălcarea prevederilor art. 327 NCPP din care rezultă că procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată doar atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului precum și că au fost administrate toate probele, iar urmărirea penală este completă.

Or, administrarea de probe doar în defavoarea suspectului, nesoluționarea cererilor formulate de acesta determină încălcarea articolului precitat, urmărirea penală nefiind în aceste condiții completă, iar dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului nefiind respectate determină concluzia că trimiterea în judecată s-a făcut și cu nerespectarea art 327 NCPP, fiind lovită de nulitate.

Arată că prin Decizia nr. 242/03.12.2012 pronunțată de ICCJ, într-o speță similară, instanța supremă a decis restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, constatând încălcat dreptul la apărare. Din considerentele ICCJ reținându-se următoarele:

Învinuitului i-a fost adusă la cunoștință dispunerea începerii urmăririi penale la 11.01.2011, în condițiile în care rezoluția de începere a urmăririi penale fusese dată cu 5 zile înainte, în data de 06.11.2011. în perioada de 5 zile, până la data aducerii la cunoștință au fost audiați mai mulți martori, cererea ulterioară a avocatului de reaudiere fiind respinsă de procuror;

Administrarea celor mai importante probe până la aducerea la cunoștință a învinuirii și respingerea cererii de reaudiere au condus la încălcarea unei componente a dreptului la apărare, respectiv a egalității de arme ca parte a dreptului la un proces echitabil, orin plasarea acuzatului într-o poziție în care a fost dezavantajat față de acuzare:

Termenul de 5 zile de la data începerii urmăririi penale scurs până la data la care acest aspect a fost adus la cunoștință acuzatului excede înțelesul sintagmei ..de îndată"; , în prezenta cauză termenul fiind de peste 3 luni.

Ascultarea martorilor în cursul cercetării judecătorești nu poate complini obligația procurorului de administrare cu respectarea efectivă a dreptului la apărare a tuturor mijloacelor de probă;

În concluzie instanța a apreciat că prin nerespectarea dreptului la apărare s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin refacerea urmăriri penale.

Având în vedere că componentele dreptului la apărare din vechiul Cod de procedură penală nu au fost reduse, ci extinse prin NCPP, decizia prezentată pronunțată sub imperiul vechiului cod își menține valabilitatea.

S-a apreciat că urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, care nu a avut cunoștință despre acuzația care i se aduce decât după finalizarea urmării penale și nu a avut timp pentru a formula cereri și a-și pregăti apărarea, astfel că toate actele de urmărire penală inclusiv dispoziția de trimitere în judecată, concretizată prin rechizitoriu sunt lovite de nulitate.

Potrivit art. 6 par. 3 literele a șl b din CEDO". Orice acuzat are, în special, dreptul:

-sa fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limba pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse impotriva saj

-sa dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; ";

De asemenea, probele administrate cu încălcarea posibilității suspectului de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală șl cu încălcarea posibilității de a cere readministrarea acestora (situație valabilă pentru toate probele administrate) impune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Vătămarea adusă inculpatului poate fi înlăturată doar prin refacerea urmăririi penale și readministrarea tuturor probelor cu respectarea dreptului la apărare astfel că singura soluția legală este restituirea cauzei la procuror în sintagma dispozițiilor.346.alin. 3. litera b NCPP. De altfel, în condițiile în care a fost invocată nulitatea trimiterii în judecată și a rechizitoriului în măsura admiterii acesteia, o altă soluție, în afara restituirii cauzei nu este obiectiv posibilă.

La data de 9 septembrie 2014, judecătorul de cameră preliminară a pronunțat Încheierea nr.89, în dosar nr.X/X/XX, prin care, în baza art.345 al.1 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de apărătorul inculpatului HI, constatând neregularitatea rechizitoriului nr.z al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, sancționând potrivit disp.art.280-282 Cod procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, respectiv încălcarea dispozițiilor legale privind cuprinsul rechizitoriului, încălcarea dreptului la apărare și înlătură probele administrate după data de 10.04.2014.

În baza art.345 al.2 Cod procedură penală s-a dispus comunicarea încheierii, Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, în vederea remedierii neregularităților constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Împotriva acestei încheieri, a formulat contestație, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova.

Prin Încheierea nr.597 CP a Tribunalului Arad, pronunțată la data de 20 noiembrie 2014 în dosarul nr.X/X/XX, a fost admisă contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova, reținându-se că judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluționarea cauzei, reține că nu au fost respectate dispozițiile art.344 al.4 și art.345 al.1 Cod procedură penală, în sensul comunicării memoriului inculpatului către Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova, această lipsă neputând fi complinită de instanța învestită cu soluționarea contestației deoarece ar duce la anularea unei căi de atac.

Astfel, în temeiul disp.art.347 Cod procedură penală, s-a dispus admiterea contestației formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova împotriva încheierii nr.89/09.09.2014 dată de Judecătorul de Cameră preliminară în dosarul nr.X/X/XX pe care a desființat-o, și rejudecând, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând să fie respectate toate dispozițiile legale ce reglementează procedura în camera preliminară, în speță, să se comunice memoriul depus, procurorului și să se pronunțe asupra acestuia, după primirea răspunsului, sau la împlinirea termenului legal de 10 zile.

La data de 18.02.2015 a fost comunicat Memoriul depus de către inculpat, Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova.

Examinând cererile și excepțiile formulată de către inculpat, rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova cu privire la constatarea neregularității rechizitoriului, aspecte cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală prin prisma dispozițiilor art. 345 alin. 1 Cod procedură penală, constată că acestea sunt întemeiate în parte pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că la data de ## s-a început urmărirea penală "in rem"; pentru infracțiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată, prev. de art.108 al.1 lit d din Legea nr.46/2008, rap. la art.35 al.1 Cod penal, iar la data de 10.04.2014 s-a început urmărirea penală față de suspecții SC";HP";SRL și HI, pentru infracțiunea de participație improprie la tăiere ilegală de arbori în formă continuată, prev. de art.52 al.3 Cod penal, art. la art.108 al.1 lit d din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal.

La data de 24.06.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații SC";HP";SRL și HI, pentru infracțiunea de participație improprie la tăiere ilegală de arbori în formă continuată, prev. de art.52 al.3 Cod penal, art. la art.108 al.1 lit d din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal.

La data de 18.07.2014 i s-au adus la cunoștință numitului HI concomitent calitatea de suspect și de inculpat, fiindu-i aduse la cunoștință drepturile și obligațiile f. 136, 137, fiind audiat la acea dată, anterior fiind audiat în calitate de martor la data de 10.03.2014.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 345 alin. 1 Cod procedură penală, va admite în parte cererile și excepțiile formulate de inculpatul HI.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală va constata neregularitatea rechizitoriului nr. 1149/310/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova la data de 05.08.2014 și va sancționa potrivit art. 280 - 282 Cod procedură penală actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, după cum urmează: nu au fost respectate dispozițiile art. 371 Cod procedură penală, care arată că judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare, respectiv nu a fost determinat numărul de acte materiale care intră în conținutul infracțiunii continuate, neregularitate ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății; efectuarea actelor de urmărire penală cu încălcarea dreptului la apărare, respectiv prin încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 3 Cod procedură penală, care arată că "suspectul și inculpatul vor fi informați de îndată…";, ori organele de urmărire penală au informat persoana în cauză la mai mult de 3 luni după dobândirea calității de suspect și la 24 de zile de la dobândirea calității de inculpat la aceeași dată, respectiv data de 18.07.2014, în sensul că în intervalul de timp scurs de la data de 10.04.2014 când s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspectul HI și acela al aducerii la cunoștință a drepturilor procesuale la data de 18.07.2014, organul de urmărire penală a procedat la administrarea de probe fără de a-l fi încunoștințat pe suspect sau inculpat și în lipsa vreunui apărător, actele de urmărire penală și administrarea de probe fiind efectuate după data de 10.04.2014 cu încălcarea legii, pe cale de consecință va exclude probele administrate după data de 10.04.2014, respectiv declarațiile martorilor luate după această dată; precum și încălcarea altor dispozițiilor legale referitor la dreptul la apărare prin nesoluționarea cererii de eliberare de copii după actele din dosar și cea prin care se solicită reaudierea inculpatului la o altă dată decât 04.08.2014, încălcându-se dispozițiile art. 92 alin. 8 Cod procedură penală care arată că avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea și realizarea unei apărări efective, ori prin faptul că s-a fixat termen de către parchet pentru studiul dosarului la data de 04.08.2014 , iar la data de 05.08.2014 a fost emis rechizitoriul, nu asigură dreptul pentru o apărare efectivă față de intervalul scurt de timp avut la dispoziție de către apărătorul inculpatului.

Față de această stare de fapt instanța apreciază că prin nerespectarea dreptului efectiv la apărare s-a produs o vătămare drepturilor inculpatului potrivit dispozițiilor art. 282 alin. 1, 2 Cod procedură penală, nulitate ce a fost invocată în condițiile art. 282 alin. 3 și 4 lit. a Cod procedură penală, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, ceea ce impune refacerea urmării penale, deoarece în contextul concret al cauzei efectuarea actelor de urmărire penală, respectiv administrarea mijloacelor de probă arătate în lipsa apărătorului, în condițiile în care nu i s-a adus la cunoștință învinuirea și dreptul de a-și angaja apărător sunt încălcări ce atrag refacerea urmării penale cu efectuarea actelor de urmărire penală, cu respectarea dreptului la apărare condițiile prevăzute de lege.

În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală va respinge cererea formulată de inculpatul HI de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmării penale ca fiind nefondată.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală va dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova în vederea remedierii neregularităților constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată, ori solicită restituirea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală admite în parte cererile și excepțiile formulate de inculpatul HI.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr. 1149/310/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova la data de 05.08.2014 și va sancționa potrivit art. 280 - 282 Cod procedură penală actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, după cum urmează: nu au fost respectate dispozițiile art. 371 Cod procedură penală, care arată că judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare, respectiv nu a fost determinat numărul de acte materiale care intră în conținutul infracțiunii continuate; efectuarea actelor de urmărire penală cu încălcarea dreptului la apărare, respectiv prin încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 3 Cod procedură penală, care arată că "suspectul și inculpatul vor fi informați de îndată…";, ori organele de urmărire penală au informat persoana în cauză la mai mult de 3 luni după dobândirea calității de suspect și la 24 de zile de la dobândirea calității de inculpat la aceeași dată, respectiv la data de 18.07.2014, actele de urmărire penală și administrarea de probe fiind efectuate după data de 10.04.2014 cu încălcarea legii, pe cale de consecință exclude probele administrate după data de 10.04.2014; precum și încălcarea altor dispoziții legale referitor la dreptul la apărare și prin nesoluționarea cererii de eliberare de copii după actele din dosar și cea prin care se solicită reaudierea inculpatului la o altă dată decât 04.08.2014, încălcându-se dispozițiile art. 92 alin. 8 Cod procedură penală, care arată că avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea și realizarea unei apărări efective.

În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală respinge cererea formulată de inculpatul HI de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmării penale.

În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova în vederea remedierii neregularităților constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată, ori solicită restituirea cauzei.

← Cerere de reconstituire a dreptului de proprietate		Respingerea contestaţiei la executare, ca fiind netemeinică... →

nerespectarea dreptului efectiv la apărare. Jurisprudență

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre nerespectarea dreptului efectiv la apărare. Jurisprudență