Solicitare admitere excepţie de necompetenţă. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 363 din data de 21.05.2015
Poziția procesuală a reclamantei:
Se procedează la judecarea cauzei având ca părți pe reclamanta X și pe pârâta Y, cu obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat H.J. din Baroul Arad și reprezentantul pârâtei, președintele asociației M I, lipsă fiind cealaltă parte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință efectuează referatul asupra stadiului cauzei, după care instanța pune în discuție, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Lipova și declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Arad, Secția de contencios administrativ în considerarea naturii contractului și a celei a pretenției reclamantei.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției de necompetență materială a Judecătoriei Lipova. Depune dovada cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției de necompetență a Judecătoriei Lipova.
JUDECATA:
Constată că, prin cererea înregistrată la 09 februarie 2015 la această instanță, reclamanta X în contradictoriu cu pârâta Z, a formulat cerere în pretenții. Prin aceasta, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 41.747 lei reprezentând contravaloare tarif de gestionare, suma de 27.956 lei reprezentând penalități de întârziere, precum și cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a argumentat că, în baza contractului nr. xxx încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Oradea, pârâta a devenit gestionara fondului cinegetic nr. 32 G, jud. A, în suprafață de 7115 ha. Prin gestionarea faunei de interes cinegetic, pârâta în calitate de gestionar are obligația prevăzută de art. 9 alin. 2 din Legea nr. 407/2006 și art. 9 din contractul nr. 191/2011, de a plăti tariful de gestiune stabilit conform art. 15 alin. 2 din Legea nr. 407/2006. A mai argumentat că pârâta avea obligația să comunice la Primăria P. preluarea gestiunii fondului cinegetic G. și să depună o copie după contract. În perioada 03.09.2014 - 30.09.2014, s-a efectuat misiunea de audit financiar asupra conturilor anuale de execuție bugetară, aferent exercițiului bugetar al anului 2013 la Unitatea Administrativ Teritorială Comuna P, de către auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi A. Prin procesul verbal de constatare auditorii externi au constatat că pentru fondurile cinegetice 33 C și 32 G nu s-a încasat tariful de gestiune pentru perioada 2011 - 2013, în sumă totală de 47.205 pentru care s-au calculat penalități de întârziere de 0,12 lei/zi întârziere. Prin Decizia nr. 1541/30.10.2014 emisă de Camera de Conturi s-a pus în vedere Primarului Comunei P să ia măsuri de recuperare a creanței. La data de 25,09.2014 au fost comunicate pârâtei facturile pentru încasarea tarifului și penalităților de întârziere iar la data de 11.11.2014 cu proces - verbal nr. 7529/11.09.2014 i-au fost predate documentele privind dovada proprietății terenurilor persoanelor fizice care dețin suprafețe mai mici de 50,00. Pârâta a achitat tariful de gestiune și penalități de întârziere pentru fondul de vânătoare 33 C. dar a refuzat să plătească tariful de gestiune și penalități de întârziere pentru fondul de vânătoare 32 G. facturat cu facturile nr. 31660612/25.09.2014, nr. 3166063/25.09.2014 și nr. 3166064/25.09.2014, facturi care au fost comunicate de 3 ori și restituite nejustificat de fiecare dată. Reclamanta a mai argumentat că suma creanței este de 41.747 lei reprezentând tarif de gestiune, fiind lichidă și exigibilă
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe art. art. 1531, art. 1539, art. 1522 Cod civil.
În probațiune, reclamanta a depus următoarele înscrisuri: copia contractului nr. xxx, copia facturilor nr. 31660612/25.09.2014, nr. 3166063/25.09.2014 și nr. 3166064/25.09.2014, copia procesului verbal nr. 7527/11.11.2014, copia Deciziei nr. 1541/30.10.2014, extras de cont din data de 24/12/2014, mod de clacul tarif de gestiune, adresa nr. 8671/22.12.2014, adresa nr. 7362/05.11.2014, adresa nr. 6286/26.09.2014, notificare, adresa nr. 7113/27.11.2014 și confirmări de primire.
Prin întâmpinare, pârâta a precizat că dovada proprietății se face cu extras de carte funciară ori cu titlu de proprietate, iar facturile comunicate de reclamantă nu erau însoțite de actele de proprietate nici pentru terenurile Primăriei și nici de cererile persoanelor fizice corelativ cu dovezile de proprietate pentru terenurile mai mici de 50 ha, sens în care nu pot fi introduse la plată deoarece în lipsa documentelor legale nu pot fi înregistrate în contabilitate. A mai precizat că facturile pentru anii de gestionare 2011,2012 și 2013 au fost emise în anul 2014, fapt ce nu poate genera penalități decât după emiterea lor, sens în care facturarea retroactivă este interzisă. A argumentat că niciuna din valorile cuprinse în facturile comunicate cu pârâta nu conțin sume certe și exigibile, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată.
În drept, pârâta a invocat art. 15 din Legea nr. 407/2006, art. 9 și 10 din OMMP nr. 219/2008, art. 201 Cod procedură civilă.
Prin precizare de acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 48.798 lei cu titlu de tarif de gestiune și suma de 27.956 lei penalități de întârziere.
Prin răspuns la întâmpinare, reclamanta a solicitat înlăturarea susținerilor pârâtei din întâmpinare.
Analizând cererea reclamantei, se reține că, în cauză este evident că reclamanta a solicitat plata tarifului de gestiune pentru o creanță ce decurge din executarea unui contract administrativ. Aceasta, deoarece, în baza contractului nr. xxx încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare O, pârâta a devenit gestionara fondului cinegetic nr. 32 G., jud. A, în suprafață de 7115 ha. În acesta este stipulat în mod expres în Capitolul I intitulat ,,Părțile contractante"; că el este încheiat în temeiul art. 9 și art. 15 Legea nr. 407/2006. Or, textele legale respective, partea relevantă a acestora au următorul conținut; art. 9 ,,(1) La încredințarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.
(…)
(5) Gestionarii care au în gestiune fonduri cinegetice pot face, de comun acord, schimb de gestiuni, cu avizul administratorului fondului cinegetic național. Schimbul se realizează cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele inițiale, modificându-se doar titularii de contracte prin acte adiționale încheiate între administrator și gestionarii în cauză"; iar art.15; ,, (1) În cazul fondurilor de vânătoare pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:
a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;
b) 16% din tarif, bugetului de stat;
c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu.
(2) Tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct, în condițiile art. 8 alin. (2), precum și tariful de pornire la licitație pentru fondurile cinegetice care se atribuie prin licitație publică, în condițiile art. 8 alin. (1) lit. b), se stabilesc potrivit modului de calcul prevăzut în anexa nr. 3";.
Aceste texte legale, fiind integrate în economia întregului act normativ din care fac parte, vor trebui coroborate cu altele spre a se stabili natura contractului și a prestației invocate de reclamantă. Astfel, conform art. 2 ,,Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes național și internațional";. Pentru administrator, pe lângă faptul că Ministerul Mediului și Pădurilor și inspectoratul prin care acționează este autoritate publică administrativă, inclusiv atribuțiile în care încheie astfel de contracte sunt cantonate în sfera dreptului public, nu a celui privat, respectiv civil. Art. 6 reglementează atribuțiile acestei autorități contractante, dintre care, cele relevante sunt următoarele;
,,(1) Principalele atribuții ale administratorului pentru protecția faunei de interes cinegetic și în domeniul vânătorii sunt următoarele:
a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;
b) stabilește criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor cinegetice;
c) stabilește valoarea de pornire pentru licitațiile pe care le organizează în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor de vânătoare;
d) stabilește tariful de gestionare pentru fondurile de vânătoare atribuite direct;
e) elaborează metodologia și reglementările de organizare și practicare a vânătorii";.
Pentru a stabili natura contractului din care previne această prestație, trebuie analizat dacă el îndeplinește criteriile specificate în doctrină pentru contractele administrative, respectiv;
- Acordul de voință prin care se constituie contractul să provină de la o autoritate a administrației publice și de la un particular;
- Particularul să se oblige să asigure funcționarea unui serviciu public sau să efectueze o lucrare publică care constituie obligații legale ale administrației;
- Particularul are obligația de a accepta anumite clauze reglementare stabilite , de regulă prin caiet de sarcini care însă provin din lege;
- Autoritatea contractantă sau cel autorizat de aceasta nu poate ceda drepturile sau obligațiile sale decât altei autorități a administrației publice iar particularul nu le poate ceda pe ale sale decât cu acordul autorității contractante;
- Autoritatea contractantă are prorogativa de a denunța în mod unilateral contractul când interesul public o impune.
Trecând contractul din care provine prestația prin filtrul acestor criterii, se constată următoarele:
Primul este îndeplinit în considerarea naturii autorității contractante, cum s-a specificat anterior. Cel de-al doilea în considerarea obiectului contractului, bunul constituit din fauna cinegetică aferentă fondului de vânătoare care este, conform art. 2 din Lege, bun de interes național, darea în gestiune evocând simpla calitate de gestionar al unui bun din domeniul public a particularului, calitate care face parte din aceeași categorie în care intră și cea de concesionar. Cel de-al treilea, în considerarea stabilirii clauzelor contractului prin lege iar el, atribuindu-se de regulă prin licitație publică, trebuie să aibă la bază un caiet de sarcini. Cel de-al patrulea - conform art. 9 alin. (5) gestionarii putând face, schimb de gestiuni doar cu avizul administratorului fondului cinegetic național și cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele inițiale -evident că este îndeplinit. Cel de-al patrulea, denunțarea unilaterală de către administrație a contractului când nu se respectă interesul public care stă la baza încheierii contractului, decurge din natura atribuțiilor stabilite de acest act normativ autorității desemnată prin termenul ,,administrator";, care ea însăși, în virtutea acestei titulaturi ar trebui să îndeplinească această activitate însă, practic, i-o concesionează particularului care se prezumă că are logistica necesară și o îndeplinește în condiții mai bune decât această autoritate statală, particularul fiind un colaborator al administrației publice la îndeplinirea acestei activități de interes public.
Prestația pe care o solicită reclamanta, tariful de gestiune, pe lângă faptul că provine dintr-un atare contract, este o obligație legală care, în situația dată, nu își găsește sorgintea în calitatea de parte în acest contract a reclamantei, beneficiul acestui tarif de gestiune găsindu-și justificarea în faptul că legiuitorul îl impune ca pe o obligație legală în sarcina gestionarului. Din această perspectivă, el are o natură similară taxelor și impozitelor ce decurg direct din lege și nu dintr-un contract, însuși cuantumul său fiind determinat de legiuitor și nu de voința părților contractului în discuție.
Toate aceste considerente justifică atragerea competenței instanței de contencios administrativ și fiscal.
În aceste condiții, pentru determinarea instanței competente în cauză, sunt relevante normele legale conținute de art. 66 din OUG nr. 54/2006, ,,(1) Soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. (2) Acțiunea în justiție se introduce la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicție se află sediul concedentului"; sau ale art. 286 din OUG nr.34/2006. ,,Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante"; dacă se consideră că darea în gestiune a fondurile de vânătoare reprezintă concesiunea unui serviciu public. În consecință, litigiile aferente acestui contract sunt de competența instanței de contencios administrativ.
În considerarea celor menționate, instanța stabilește că, pentru soluționarea cererii cu obiect pretenții formulată de reclamanta X, cu sediul în P, jud. A în contradictoriu cu pârâta Z, cu sediul în orașul L, jud. A, este competent Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal.
În consecință, cum cererea trebuia depusă la instanța competentă, Tribunalul Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele menționate mai sus, în temeiul art.129 alin. 2, art.130 alin. 2, art. 132, raportat la art. 286 din OUG nr.34/2006, se va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, instanța competentă, urmând ca dosarul să fie trimis acestei instanțe deîndată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Constată incidentă excepția de necompetență materială a Judecătoriei Lipova.
Declină competența de soluționare cererii cu obiect pretenții formulată de reclamanta X, cu sediul în P, jud. A în contradictoriu cu pârâta Z, cu sediul în orașul L, jud. A, în favoarea Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal, urmând ca dosarul să fie trimis acestei instanțe deîndată.
| ← Respinge cererea formulată cu obiect uzucapine şi modificare... | Lipsă contract închiriere - plângere contravenţională → |
|---|
