Lipsă contract închiriere - plângere contravenţională
| Comentarii |
|
Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 336 din data de 14.05.2015
Se procedează la soluționarea plângerii contravenționale în cauza având ca părți pe petenta SC C C S.R.L. Timișoara și pe intimații Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 5 Timiș și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 7 Arad.
Constată că, la data de 22 decembrie 2014, petenta SC C C S.R.L. Timișoara, a depus plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție seria ISCTR nr. X, încheiat la data de 13.12.2014, în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 5 Timiș și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 7 Arad. Prin plângerea formulată, petenta a solicitat anularea procesului verbal de contravenție atacat, anularea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 4000 lei și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea plângerii, petenta a argumentat că, la data de 13.12.2014, un angajat al societății petente a condus autocamionul cu numărul de înmatriculare XX, care tracta semiremorca cu numărul de înmatriculare YY, spre unul din șantierele unde petenta avea o lucrare, pentru a transporta piatră concasată necesară efectuării lucrărilor de construcție. A precizat că atât autocamionul cât și semiremorca sunt în proprietatea societății petente. Semiremorca a fost achiziționată la data de 16.06.2014, de la societatea SC XY SRL, în schimbul sumei de 30.000 lei, chiar dacă nu au fost încă efectuate toate formalitățile de înmatriculare a acesteia. În jurul orei 12:04, pe DJ682, Km 1, în localitatea Z, jud. A, angajatul petentei a fost oprit de către un inspector al intimatului. În urma controlului, s-a constatat că la bordul vehiculului nu se află contractul de închiriere în original sau în copie conformă cu originalul al semiremorcii, încheiat între societatea petentă și SC AT SRL. La data de 18.12.2014, petenta a primit la sediul acesteia, procesul verbal de contravenție prin care a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4000 lei. Petenta a mai argumentat că inspectorul din cadrul intimatei a arătat în cuprinsul procesului verbal de contravenție că i-a fost prezentată copia conformă nr. 51137 a certificatului în cont propriu de transport, iar la rubrica "descrierea faptei";, s-a consemnat că vehiculul petentei a fost oprit în timp ce efectua un transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național, iar în urma verificărilor s-a constatat nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența documentelor necesare la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost. Petenta a mai precizat că transporta piatră concasată în cont propriu, iar nu contra cost. A argumentat că procesul verbal de contravenție a fost nelegal întocmit, deoarece agentul constatator nu a descris fapta contravențională și nu a indicat în mod corect textul de lege care prevede obligația întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligației de a asigura la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier în cont propriu a contractului de închiriere. A precizat că procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către un martor, fiind încheiat de către un singur inspector ISCTR.
În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În drept, petenta a invocat art. 1, art. 7, art. 16, art. 17, art. 19, art. 21, art. 31 și următoarele, art. 4 pct. 57.3, art. 7 din HG nr. 69/2012, art. 3 pct. 27 din OG nr. 27/2011, art. 7, art. 12 alin. 2 din Normele Metodologice.
În probațiune, petenta a depus copia procesului verbal de contravenție seria ISCTR nr. X încheiat la data de 13.12.2014, certificat constatator, certificat de transport propriu, factura fiscală seria ZZZ nr. X, copie certificat de înmatriculare semiremorcă.
Intimatul, prin întâmpinare, a argumentat că la controlul efectuat la data de 13.12.2014, ora 12:04 pe raza localității Z, pe DJ682 km 1, a fost depistat autovehiculul cu numărul de înmatriculare XX deținut si utilizat de societatea petentă în baza copiei conforme nr. 005137 a certificatului de transport în cont propriu, conducător auto fiind XX, care efectua un transport rutier în cont propriu de marfă, conform avizului de însoțire a mărfii nr. A14P21479/13.12.2014, constatându-se, la verificarea activității conducătorului auto că, operatorul de transport nu și-a respectat obligația de a asigura, la bordul vehiculului rutier, contractul de închiriere sau de leasing pentru semiremorca utilizată. A fost întocmită nota cu nr. ZZ din data de 12.12.2014 cu privire la deficiențele constatate în urma controlului efectuat în trafic, care a fost semnată de conducătorul auto pentru a confirma deficiența constatată.
Pentru lipsa martorului si a obiecțiunilor reprezentantului legal al contravenientului, a specificat că acestea sunt acoperite de mențiunile înscrise de agentul organului constatator, iar nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului verbal, ceea ce presupune că petenta trebuie să sufere o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal.
Procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 19 alin 3 din OG nr. 2/2001, menționând la punctul 10 din acesta motivul lipsei obiecțiunilor reprezentantului legal al contravenientului și a martorului.
A solicitat să se constate că sunt întrunite în sarcina petentei elementele constitutive ale contravenției, precum și corecta individualizare a sancțiunii, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție, ca fiind temeinică și legală. A mai precizat că, în cauză nu au fost dovedite circumstanțe de ordin personal sau real care să demonstreze că fapta concretă are o gravitate redusă, motiv pentru care nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului. A solicitat respingerea plângerii formulată de petentă, ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat, ca fiind temeinică și legală.
În probațiune, intimatul a depus nota nr. X din data de 12.12.2014, copia actului de identitate a conducătorului auto, copia certificatului de înmatriculare.
Prin răspuns la întâmpinare petenta a precizat că intimatul nu a răspuns prin întâmpinare la toate motivele de fapt și de drept a cererii. A solicitat din nou admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție atacat, anularea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 4000 lei, exonerarea de la plata amenzii, precum și înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Analizând probele administrate în cauză, respectiv; copia procesului verbal de contravenție seria ISCTR nr. Z încheiat la data de 13.12.2014, certificat constatator, certificat de transport propriu, factura fiscală seria ZZZ nr. X, copie certificat de înmatriculare semiremorcă, nota nr. Z din data de 12.12.2014, copia actului de identitate a conducătorului auto, instanța reține în fapt următoarele:
Petenta a fost amendată cu 4000 Ron conform art. 4 pct. 57 din HG 69/2012 prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria ISCTR nr. Z încheiat la data de 13.12.2014.
S-a reținut în acesta că, la controlul efectuat data de 13.12.2014, ora 12:04 pe raza localității Z, pe DJ682 km 1, a fost oprit și verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare X cu semiremorca cu numărul de înmatriculare Y deținut si utilizat de societatea petentă în baza copiei conforme nr. X și a certificatului în cont propriu, conducător auto fiind VI, care efectua un transport rutier contra cost de marfă, conform avizului de însoțire a mărfii nr. X/13.12.2014. Se mai menționează în procesul - verbal că s-a constatat și s-a reținut, cu ocazia verificării activității conducătorului auto, că operatorul de transport nu și-a respectat obligația de a asigura la bordul vehiculului rutier, existența contractului de închiriere sau de leasing pentru semiremorca utilizată.
Pentru viciul de formă invocat, se rețin următoarele:
Susținerea petentei că, în cazul lipsei contravenientului sau refuzului de semnare a procesului verbal, atare împrejurări trebuie confirmate de cel puțin un martor și că aceste cerințe legale nu au fost respectate, nu este întemeiată. Art 19 din OG nr.2/2001 are trei alineate; ,, (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod";. Or, din argumentarea petentei, lipsește cel de-al treilea alineat care dă posibilitatea agentului constatator de a preciza și confirma el însuși motivele pentru care nu a putut fi folosită procedura confirmării celor două împrejurări de martori. În cauză, nu s-a propus administrarea niciunei contraprobe care să infirme mențiunea din procesul verbal că nu a putut fi identificat nici un martor care să ateste lipsa petentei în intervalul temporal în care s-a încheiat procesul verbal. Conducătorul auto era prepusul petentei, prin intermediul acestuia fiind comisă fapta contravențională. Or calitatea de prepus prin intermediul căruia a acționat petenta, presupune o identitate de voință juridică între prepus și persoana juridică. Această unitate de voință juridică, ce nu poate fi exclusă nici în materie contravențională, conduce la concluzia că, dacă prepusul petentei ar fi fost folosit ca martor, s-ar fi ajuns la situația în care însuși autorul contravenției să aibă dublă calitate în procesul verbal; cea a contravenientului și cea a martorului care atestă lipsa acestuia.
În aceste condiții, se constată că procesul verbal este legal sub aspectul cerințelor care au fost invocate de petentă că ar fi fost încălcate
Analizând temeinicia procesului - verbal atacat, se reține că, din documentația aferentă dosarului, rezultă că semiremorca Schmitz SKI 24/8.2, cum atestă anexa la certificatul de înmatriculare, înmatriculată la data controlului cu numărul de înmatriculare X, a fost achiziționată de petentă la data de 16.06.2014, cu prețul de 30000 lei, de la SC TT SRL. La acea dată, petenta nu a efectuat demersurile necesare pentru înmatricularea acesteia conform facturii de cumpărare. Înmatricularea semiremorcii pe numele actualului deținător s-a făcut doar la data de 16.01.2015 - f. 71. Conform textului care reglementează fapta contravențională, art. 4 pct. 57.3 din HG 69/2012, petenta avea obligația de a asigura existența la bordul autovehiculului a documentelor specificate de text, ,,contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copie conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de leasing sau de închiriere";. Conform situației autovehiculului - semiremorcă de la data controlului, petenta era proprietara acesteia însă, neefectuând formalitățile necesare pentru înmatriculare ca urmare a contractului încheiat în formă simplificată atestat de factura depusă la dosar, trebuia să asigure existența la bordul autovehiculului a unui document care să îi permită să îl utilizeze cu respectarea legislației în materia punerii în circulație a vehiculelor pe drumurile publice de către deținătorii acestora. Această legislație are două constante în funcție de care sunt stabilite condițiile impuse de lege; prima, vehiculul, iar cea de-a doua, deținătorul care intenționează să îl utilizeze și îl utilizează efectiv pe drumurile publice.
În mod culpabil, petenta a depășit termenul de 30 de zile de la cumpărare în care trebuia să efectueze formalitățile de radiere din circulație a semiremorcii de pe vânzător și de înmatriculare pe cumpărător. Cum însă nu era în niciuna din situațiile specificate în textul legal care descrie fapta contravențională, nedobândind autovehiculul nici în leasing, nici prin închiriere, petenta a interpretat greșit textul legal deoarece nu putea utiliza legal ca transportator acel autovehicul decât fie după ce îl înmatricula pe sine, fie, până la înmatriculare, prin închirierea autovehiculului, în situația sa, mai precis prin închirierea statutului fostului proprietar. Însă, cum cumpărase deja autovehiculul, date fiind reglementările speciale în materia înstrăinării autovehiculelor, culpa sa este prezentă în condițiile în care nu a respectat obligația stabilită prin art. 11 alin. 4 din OUG nr. 195/2002; ,,În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului";.
Deoarece nu și-a respectat această obligație, cum textele legale în materie nu reglementează situația deținătorului de autovehicule care nu respectă termenul stipulat, rezultă prin interpretarea contrară (a contrario) că, după depășirea acestui termen, conform evidenței oficiale a autovehiculelor, utilizarea în circulația pe drumurile publice se poate face doar pe situația juridică a fostului proprietar însă prin obținerea unui titlu care să îi permită să utilizeze această situație, dacă vehiculul nu a fost radiat cu ocazia vânzării; ,,Radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condițiile legii";- art. 17 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. Or, vehiculul - semiremorcă nu a fost radiat din evidență, fostul proprietar nedepunând cerere de radiere. Ca atare, dacă noul proprietar dorea să circule cu acesta pe drumurile publice folosindu-se de situația din evidența publică aferentă fostului proprietar, legislația, coroborată, nu îi oferea decât posibilitatea să obțină un titlu de la fostul proprietar, prin care să închirieze de la acesta statutul său aferent circulației pe drumurile publice. În consecință, petenta este autoarea contravenției reținute în sarcina sa.
Totuși, instanța reține că pericolul social al faptei petentei de a nu a sigura existența documentului ce rezultă din argumentarea de mai sus este minim, rezultând dintr-o greșită interpretare a legii, petenta considerându-se îndreptățită să folosească vehiculul pe drumurile publice dacă l-a cumpărat. Însă, în condițiile în care nu a efectuat formalitățile necesare, ea rămâne în culpă și, încadrându-se în categoria profesioniștilor, nu poate invoca eroarea ca una din circumstanțele care o exonerează de răspunderea contravențională. De altfel, nicio persoană aflată în atare situație nu poate invoca eroarea deoarece orice analiză a textelor legale în materie nu duce la o altă concluzie decât cea expusă în considerentele acestei hotărâri.
Circumstanțiind astfel ca reducând totuși pericolul social concret al faptei petentei greșita interpretare a legislației în materie, instanța apreciază că fapta acesteia a adus o atingere minimă ordinii publice, astfel că se justifică înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului conform art. 5 alin. 2 lit. a și art. 7 din OG nr. 2/2001.
În baza art. 34 și urm din OG 2/2001, pentru considerentele expuse, va admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC C C S.R.L. Timișoara, cu sediul xxx, jud. T în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 5 Timiș și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 7 Arad.
Va anula în parte procesul verbal de contravenție seria ISCTR nr. Z încheiat la data de 13.12.2014 și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 4000 lei cu cea a avertismentului. I se va aplica această sancțiune și va fi atenționată petenta că, dacă va mai comite alte fapte de acest gen, se va ține seama în circumstanțiere de prezenta sancțiune.
Constatând că s-au solicitat cheltuieli de judecată, în baza art. 453 alin. 3 din Codul de procedură civilă, va obliga intimații în solidar să plătească petentei suma de 200 lei cheltuieli parțiale de judecată, sumă considerată a fi proporțională cu partea din plângere admisă și cu complexitatea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC C C S.R.L., cu sediul X, jud. T în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 5 Timiș, și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial 7 Arad.
Anulează în parte procesul verbal de contravenție seria ISCTR nr. Z încheiat la data de 13.12.2014 și înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 4000 lei cu cea a avertismentului. I se aplică această sancțiune și este atenționată petenta că, dacă va mai comite alte fapte de acest gen, se va ține seama în circumstanțiere de prezenta sancțiune.
Obligă intimații în solidar să plătească petentei suma de 200 lei cheltuieli parțiale de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
| ← Solicitare admitere excepţie de necompetenţă. Jurisprudență | Cerere de reconstituire a dreptului de proprietate → |
|---|
