Norma de hrană. Excluderea de la calcululpensiei de întreţinere a sumei încasate cu acest titlu
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 338/A din data de 19.08.2015
Tribunalul a avut în vedere considerentele deciziei nr. 6/23.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, Înalta Curte de Casație și Justiție, menționând că prin prisma motivării deciziei nr. 6/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru Dezlegarea unor chestiuni de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 521 alin. 3 Cod procedură civilă, fiind reținut efectul pozitiv al autorității de lucru interpretat ce se atașează considerentelor decizorii din cuprinsul acestei decizii ";
Prin sentința civilă nr. 1264/26.02.2015, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 7613/182/2014, a fost admisă cererea având ca obiect "stabilire pensie de întreținere";, formulată de reclamanta OMA în contradictoriu cu pârâtul OIL. A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a unei pensii de întreținere în cuantum de 1/6 din venitul net realizat de acesta ca salariat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Maramureș, avându-se în vedere inclusiv norma de hrană, începând cu data de 18 iulie 2014 și până la terminarea studiilor de către aceasta, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani de către reclamantă. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare, la data de 01.07.2014, sub dosarul numărul 7613/182/2014, reclamanta O M A în contradictoriu cu pârâtul O I L, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o a pronunța în cauză, să dispună obligarea pârâtului la executarea obligației de întreținere a reclamantei prin plata unei pensii de întreținere stabilită la 1/3 din venitul lunar net al pârâtului, până la intervenierea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației legale de întreținere, respectiv până la finalizarea studiilor de către aceasta, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin Sentința civilă nr. 9830 din 27.10.2011 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 1812/182/2011, pârâtul a fost obligat să plătească lunar, o pensie de întreținere în favoarea reclamantei din prezenta cauză, în cuantum de 252,66 lei, începând de la data de 11.02.2011 și până la majorat sau noi dispoziții ale instanței.
Arată că situația de fapt avută în vedere la momentul pronunțării hotărârii anterior menționate s-a schimbat, întrucât pârâtul, de la data împlinirii majoratului de către reclamantă, respectiv de la data de 28.09.2012, a înțeles să nu mai execute obligația de întreținere.
Deși obligația de întreținere a părinților încetează, de regulă, la împlinirea vârstei de 18 ani a copilului, în situația în care copilul devenit major își continuă studiile, obligația de întreținere a părinților subzistă până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Dacă părintele obligat la plata pensiei de întreținere are mai mulți copii în întreținere și nu poate plăti către toți cei îndreptățiți să o ceară, instanța de tutelă, ținând cont de nevoile fiecăreia dintre aceste persoane, poate hotărî fie ca întreținerea să se plătească numai uneia dintre ele, fie ca întreținerea să se împartă în mai multe sau toate persoanele îndreptățite să o ceară. În acest caz, instanța de tutelă va stabili și modul în care se împarte întreținerea între persoanele care urmează a o primi (art. 523 Cod civil).
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, împuternicirea avocațială fiind pentru clientul Vaida Ana Simona, mama numitei O M A, între aceasta din urmă și S.C.P.A. Blaga & Asociații nefiind încheiat nici un contract de asistență juridică și reprezentare.
Pe fondul cauzei, arată că este de acord cu achitarea unei obligații de întreținere în favoarea reclamantei prin plata unei pensii de întreținere stabilită până la ¼ din venitul lunar și nu de 1/3, deoarece potrivit prevederilor art. 529 alin. 2 din Noul cod civil ";Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii"; . În acest caz, fiind un singur copil față de care să își exercite obligația de întreținere, cuantumul corect este de ¼ din venituri.
Arată că mai are un copil, OLRI, de a cărui creștere și educare se ocupă.
Reclamanta a devenit majoră la data de 28.09.2012 și s-a achitat de obligația reținută în sarcina sa prin Sentința civilă nr. 9380/2001, prin care a fost obligat să-i achite acesteia o pensie de întreținere până la majoratul acesteia, mai mult, până în cursul lunii mai 2013, deși nu i s-a adus la cunoștință că aceasta se află în continuarea studiilor. A sistat plata pensiei de întreținere din proprie inițiativă.
Analizând cererea depusă judecății prin raportare la mijlocele de probă administrate și la normele juridice aplicabile, instanța a reținut că potrivit certificatului de naștere seria NZ nr.648970 din 12.04.2002 depus la dosarul cauzei, reclamanta O M A, născută la data de 28.09.1994, este fiica pârâtului.
Potrivit art. 516 alin. 1 Cod civil, obligația de întreținere există între rudele în linie dreaptă, iar art. 529 alin.1 din Codul civil prevede că întreținerea este datorată potrivit cu nevoile celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Instanța a reținut că, de principiu, în conformitate cu dispozițiile art. 499 Cod civil părinții sunt obligați să dea întreținere doar copilului lor minor. În mod excepțional, conform alineatului 3 din același articol, copilul major este îndrituit la întreținere de la părinții săi atunci când acesta se află în continuarea studiilor, însă numai până la vârsta de 26 de ani. Prin ajungerea reclamantei la majorat a încetat raportul obligațional de întreținere existent între aceasta și pârât, iar stabilirea unei noi obligații de întreținere presupune analiza nu doar a relației de filiație ci și a condiției suplimentare impuse de art. 499 alin. 3 Cod civil, constând în continuarea studiilor de către creditorul obligației de întreținere. În acest context, instanța reține că în cauză s-a făcut dovada continuării studiilor de către reclamantă, prin depunerea adeverinței de la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca pentru anul 2014-2015. De asemenea, s-a făcut dovada, în urma demersurilor întreprinse de instanță, că reclamanta nu beneficiază de venituri din alte surse, respectiv nu este angajată și nici nu are bunuri pe care să le valorifice.Fiind stabilit dreptul dar și nevoia reclamantei de a beneficia de pensie de întreținere, instanța a analizat posibilitățile pârâtului de a suporta această pensie. În acest sens, adeverința depusă la dosar la fila 31 dovedește existența unui venit permanent al pârâtului, de la angajatorul Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Maramureș.
Instanța a reținut că atunci când este investită cu o cerere vizând stabilirea unei obligații de întreținere, aceasta trebuie să se raporteze, conform art. 529 alin. 1 Cod civil, la doi indicatori, respectiv nevoile concrete ale reclamantei și posibilitățile de care dispune pârâtul. Între acești doi parametri întinderea obligației de întreținere trebuie să fie astfel dimensionată încât pensia de întreținere să acopere și să fie justificată de necesitățile creditorului și să nu se transforme într-o sarcină exorbitantă pentru debitor, care prin obligația stabilită în sarcina sa să devină lipsit de mijloacele necesare asigurării unui trai decent.
De asemenea, conform art. 529 alin. 2 Cod civil, în cazul raportului juridic obligațional născut între copii și părinți, legiuitorul a stabilit o cotă maximală de 1/3 atunci când debitorul este ținut să presteze întreținere pentru doi creditori copii. Sub aspectul modalității de stabilire, raportat la prevederile art. 530 alin. 3 Cod civil, pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau a unei cote procentuale din venitul net al debitorului.
Referitor la norma de hrană, instanța a reținut că aceasta este un venit constant acordat pârâtului de către angajator, pentru ca acesta să-și poată asigura alimentația corespunzătoare, raportat la necesitățile speciale ale profesiei. Sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană se acordă militarilor angajați și salariaților civili, cadre militare, pe timp de pace, atunci când nu beneficiază de alimente. Aceste sume se acordă cu caracter permanent, iar nu întâmplător și ocazional.
Conform art. 780 alin. 5 lit. a Cod procedură civilă nu pot fi executate silit prin poprire sumele de bani destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție. Or, pârâtul nu este lipsit de dreptul de dispoziție asupra sumelor primite cu titlu de normă de hrană. În fine, instanța reține că la stabilirea întinderii obligației de întreținere sunt avute în vedere toate veniturile debitorului obligației care sunt încasate cu caracter de continuitate. Or, admițând excluderea normei de hrană din veniturile avute în vedere s-ar crea un tratament diferențiat nejustificat între debitorii din categoria pârâtului și orice alt debitor, care ar fi obligat la plata pensiei de întreținere prin raportare la toate veniturile realizate, avându-se în vedere inclusiv sumele necesare achiziționării alimentelor. În considerarea celor anterior expuse, instanța apreciază că în categoria veniturilor avute în vedere la stabilirea întinderii obligației de întreținere intră și cele achitate pârâtului cu titlu de normă de hrană. Norma de echipare, în schimb, nu poate fi avută în vedere la calcularea veniturilor totale ale pârâtului întrucât, datorită specificului profesiei, uniforma sa este obligatorie și presupune costuri care astfel sunt compensate, costuri pe care alte categorii profesionale nu le au.
Așa fiind, având în vedere nevoile reclamantei precum și mijloacele pârâtului, instanța a apreciat că se impune stabilirea unei cote maximale de 1/6 din venitul net realizat de pârât, ca salariat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Maramureș, avându-se în vedere inclusiv norma de hrană, fără a se putea considera că o asemenea obligație de întreținere reprezintă pentru pârât o sarcină excesivă de natură a-i afecta mijloacele necesare unui trai decent. Cota de 1/6 se impune față de dispozițiile art. 529 alin. 2 Cod civil, pârâtul având doi copii, reclamanta și un copil minor, astfel că pentru doi copii, cota fiind de 1/3, cota maximă ce poate fi acordată reclamantei este de 1/6.
În ceea ce privește data de la care se va achita obligația de întreținere, conform dispozițiilor art. 532 alin. 1 Cod civil, obligația de întreținere curge de la data formulării cererii de chemare în judecată.
Așa fiind, instanța l-a obligat pe pârât la plata unei pensii de întreținere către reclamantă, în cuantum de 1/6 din venitul net realizat de acesta, ca salariat al Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Maramureș, de la data formulării cererii, respectiv 18 iulie 2014 până la terminarea studiilor de către reclamantă, dar nu mai târziu de împlinirea de către aceasta a vârstei de 26 ani.
Împotriva sentinței civile nr. 1264/26.02.2015 a Judecătoriei Baia Mare, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel apelantul-pârât O I L, solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul excluderii normei de hrană de la calculul pensiei de întreținere la care a fost obligat prin sentința apelată.
În motivele de apel, apelantul-pârât a arătat că, în opinia sa, instanța de fond a apreciat în mod greșit că se impune a se avea în vedere și norma de hrană a apelantului, care este salariat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureș.
Apelantul a criticat sentința doar sub aspectul includerii normei de hrană la calculul pensiei de întreținere, arătând că, în opinia sa, norma de hrană nu intră în categoria veniturilor urmăribile, chiar dacă este un venit permanent.
Conform dispozițiilor art. 728 din codul de procedură civilă "alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, ajutorul acordat în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele și altele asemenea indemnizații cu destinație specială prin lege sunt exceptate de la urmărire indiferent de natura obligației, această indemnizație fiind una absolută și totală";.
Legiuitorul a stabilit prin textul de lege o limită a urmăririi veniturilor, această regulă fiind obligatorie pentru creditor și este menită să asigure debitorului posibilitatea unui nivel minim de existență în deplină concordanță cu prevederile constituționale.
Potrivit art. 729 Cod procedură civilă actele de urmărire efectuate cu încălcarea dispozițiilor art. 728 Cod procedură civilă sunt nule, o nulitate expresă ce exonerează debitorul de sarcina probei în ceea ce privește existența unei vătămări potrivit art. 175 alin. 2 Cod procedură civilă.
Apelantul arată că a fost operat în anul 2007 pe cord și i s-a implantat un stent metalic fiind dependent de medicație zilnică dar și de regim alimentar special, ceea ce face ca chiar și această normă de hrană primită prin lege specială deoarece este angajat al ISU Maramureș, să îi fie insuficientă fiind necesar a cheltui o sumă mult mai mare pentru asigurarea acestui regim alimentar.
Analizând sentința civilă nr. 1264/26.02.2015 pe baza motivelor de apel, a susținerilor părților și în conformitate cu dispozițiile art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul a constatat că apelul este fondat.
Apelantul critică sentința sub un singur aspect, acela al includerii normei de hrană la calculul pensiei de întreținere la care a fost obligat.
Tribunalul a reținut considerentele deciziei nr. 6/23.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, Înalta Curte de Casație și Justiție, menționând că prin prisma motivării deciziei nr. 6/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru Dezlegarea unor chestiuni de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 521 alin. 3 Cod procedură civilă, tribunalul a avut în vedere efectul pozitiv al autorității de lucru interpretat ce se atașează considerentelor decizorii din cuprinsul acestei decizii și în baza art. 480 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, va admite apelul, va schimba în parte sentința civilă nr. 1264/26.02.2015, pronunțate de către Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 7613/182/2014, în sensul înlăturării normei de hrană de la calculul pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul și va menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
| ← Stabilirea paternităţii. Jurisprudență Paternitate.... | PROCEDURA ÎMPĂRŢELII JUDECĂTOREŞTI. APLICAREA CRITERIILOR... → |
|---|
