Nulitatea cererii de recurs. Nesemnarea ei de către recurent
| Comentarii |
|
Lipsa semnăturii de pe cererea de recurs poate fi împlinită în tot cursul judecăţii căii de atac, în afară de cazul invocării lipsei semnăturii recurentului, când cererea de recurs trebuie semnată cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar dacă este prezent în instanţă, în chiar şedinţa în care se invocă nulitatea.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Decizia din 11 mai 2011
Prin cererea înregistrată sub nr. 6330/117/2010 pe rolul Tribunalului Cluj reclamanta C.V. a chemat în judecată pe pârâții Școala Mihai Vodă, Inspectoratul Școlar al Județului Cluj, Consiliul Local al Comunei Mihai Viteazu și Primarul Comunei Mihai Viteazu și a solicitat obligarea pârâților să o încadreze pe funcția de profesor pentru învățământul primar cu plata salariului corespunzător funcției și obligarea acestora la calculul și plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenit conform studiilor și salariul efectiv plătit începând cu data de 01.01.2010 până la soluționarea cauzei, actualizate în funcție de rata inflației la data efectivă a plății și obligarea pârâților să efectueze înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă.
în motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost încadrată în funcția de educatoare la pârâta de rd. 1, de la data de 01.01.2010 și că în luna iulie 2009 a susținut și promovat examenul de licență la Facultatea de Psihologie - Sociologie - Specializarea Psihologie, forma de învățământ la distanță din cadrul Universității Spiru Haret.
Ca urmare a obținerii licenței, reclamanta a solicitat pârâtei de rd. 1 încadrarea în funcția de profesor pentru învățământul preșcolar și plata salariului corespunzător acestei funcții, însă pârâta a refuzat atât încadrarea cât și plata salariului corespunzător și că diploma sa de studii nu a fost revocată sau anulată și nici nu s-a constatat nulitatea acesteia printr-o hotărâre judecătorească.
în drept, reclamanta a invocat prevederile art. 283 Codul Muncii, art. 67 din Legea nr. 168/1999, art. 5 și 7 din Legea nr. 128/1997.
în probațiune a depus copia carnetului de muncă, adeverința emisă de către unitatea de învățământ privind încadrarea în funcție și practică judiciară.
Prin întâmpinare, pârâții Consiliul Local al comunei Mihai Viteazu și Primarul acestei comune au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că nu au competența de a o încadra pe reclamantă în funcția solicitată.
Prin întâmpinare, Școala cu clasele I-VIII Mihai Vodă a solicitat respingerea cererii reclamantei, deoarece cursurile absolvite de către aceasta nu sunt recunoscute de legislația în vigoare și că aceasta nu îndeplinește condițiile pentru a fi încadrată în funcția de profesor pentru învățământul primar.
Prin întâmpinare, Inspectoratul Școlar al Județului Cluj a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că potrivit Legii nr. 84/1995 are atribuția de coordonare a încadrării unităților de învățământ cu personal didactic și de administrare a procesului educațional din aceste unități.
Prin sentința civilă nr. 3781/09.11.2010, pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis excepția lipsei calități procesuale pasive invocată de pârâții Inspectoratul Școlar al Județului Cluj, Consiliul Local Mihai Viteazu și Primarul Localității Mihai Viteazu și în consecință, s-a respins acțiunea față de aceștia.
S-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta C.V., împotriva pârâtei Școala Mihai Vodă.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâți a fost admisă, deoarece pârâții Primarul, Consiliul Local al comunei Mihai Viteazu și Inspectoratul Școlar județean Cluj nu au calitatea de angajator și nu le revine sarcina de a încadra reclamanta în funcția solicitată. Această atribuție revine directorului unității de învățământ care trebuie să emită decizia de încadrare în noua funcție și salariul corespunzător.
Sub aspectul fondului cauzei Tribunalul a reținut că reclamanta a fost încadrată la pârâta de rd.1 în funcția didactică de educatoare conform contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
în perioada 01.10.2006 - 30.06.2009 reclamanta a urmat cursurile Facultății de Psihologie-Sociologie - Specializarea Psihologie, forma de învățământ la distanță din cadrul Universității Spiru Haret, a căror durată a fost de 3 ani, iar în sesiunea iunie - iulie 2009 a susținut examenul de licență desfășurat în condiții similare cu examenul pentru forma de învățământ zi și a obținut nota 9,40.
La data de 15.09.2009 reclamanta a depus la pârâta de rd.1 dovada absolvirii studiilor cu diplomă de licență, specializarea psihologie, forma de învățământ la distanță la Universitatea Spiru Haret și a solicitat încadrarea pe funcția de profesor pentru învățământul preșcolar, însă pârâta de rd.1 nu a dat curs acestei solicitări, motivând că programul de studii universitare de licență sociologie - psihologie, forma de învățământ la distanță din cadrul Universității Spiru Haret din București nu a avut niciodată autorizare de funcționare provizorie sau acreditare.
Instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 3 din O.G. nr. 10/2009, studenții ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005-2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță au dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate potrivit unei metodologii aprobate prin Ordin al Ministrului Educației, Cercetării și Inovării, care se publică în Monitorul Oficial.
Reclamanta a fost înmatriculată în anul I în anul 2006 și a finalizat studiile prin susținerea și promovarea examenului de licență din sesiunea iunie-iulie 2009.
Pentru a putea fi încadrată în funcția de profesor pentru învățământul primar conform studiilor absolvite, reclamanta poate susține examenul de licență în condițiile programelor de studii sau specializărilor autorizate să funcționeze provizoriu sau să fie acreditate potrivit metodologiei aprobate prin Ordin al Ministrului Educației, Cercetării și Inovării.
în situația obținerii licenței, în condițiile arătate anterior, Ministrul Educației, Cercetării și Inovării va recunoaște diploma de licență conform prevederilor art. 4 din O.G. nr. 10/2009.
Deoarece licența în specializarea psihologie din cadrul Facultății de Psihologie - Sociologie - Specializarea Psihologie, forma de învățământ la distanță din cadrul Universității Spiru Haret a fost obținută în alte condiții decât cele legale, cererea reclamantei a fost considerată ca fiind nefondată.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C.V., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii.
Pârâții Primarul comunei Mihai Viteazu și Inspectoratul Școlar Județean Cluj au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate.
Excepția nulității cererii de recurs, invocată din oficiu de instanță, este întemeiată.
în conformitate cu prevederile art. 3021 lit. d) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, între altele, semnătura părții care exercită calea de atac.
Pe de altă parte, în art. 316 din codul de procedură civilă se prevede că "dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol" (privind recursul).
Rezultă astfel că sunt aplicabile în calea de atac a recursului și prevederile art. 287 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură civilă referitoare la cererea de apel, potrivit cărora lipsa cerinței privind semnătura poate fi împlinită în condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2) din același cod.
în consecință, în raport cu precizările făcute prin acest din urmă text de lege, aplicabile, prin extindere, și în calea de atac a recursului, lipsa semnăturii de pe cererea de recurs poate fi împlinită în tot cursul judecății căii de atac, în afară de cazul invocării lipsei semnăturii recurentului, când cererea de recurs trebuie semnată cel mai târziu la prima zi de înfățișare următoare, iar dacă este prezent în instanță, în chiar ședința în care se invocă nulitatea.
Constatându-se că recursul nu a fost semnat de către reclamantă, la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2011 instanța de recurs a acordat un termen, reclamanta fiind citată cu mențiunea de a se prezenta în instanță și a semna cererea de recurs.
Având în vedere că reclamanta nu s-a conformat acestei dispoziții a instanței, cererea de recurs nefiind semnată, Curtea, în temeiul art. 133 C.proc.civ. raportat la art. 3021 lit. d) C.proc.civ., va declara nulă cererea de recurs împotriva sentinței civile nr. 3781 din 09.11.2010 a Tribunalului Cluj.
(Judecător Georgeta Luminița Tîlvăr)
| ← Sistem de carte funciară | Adopţii. Desfacere adopţie. Legea aplicabilă. Condiţii → |
|---|
